Refuz acordare drepturi protecție sociala( persoane cu handicap, protecția copilului). Decizia 716/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 716/ Dosar nr-
Sedința publică din 02 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Silviu Gabriel Barbu judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Mirena Radu
- - - - JUDECĂTOR 3: Clara
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 383 din 16 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect refuz acordare drepturi protecție socială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 20 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 27 octombrie 2009, apoi pentru data de 2.11.2009.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 383/16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de în contradictoriu cu C.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată sub nr.3/5.05.2008, reclamanta a solicitat acordarea indemnizației pentru creșterea copilului, născută la data de 14.02.2008, având CNP -, conform prevederilor OUG nr.148/2005.
Prin Decizia nr.5557 din 16.07.2008 emisă de Direcția de Muncă și Protecție Socială C s-a respins cererea acordării drepturilor solicitate cu motivarea că petenta nu a realizat în ultimul an anterior nașterii copilului, timp de 12 luni, venituri profesionale supuse impozitului, potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 și nu se încadrează nici în situațiile prevăzute de la art.1 alin.2 din OUG nr.148/2005.
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestație care a fost respinsă prin Decizia nr.5557/C/03.09.2008 emisă de aceeași instituției și pentru aceleași motive.
În speță, dispozițiile legale aplicabile sunt următoarele:
Art.1 alin.1 din OUG nr.148/2005, astfel cum era în vigoare la data nașterii copilului, prevedea că "începând cu data de 1.01.2006 persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003, modificată și completată, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 600 lei sau, opțional, în cuatum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4000 lei".
Conform art.41 lit din Legea nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sunt supuse impozitului pe venit " veniturile din salarii, definite conform art.55"
Potrivit art.55 alin.1, "sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de persoana fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă"
Potrivit art.4 alin.4 din HG nr.1025/2006, "prin fracțiune de lună se înțelege efectuarea a cel puțin din zilele lucrătoare din aceea lună în care persoana îndreptățită a realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit,potrivit codului fiscal ori s-a aflat în una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la alin.7".
5 al articolului menționat prevede că, "prin excepție se acceptă o singură dată fracțiunea de lună să fie constituită dintr-un număr mai mic de zile lucrătoare decât cel prevăzut la alin.4".
7 din art.4 din hotărâre prevede că "cele 12 luni prevăzute la la alin.1 pot fi constituite integral și numai din perioadele prevăzute la art.1 alin.2 din ordonanța de urgență, dacă persoana s-a aflat în una sau mai multe dintre următoarele situații:.p) a realizat în sistemul public de pensii, până la data de 01.01.2006, perioade de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare socială
În raport de dispozițiile legale incidente, instanța de fond constatat următoarele:
Copilul reclamantei s-a născut la data de 14.02.2008.
Reclamanta, în perioada 15.03.2006 - 15.05.2007 a fost angajată a SC Producție Prestări Servicii și Comerț SRL (62,63).
În perioada 04.07.2007 - 04.01.2008 reclamanta a beneficiat de indemnizație de șomaj, iar în perioada 01.01.2008 - 26.03.2008 a beneficiat de indemnizație aferentă concediului de sarcină și lăuzie.
În luna mai 2007 reclamanta a realizat venituri doar 10 zile, iar în luna iunie 2007 nu a realizat venituri.
În raport de perioada de 12 luni anterioare nașterii copilului, față de dispozițiile legale menționate, se pot lua în considerare două variante de calcul al veniturilor obținute.
Astfel, luând în considerare dispozițiile art.4 alin.4 din HG nr.1025/2006, în luna mai 2007 reclamanta a efectuat mai puțin de din cele 23 de zile zilele lucrătoare ale lunii respective. Ca urmare în această situație, se poate lua în considerare veniturile realizate de reclamantă doar pe o perioadă de 10 luni.
În a doua variantă, făcând aplicarea excepției reglementate la art.4 alin.5 din hotărârea menționată anterior, se poate lua în considerare faptul că și în luna mai 2007 reclamanta a realizat venituri conform Codului fiscal. Cu toate acestea, și în situația cea mai avantajoasă de calcul, nu se poate reține că reclamanta realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit decât o perioadă de 11 luni.
Ca urmare, față de considerentele expuse, instanța de fond a apreciat că reclamanta nu îndeplinește condițiile legale pentru primirea indemnizației pentru creșterea copilului, motiv pentru care a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal, reclamanta solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii.
În motivare recurenta a arătat că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, neobservând că îndeplinește condițiile impuse de lege pentru acordarea drepturilor solicitate.
Recurenta a precizat că 14 luni a fost angajată la SC " Producție, Prestări Servicii și Comerț" SRL, respectiv în perioada 15.03.2006-15.05.2007, cu contract individual de muncă.
Aceasta a susținut că a depus dispoziția de desfacere a contractului individual de muncă din 16.05.2007 la ITM C în termen legal, și că a beneficiat de ajutor de șomaj doar din data de 04.07.2007, fără a cunoaște motivul pentru care s-a întârziat plata ajutorului de șomaj cu o lună.
Recurenta a invocat dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. l din OUG nr. 148/2005 susținând că intenția legiuitorului a fost aceea de a calcula și intervalul de 60 de zile necesar pentru depunerea actelor și soluționarea cererii pentru acordarea ajutorului de șomaj sau angajare, după caz.
Intimata Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Cad epus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Acesta a susținut că în mod corect instanța de fond a stabilit că recurenta nu a realizat venituri timp de 12 luni, astfel cum prevede art. 1 alin. 1 din OUG nr. 148/2005.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 304 Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinței civile nr. 383/16.04.2009 a Tribunalului Covasna este întemeiat.
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 148/2005: "Începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 800 lei."
Potrivit art. 1 alin. 2 din același act normativ, cele 12 luni prevăzute la alin. 1 pot fi constituite integral și din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situații:
" au beneficiat de indemnizație de șomaj, stabilită conform legii,
au beneficiat de concedii și indemnizații de asigurări sociale, potrivit legii,
se află în perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, cu examen de licență sau diplomă, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în șomaj, potrivit legii."
Recurenta a născut-o la data de 18.02.2008 pe -. Anterior acestei date, recurenta a fost angajată cu contract individual de muncă în perioada 15.03.2006-15.05.2007, la data de 16.05.2007 fiind emisă dispoziția nr. 3 privind desfacerea contractului de muncă, în urma desființării postului ocupat de aceasta.
La data de 31.05.2007 recurenta a depus la ITM Dispoziția desfacere a contractului de muncă. În perioada 04.07.2007-04.01.2008 a beneficiat de indemnizați de șomaj, iar în perioada 01.01.2008-26.03.2008 a beneficiat de indemnizație de maternitate aferentă concediului de sarcină și lăuzie.
Calculând perioada de 12 luni necesară acordării indemnizației lunare pentru creșterea copilului, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 lit. b, c și l din OUG nr. 148/2005 și art. 4 din HG nr. 1025/2006 rezultă că recurenta a îndeplinit această condiție legală pentru acordarea indemnizației.
Astfel data la care recurenta a născut este 18.02.2008. În perioada 01.01.2007-15.05.2007 recurenta a fost angajată cu contract individual de muncă, astfel că potrivit art. 4 alin. 3,4 și 5 din HG 1025/2006 acest interval de timp se poate calcula ca fiind de 5 luni.
La data de 31.05.2007 recurenta a depus la ITM dispoziția de desfacere a contractului de muncă, iar această instituție în interiorul intervalului de 60 de zile, respectiv la data de 04.07.2007 a început achitarea ajutorului de șomaj. Acest ajutor de șomaj a fost achitat până la data de 04.01.2008, data de la care recurenta a beneficiat e indemnizație de maternitate.
Având în vedere faptul că imediat după desfacerea contractului individual de muncă recurenta a depus cerere pentru acordare ajutor de șomaj, încadrându-se în cele 60 zile prevăzute de art. 1 alin. 2 lit. l din OUG nr. 148/2005, Curtea constată că recurenta și în perioada 01.06.2007-18.02.2008 ( data nașterii minorei -) a îndeplinit condițiile prevederilor art. 1 alin. 1 pentru a beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului.
Pe cale de consecință Curtea constată, că în mod eronat instanța de fond a reținut că recurenta nu a făcut dovada îndeplinirii perioadei de 12 luni în care să fi realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit.
Pentru aceste considerente, Curtea, va admite în temeiul art. 312 al 1 și 2 Cod procedură civilă recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr. 383/16.04.2009 a Tribunalului Covasna, va modifica în tot sentința atacată, în sensul că va admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială C, va dispune anularea deciziei nr. 5557/C/3 septembrie 2008, emisă de pârâtă și va obliga pârâta să emită o nouă decizie prin care să recunoască reclamantei drepturile prevăzute de art. 1 din nr.OUG 148/2007, începând cu data de 5 mai 2008, data depunerii cererii de acordare a indemnizației, potrivit art. 10 al. 1 lit. d din OUG nr. 148/2005.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga intimata să plătească recurentei suma de 21,60 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru și timbru judiciar) efectuate în prima instanță și în recurs.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta, cu domiciliul în, nr.33, județul C, împotriva sentinței civile nr. 383/16 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna - secția civilă, în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința atacată, în sensul că:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială
Dispune anularea deciziei nr. 5557/C/3 septembrie 2008 emisă de pârâtă și obligă pârâta să emită o nouă decizie prin care să recunoască reclamantei drepturile prevăzute de art. 1 din OUG nr. 148/2005 începând cu data de 5 mai 2008.
Obligă intimata să plătească recurentei suma de 21, 60 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în primă instanță și în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red.10.12.2009
Dact./21.12.2009/4 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Silviu Gabriel BarbuJudecători:Silviu Gabriel Barbu, Mirena Radu, Clara
