Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 1852/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.1852
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.05.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanții și prin avocat cu delegație de substituire la dosar și pârâtul MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE prin consilier juridic cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pârâtul a depus la dosar la data de 29.04.2009 întâmpinare.
Se comunică apărătorului reclamanților copia întâmpinării.
Apărătorul reclamanților depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 39 lei.
Curtea pune în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată prin întâmpinare.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune pentru a fi obligat să soluționeze cererea formulată în luna septembrie 2006, față de disp. art. 11 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Apărătorul reclamanților solicită respingerea excepției.
Curtea acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin apărător, solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtului să primească cererea reclamantei de redobândire a cetățeniei române, de îndată, având în vedere că de la momentul formulării primei cereri au trecut peste 2 ani și 8 luni. Solicită obligarea pârâtului la plata daunelor morale și a cheltuielilor de judecată. Depune concluzii scrise și practică judiciară.
Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii și a cererii de acordare a daunelor morale, arătând că un cetățean străin nu poate fi prejudiciat într-un drept prevăzut de Constituția României.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.02.2009, reclamanții și au chemat în judecată pârâtul Ministerul Afacerilor Externe solicitând că se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa cererile lor privind stabilirea datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei române și pe cale de consecință obligarea pârâtului să le primească cererile de redobândire a cetățeniei române, de îndată, să fie obligat pârâtul la daune morale în cuantum de 1000 lei.
În motivarea acțiunii a arătat că pe data de 14.09.2006 s-au adresat cu o primă cerere scrisă Secției Consulare a Ambasadei României din Chișinău, solicitând să le fie primite cererile de redobândire a cetățeniei române.
Întrucât nu au primit nici un răspuns la data de 07.01.2009 au formulat o nouă cerere prin care au solicitat să le fie comunicată data la care să se prezinte pentru depunerea cererilor de redobândire a cetățeniei române.
Au apreciat că le este îngrădit dreptul constituțional la depunerea și înregistrarea cererii de redobândire a cetățeniei române fiind privați de acest drept dobândit prin naștere.
. depunerii acestor cereri la Secția Consulară a Ambasadei României din Republica M lipsește de efecte juridice disp. legii 21/1991.
Reclamanții au precizat că în accepțiunea instanțelor, prin termen rezonabil de soluționare a unei cereri se înțelege cel mult 6 luni de la data primei cereri trimisă prin scrisoare recomandată, termen care în speță este de mult depășit.
Au apreciat că atitudinea Secției Consulare a Ambasadei României din Republica M reprezintă în fapt și în drept refuzul nejustificat de soluționare a cererilor.
A fost invocată practica judiciară a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar cu privire la cererea de acordare a daunelor morale s-a menționat că prejudiciul moral constă în încălcarea demnității umane, întrucât a fost privat de drepturile legale și constituționale.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune față de disp, art.11 alin.1 din Legea 554/2004, la data introducerii acțiunii fiind împlinit termenul de 6 luni care curge de la data când s-a împlinit intervalul legal de răspuns pentru prima cerere, respectiv data de 14.10.2006.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii având în vedere capacitatea limitată a Secției Consulare din cadrul Ambasadei României la Chișinău de a procesa dosarele cuprinzând cererile de redobândire a cetățeniei române și actele necesare a fi depuse pentru înaintarea solicitării la Ministerul Justiției.
Cele peste 360.000 persoane care au dorit să depună astfel de cereri sunt invitate, în ordinea cronologică a formulării cererilor, să se prezinte la secția consulară.
Pârâtul a precizat că nu poate să creeze premisele unei discriminări prin faptul acceptării depunerii documentelor "peste rând" din partea reclamantului, considerând ca inechitabilă o favorizare a acestuia în raport de sutele de mii de persoane care și-au exprimat dorința de a redobândi cetățenia română.
Reclamanții au depus la dosar copia cererii nr.70/07.01.2009 și practică judiciară.
Analizând actele aflate la dosar, Curtea reține în fapt că reclamanții au adresat la data de 14.09.2006 Secției Consulare a Ambasadei României la Chișinău cereri prin care solicitau să fie invitați să depună cererea de redobândire a cetățeniei române.
Întrucât nu au primit răspuns, s-au adresat pârâtului cu o nouă cerere înregistrată sub nr.70/07.01.2009 prin care solicitau înaintarea cererilor Secției Consulare a Ambasadei României la Chișinău și să li se pună în vedere reprezentanților acestei Secții Consulare să fixeze data la care vor fi invitați în vederea depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române.
Curtea apreciază că excepția prescripției dreptului la acțiune este neîntemeiată și urmează să o respingă, având în vedere disp. art.11 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004 conform cărora cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual -, recunoașterea dreptului pretins se pot introduce în termen de 6 luni de la data expirării termenului legal de soluționare a cererii.
Chiar dacă reclamanții nu au primit nici un răspuns la prima cerere formulată la data de 14.09.2006, având în vedere că au revenit cu o nouă cerere la data de 07.01.2009, având același obiect,calcularea termenului de prescripție a dreptului la acțiune se face prin raportare la data expirării termenului legal de soluționare a ultimei cereri.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că potrivit disp. art.12 alin.3 din Legea 21/1991, persoanele care au domiciliul sau reședința în străinătate pot depune cererea de redobândire a cetățeniei române însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prev. de lege, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățeniei.
Se constată că potrivit acestui text de lege, solicitanții pot depune oricând cereri pentru redobândirea cetățeniei române, nefiind reglementată o procedură ca cea derulată de pârâtă, constând în programarea pentru depunerea cererii și a documentelor necesare.
Se înțelege din susținerile pârâtului că o asemenea procedură a fost determinată de numărul foarte mare al cererilor, de personalul redus al secției consulare și de insuficiența spațiului, dar aceste aspecte nu sunt imputabile reclamantului și nu pot constitui o justificare pentru depășirea unui termen rezonabil de soluționare a cererii.
Este adevărat că legea cetățeniei române nu prevede un termen în care pârâtul să proceseze cererile formulate pentru redobândirea cetățeniei române, ci doar împrejurarea că cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetățenie, însă trecerea unui termen mai mare de doi ani de la data depunerii primei cereri are drept consecință imposibilitatea reclamanților de valorificare a dreptului prev. de Legea nr.21/1991.
Sunt lipsite, astfel, de efecte juridice disp. art.12 alin.3 din legea 21/1991, fiind relevant și faptul că depunerea cererilor și a actelor doveditoare constituie prima etapă în procedura redobândirii cetățeniei române, soluționarea efectivă a cererii de către Direcția cetățenie din cadrul Ministerului Justiției și a Libertăților necesitând o perioadă mai mare de timp.
Curtea va avea în vedere și disp. art.10 din legea nr.396/2002, pentru ratificarea Convenției europene asupra cetățeniei, adoptată la Strasbourg la 06.11.1997 conform căruia fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea,păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie.
Curtea apreciază că intervalul de timp cuprins între data formulării primei cereri - 14.09.2006 și data sesizării instanței cu prezenta acțiune - 24.02.2009, nu poate fi considerat un termen rezonabil în sensul dispozițiilor legale sus menționate și a practicii CEDO.
În consecință, se constată îndeplinite în cauză condițiile prev. de art.2 alin.1 lit.h din Legea 554/2004 pentru a se reține nesoluționarea în termen legal a cererilor reclamanților.
Față de aceste considerente, constatând nesoluționarea de către pârât, în termen legal, a cererilor reclamanților, Curtea, în temeiul art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtul să stabilească de îndată data la care reclamanții să se prezinte pentru primirea cererii de redobândire a cetățeniei române.
Cu privire la capătul 2 de cerere prin care reclamanții solicită acordarea daunelor morale, se constată că acesta este neîntemeiat având în vedere că reclamanții nu au făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor răspunderii civile delictuale prev. de art.998, 999 Cod civil, respectiv existența faptei ilicite, existența prejudiciului, existența legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și a vinovăției.
Sub acest aspect sarcina probei revenea reclamanților, în conformitate cu disp. art.1169 Cod civil, potrivit cărora cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Or, reclamanții nu au solicitat probe pentru a face dovada prejudiciului moral pentru repararea căruia solicită daune morale, precum și a îndeplinirii celorlalte trei condiții, astfel încât Curtea va respinge ca neîntemeiat acest capăt de cerere.
În raport de disp. art.276 Cod procedură civilă, conform cărora când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, Curtea va admite în parte cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată și va obliga pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 250 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții și, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat " " situat în B,-, -orp C,.1,.3, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, cu sediul în B,-, sector 1.
Obligă pârâtul să stabilească, de îndată, data la care reclamanții să se prezinte pentru primirea cererii de redobândire a cetățeniei române.
Respinge ca neîntemeiat capătul 2 de cerere.
Obligă pârâtul la 250 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.05.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Gh./5 ex.
08.05.2009
Președinte:Canacheu ClaudiaJudecători:Canacheu Claudia
