Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 1184/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1184
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04 05 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Voicu Rodica
JUDECĂTOR 2: Hortolomei Victor
JUDECĂTOR 3: Grecu Gheorghe G
GREFIER: - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta reclamantă, împotriva sentinței civile nr.1760/19 11 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul pârât Spitalul Județean de Urgență C prin consilier juridic în baza delegației de reprezentare depusă la fila19 dosar, lipsă fiind recurenta reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având cuvântul, reprezentantul intimatului pârât declară că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constatând încheiată cercetarea judecătorească, instanța acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul pârât Spitalul Județean de Urgență C prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de instanța de fond. Recurenta reclamantă nu poate face dovada nici azi că a depus dosarul de pensie.
Curtea reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului din prezenta cauză:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1760/19.11.2008, Tribunalul Călărași - Secția Civilă a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâtului Spitalul Județean de Urgență
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea introdusă reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Județean de Urgență C, pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să elibereze o adeverință pentru perioada 01.11.1975 - 01.10.1999 care să cuprindă: anii în care a lucrat la Spitalul Județean C - Policlinica Stomatologie, cu veniturile salariale defalcate pe perioadele lucrate; sporurile acordate și plătite în procent și în suma acordată:respectiv: spor de vechime, salariu de merit, spor pentru responsabilitatea actului medical, compensații și alte venituri, cota de CAS reținută și virată defalcate pe perioadele lucrate, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii se arată de reclamantă că a fost angajata Spitalului Județean C începând cu data de 1.11.1975 ca medic stomatolog până la data de 1.10.1999 când a trecut pe activitate de liberă practică.
In vederea întocmirii dosarului de pensionare s-a adresat pârâtei la data de 10.06.2008 cu cererea nr. 10334 prin care a solicitat eliberarea unei adeverințe care să cuprindă perioada lucrată, veniturile realizate pe ani, sporurile de care a beneficiat, cota de CAS reținută și virată, toate defalcate pe perioadele lucrate.
La data de 14.07.2008 pârâtul i-a comunicat răspunsul la cererea formulată dar incomplet în sensul că nu rezultă din răspunsul pârâtului datele solicitate precum, sporul de vechime pe perioada 1975 - 1992 și cele referitoare la alte venituri realizate și cota de
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de probele administrate în cauză tribunalul a constatat neîntemeiată acțiunea reclamantei, deoarece adeverința nr. 10334/ 14.07.2008 este eliberată de pârât în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 4/2005.
Conform art. VI din anexa 1 OUG 4/2005, adeverințele prin care se dovedesc sporurile solicitate de reclamantă vor trebui să cuprindă:
- denumirea unității;
- perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă;
- funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
- denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;
- perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat;
- adeverințele vor purta număr, data eliberării, ștampila unității, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens în conducerea unității.
Conform art. I din anexa 1 OUG nr. 4/2005 sporul de vechime pentru perioada anterioară datei de 1.04.1992 se calculează automat, potrivit prevederilor art. 164 al.3 din Legea nr. 19/2000, nefiind necesară dovedirea acestui spor prin adeverință, iar pentru perioada de după 1.04.1992, sporul de vechime se dovedește cu înregistrările din carnetul de muncă sau cu adeverință.
Potrivit aceleiași ordonanțe nu se eliberează adeverințe pentru cota de CAS.
Sub acest aspect solicitarea făcută de reclamantă prin cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, având în vedere că pentru perioada anterioară datei de 1.04.1992 nu este necesară eliberarea unei adeverințe care să cuprindă sporul de vechime, acesta calculându-se automat potrivit prevederilor art. 164 al.3 din Legea 19/2000, iar pentru cota de CAS. nu se eliberează adeverințe, potrivit aceluiași act normativ.
Împotriva aceste hotărâri judecătorești, în termen legal, reclamanta a formulat recurs, criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, deoarece conform art.304 pct.8 Cod procedură civilă, instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, în sensul că a considerat că nu este necesară eliberarea unei adeverințe privind sporul de vechime. Or, prin cererea de eliberare a adeverinței a solicitat să îi fie menționate și alte drepturi, nu doar sporul de vechime. Art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000 și art.1 din Anexa nr.1 din OUG nr.4/2005 nu au aplicabilitate deoarece OUG se referă la situațiile privind recalcularea punctului de pensie, iar adeverința solicitată era pentru întocmirea dosarului de pensie și nu pentru calcularea menționată.
Este incident și motivul de recurs prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, deoarece hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra celorlalte drepturi de care a beneficiat, a căror cuprindere în adeverință s-a solicitat, deoarece conform art.164 alin.1,2 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale anterioare acestei legi, se utilizează salariile brute și nete după caz în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Or, în carnet nu se regăsesc gărzile pe care le-a efectuat și nici alte drepturi salariale care se regăsesc însă, în statele de plată, neștiind însă, dacă pentru toate drepturile salariale de care a beneficiat s-a plătit cota, nefiind indicate procentele reținute.
Anterior Legii nr.19/2000, sporul de vechime era prevăzut și acordat conform Legii nr.57/1974, pentru care alături de celelalte drepturi de care au beneficiat, s-a plătit cota de De aceea, a solicitat în adeverința, veniturile salariale defalcate pe perioadele lucrate, sporurile acordate și plătite, compensațiile și alte venituri și
A solicitat în consecință, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. Și-a întemeiat recursul pe art.304 pct.8-9 și art.312 Cod procedură civilă, Legea nr.554/2004.
Intimatul Spitalul Județean de Urgență Caf ormulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În recurs nu s-au administrat probe noi, conform art.305 Cod procedură civilă.
Curtea de APEL BUCUREȘTIs -a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art.3 Cod procedură civilă și ale art.299 Cod procedură civilă, precum și art.20 din Legea nr. 554/2004,modif. și compl.
Verificând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurenta reclamantă și-a întemeiat acțiunea promovată la Tribunalul Călărași pe prevederile Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ și a invocat refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri adresate intimatului pârât prin care a solicitat eliberarea unei adeverințe conform art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000, modificată și completată.
Astfel cum a fost formulată și întemeiată în drept, acțiunea recurentei reclamante are un caracter general, iar controlul pe care îl efectuează instanța de contencios administrativ se reduce la a stabili dacă este vorba despre un refuz nejustificat al entității care prestează un serviciu public în sensul art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.554/2004, modificată și completată, potrivit căruia prin "refuz nejustificat de a soluționa o cerere" se înțelege "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane, este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile".
Or, în cauză, în mod corect, instanța de fond, în raport de temeiul juridic al acțiunii, a stabilit că nu este vorba despre un refuz nejustificat de soluționare a cererii în sensul legii contenciosului administrativ, deoarece art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000 prevede eliberarea unei adeverințe "conform legislației în vigoare", iar adeverința nr.10334/14.07.2008 a fost eliberată de intimatul pârât cu respectarea strictă a disp. art.VI din Anexa 1 OUG nr.4/2005,deci cu îndeplinirea cerinței prevăzute de 164 alin.3 din Legea nr.19/2000, modificată și completată.
În raport de faptul că adeverința eliberată respectă dispozițiile legale care o reglementează, că justificările oferite de intimatul pârât cu privire la aspectele care nu sunt cuprinse în adeverință se întemeiază pe dispozițiile legale, reținute și de instanța de fond, nu se poate considera că ne aflăm în prezența unei exprimări explicite a voinței intimatului pârât de a nu rezolva cererea care i-a fost adresată, astfel cum impune art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.554/2004, modificată și completată.
Prin urmare, instanța de fond a soluționat corect litigiul dedus judecății, în raport de temeiul juridic al acțiunii, care a fost redactată de un avocat dându-se o interpretare corectă actului juridic și făcându-se o justă interpretare a legii, astfel că nu sunt incidente cazurile prev. de art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Pe de altă parte, prin motivele de recurs, deși invocă expres Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, recurenta reclamantă tinde să repună în discuție temeiul juridic al acțiunii, confundând acțiunea cu caracter general întemeiată pe art.8 din Legea nr.554/2004 (pentru care competența revine instanței de contencios administrativ) cu acțiunea specială prevăzută de art.155 lit.e din Legea nr.19/2000, modificată și completată, care se referă la neacordarea unor drepturi de asigurări sociale.
De altfel, recurenta reclamantă are posibilitatea formulării separate a unei acțiuni la instanța de asigurări sociale, întemeiată în drept în mod corespunzător (art.155 din Legea nr.19/2000), pentru drepturile de asigurări sociale reclamate prin motivele de recurs și, ulterior, chiar împotriva deciziei de pensionare, dacă aceasta nu va fi conformă cu drepturile recurentei reclamante. În calea de atac a recursului nu pot fi formulate, însă,cereri noi, potrivit art.316 în referire la art.294 alin.1 Cod procedură civilă.
Pe cale de consecință, întrucât nu există motive de modificare sau casare a sentinței civile recurate, se va respinge recursul ca nefondat, conform art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta reclamantă, împotriva sentinței civile nr.1760/19.11. 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red.
Gh./2 ex.
23.11.2009
Președinte:Voicu RodicaJudecători:Voicu Rodica, Hortolomei Victor, Grecu Gheorghe