Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 103/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 103/ DOSAR Nr-
Ședința publică din 12 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
- - - - JUDECĂTOR 3: Georgeta
- - -- - președinte de secție
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1123 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect refuz acordare drepturi protecție socială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 29 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru datele de 5 și 12 februarie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.1123/18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția și Protecției Sociale C, având ca obiect anularea deciziei nr.4388/C/3.08.2007, emisă de pârâtă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
a fost plătitor de impozit pe venit, potrivit autorizației nr. 3 din 3.11.2003, emisă în baza Legii nr.300/2004, pentru activitățile desfășurate ca independent. La cererea sa prin dispoziția primarului Comunei nr.56 din 27.II.2007, s-a decis suspendarea autorizației pentru perioada 1.03.2007-1.05.2009 (28-29). În intervalul dintre 17.04.2006-1.03.2007, a realizat venituri profesionale cu caracter salarial, cum reiese din adeverința depusă la fila 27.
La data de 17 aprilie 2007, s-a născut copilul, fiul reclamantului și a soției acestuia, (26).
Așa fiind, instanța de fond a constatat că reglementările art.1 alin. (1) din nr.OUG 148/2005, privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări prin Legea nr.7/2007, stabilesc că persoanele care, în ultimul an, precedent datei nașterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit statuărilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creștere copilului în vârstă de până la 2 ani.
În continuare la alin. (3) din același articol se precizează că, veniturile profesionale supuse impozitului pe venit cuprind veniturile definite de Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, ultima fiind nr.OUG 22/2007, respectiv venituri din activități independente, definite de prevederile art. 46, venituri din salarii în sensul art.55, precum și alte venituri la care face referire art.41 din cod.
plății impozitului pe venit se face, în cazul activităților independente cu actul eliberat de autoritățile fiscale în acest sens, conform dispozițiilor art. 6 alin. (5) din HG nr. 1025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a ordonanței.
Un astfel de document care să demonstreze că impozitul pe venit s-a plătit, consecutiv 12 luni, anterioare nașterii copilului nu a fost prezentat de reclamant. Mai mult, se deduce că această condiție care se impune a fi realizată de persoana care pretinde dreptul instituit de ordonanță, nu este îndeplinită, întrucât copilul s-a născut la data de 17.04.2007, or începând cu data de 1.03.2007, activitatea reclamantului a încetat prin faptul suspendării autorizației.
Susținerile din contestația de la filele 7-13 și răspunsul la întâmpinare (60-62), cum că a desfășurat activitate comercială aducătoare de venituri ca independent, pe bază de autorizație emisă de primarul localității, din anul 2001, inițial împreună cu soția sa, care a fost salarizată ca vânzătoare iar ulterior, după ce persoanelor care funcționau sub acest regim juridic, le-a fost interzis să dețină salariați, a activat scriptic singur cu toate că, în fapt magazinul comercial deținut nu avea cum să funcționeze fără vânzător, funcție pe care soția sa a exercitat-o în continuare, achitând la zi contribuția la sistemul public de pensii și contribuția la fondul asigurărilor de sănătate, sânt lipsite de relevanță atâta timp cât legiuitorul a condiționat acordarea acestui drept de plata impozitului pe venit.
Rațiunea aceste cerințe legale se poate observa din expunerea de motive a ordonanței și se explică prin faptul că, fondurile necesare plății indemnizației corespunzătoare concediului pentru creșterea copilului de până la 2 ani se alocă din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, potrivit art.19 din ordonanță.
de relevanță sunt și apărările vizând împrejurarea că, suspendarea activității desfășurate ca independent s-a datorat incapacității de muncă a mamei copilului, soția sa care în ultima lună de sarcină s-a aflat în imposibilitatea de a lucra în magazinul deținut. Pe de altă parte, în raport de prescripțiile art.1 alin.1 lit. d) din G nr.148/2005, cele 12 luni pot fi constituite integral și din perioadele în care persoanele au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, conform art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 iar art. 5 din același act normativ dispune că beneficiul drepturilor stabilite de ordonanță și alte persoane, care au încredințarea copilului prin adopție, plasament, or, reclamantul nu a dovedit că s-a aflat în vreuna din situațiile vizate de acest text normativ.
Referitor la petitul reparării prejudiciului cauzat, reclamantul nu a precizat cuantumul și nici nu a argumentat și probat condițiile impuse de art.998-999.civ. pe această linie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, recurentul a arătat că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății. Astfel, nu a observat că reclamantul îndeplinește condițiile impuse de lege pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului.
Recurentul a susținut că a cotizat la sistemul public de pensii și pentru lunile martie și aprilie 2007 și că a achitat impozitul pe venit la. stabilit suplimentar, aferent stocului de marfă existent la data cererii de suspendare a activității (1 martie 2007).
Recurentul a precizat că a realizat venituri pentru care a achitat impozit pe venit și până în luna iunie 2007, astfel că nu corespunde adevărului faptul că în ultimul an anterior nașterii copilului nu a realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit, conform Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Intimata Direcția de Muncă și Protecție Socială Cad epus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Aceasta a susținut că reclamantul nu a realizat în ultimul an anterior nașterii copilului, timp de 12 luni, venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit Legii nr.571/2003 și nici nu a demonstrat că se încadrează în situațiile prevăzute de art.1 al.2 din nr.OUG148/2005.
Recurentul a depus la dosar extras emis de din care rezultă că a cotizat în perioada 17.02.2003 - 23.04.2007 (10), copii chitanțe (11), decizia de impunere pentru anul 2007 (12-16), raport de inspecție (17-20), acord privind obligațiile fiscale stabilite suplimentar (21).
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinței civile nr.1123/18 octombrie 2007 Tribunalului Covasna este fondat.
În mod greșit instanța de fond a reținut că recurentul reclamant nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.1 din nr.OUG148/2005.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că recurentul a cotizat la sistemul public de pensii în perioada 17.02.2003 - 23.04.2007 în această situație sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1 al.2 lit.f din nr.OUG148/2005 potrivit cărora "cele 12 luni prevăzute de alin.1 pot fi considerate integral și din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe din situațiile: au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, perioade de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare socială".
Pe cale de consecință recurentul este îndreptățit să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului, fiind îndeplinite cerințele impuse de art.1 din nr.OUG148/2005. În temeiul art.10 al.1 lit.e din același act normativ, recurentul beneficiază de această indemnizație de la data nașterii copilului.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art.312 al.1și 2.pr.civ. va admite recursul declarat de împotriva sentinței civile nr.1123/18.10.2007 a Tribunalului Covasna, va modifica în tot sentința atacată în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția și Protecției Sociale C, va anula Decizia nr.4388/18.02.2007 și Decizia nr.4388/C/3.08.2007 emise de pârâtă, și va obliga pârâta să emită o nouă decizie prin care să îi acorde reclamantului indemnizația pentru creșterea copilului începând cu data de 17.04.2007.
În temeiul art.274 pr.civ. Curtea va obliga intimata Direcția și Protecției Sociale C la plata către recurent a sumei de 6,45 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și în recurs, (taxă judiciară de timbru și timbru judiciar).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul - reclamant împotriva sentinței civile nr.1123/18.10.2007 a Tribunalului Covasna, pe care o modifică în tot în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția și Protecției Sociale
Anulează Decizia nr.4388/18.02.2007 și Decizia nr.4388/C/3.08.2007 emise de pârâtă.
Obligă pârâta să emită o nouă decizie prin care să îi acorde reclamantului indemnizația pentru creșterea copilului începând cu data de 17.04.2007.
Obligă intimata pârâtă să plătească recurentului reclamant suma de 6,45 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în primă instanță și în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 februarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - --
Grefier,
Red.: /22.02.2008
Tehnored.: / 25.02.2008 /- 3 ex -
Judecător fond:
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche, Georgeta
