Refuz soluționare cerere institutii publice. Sentința 33/2010. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - refuz soluționare cerere -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 33
Ședința publică din 5 februarie 2010
PREȘEDINTE: Grapini Carmen
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta-cu sediul în municipiul B,-, scara D, parter,.2, județul B în contradictoriu cu pârâțiiMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu sediul în mun. B, sector 3,- și Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, cu sediul în mun. B, Calea Națională, nr.81, județul
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 1 februarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta sentință și când, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 5 februarie 2010.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată instanței, reclamanta " -" Bas olicitat obligarea pârâților Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale B și Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B, la plata sumelor de: 281.691 lei RON despăgubiri și 300.000 lei RON daune produse prin neacordarea despăgubirilor până la finele anului 2006.
În motivarea acțiunii, reclamanta a precizat că în anul 2006 a cultivat cu sfeclă de zahăr, o suprafață de 150 ha teren în tarlaua "" com., jud. B, cultură pentru care a efectuat toate lucrările agricole specifice și care a fost și asigurată la S, prin contractul de asigurare nr. J/-/31.05.2006. Din cauza ploilor abundente în perioada 2 - 5.06.2006, cultura de sfeclă a fost calamitată 100%. Deși pentru constatarea situației, a sesizat la 5.06.2006, Comisia, conform prevederilor art. 9 din Legea nr.381/2002 pentru acordarea de despăgubiri, deși aceasta a întocmit și procese verbale de constatare și evaluare (nr. 2671/5.06.2006; 3690/21.08.2006 și 5692/28.11.2006), despăgubirile nu i-au fost acordate. Susține că și prin nr.HG1006/2.08.2006, a fost declarată stare de calamitate în județul B, stabilindu-se în același timp și despăgubiri cultivatorilor, între care și celor care au cultivatsfeclă de zahăr. Reclamanta a învederat că pentru situațiile arătate a înregistrat un dosar cu documentele necesare la Direcția Agricolă, care prin adresa nr.310/24.02.2007 i-a comunicat că nu se află în situația de a fi despăgubit, deoarece nu a respectat termenul de 5 zile de la producerea fenomenelor e, perioadă în care trebuia să se adreseze la autoritatea agricolă județeană, termenul fiind prevăzut de art.14 din Normele metodologice.
Cu referire la sumele solicitate, reclamanta a precizat că suma de 281.691 lei RON reprezintă despăgubiri pentru distrugerea totală a recoltei, iar suma de 300.000 lei RON reprezintă contravaloarea daunelor cauzate de neacordarea până la finele anului a acestor despăgubiri, din care ar fi putut înființa o nouă cultură.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art.1 din Legea nr.554/2004, Legea 381/2002, nr.HG1006/2006.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus înscrisuri și a solicitat proba cu o expertiză contabilă și o expertiză de specialitate efectuată de un inginer agronom.
În cauză, pârâții au formulat întâmpinare.
În principal, au invocat excepția inadmisibilității acțiunii, pentru neparcurgerea de către reclamantă a procedurii speciale prevăzute de Legea nr.381/2002 și Ordinul nr.419/2002 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare.
Pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Bai nvocat și excepția necompetenței materiale a instanței, precum și excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
Pe fond, pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Într-un prim ciclu procesual, Curtea de APEL SUCEAVA - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 72 din 19 mai 2008, a admis excepția invocată de pârâta DADR B și a respins ca inadmisibilă acțiunea, reținând că reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă prevăzută de Normele metodologice de aplicare a legii.
Prin decizia nr. 1331 din 11 martie 2009 însă, ÎCCJ B - secția contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de reclamantă și a casat cu trimitere pentru rejudecarea cauzei pe fond, sentința nr. 72/19.05.2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, reținând că reclamanta a îndeplinit procedura prealabilă legală.
Reinvestită astfel cu soluționarea fondului, Curtea constată următoarele:
În cauză, pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale Baf ormulat întâmpinare solicitând respingerea cererii ca nefondată; prin cerere reconvențională însă, pârâtul a solicitat anularea proceselor verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole nr. 2671/5.06.2006, 3690/21.08.2006 și 5692/28 nov. 2006.
În motivarea cererii reconvenționale, pârâtul a precizat că temeiul legal al acțiunii - art. 14 - Legea nr. 381/2002 - lege ce reglementează procedura acordării despăgubirilor în caz de calamitate ă în agricultură, nu este dat în cererea reclamantei, deoarece nu există o hotărâre de Guvern care să fi declarat calamități e în perioada la care reclamanta se referă în acțiunea sa, aspect ce ar duce la inadmisibilitatea acțiunii.
Pârâtul a mai susținut că procesele verbale de constatare și evaluare a căror anulare a cerut, nu respectă condițiile prev. de art. 9 - Legea nr. 381/2002 și a art. 9 - Normele de aplicare ale acesteia, aprobate prin Ordinul nr. 419/2002, respectiv nu au fost întocmite cu participarea unui delegat din partea organelor județene ale MFP, comisia fiind astfel nelegal constituită și nu prin Ordin al Prefectului Jud.
În completarea probatoriului, la solicitarea reclamantei, instanța a admis efectuarea unei completări a raportului de expertiză tehnică și respectiv contabilă: completarea raportului de expertiză tehnică viza răspunsul expertului la obiectivul necesității sau nu în cauză a efectuării operațiunii de "rărire" la cultura sfeclei de către reclamantă (față de situația că prin Legea nr. 381/2002 se instituie obligația de a fi efectuate toate etapele tehnologice începând de la însămânțare) și față de înscrisul depus de reclamantă la 48 ds. conform cu care societatea a folosit în cultură o sămânță monogermă care nu necesită "rărire".
Completarea expertizei contabile efectuată în primul ciclu procesual, viza actualizarea sumelor față de data efectuării primei lucrări - 12 dec. 2007.
Examinând cauza dedusă judecății, instanța constată următoarele:
Excepția inadmisibilității acțiunii motivate de pârât pe lipsa emiterii HG care să ateste calamități e, va fi respinsă ca nefondată conform art. 1371Cod proc. civ. în speță reclamanta depunând în acest sens HG nr. 1006/02.08.2006 ( 235 - ds-).
În anul agricol 2006, reclamanta a cultivat cu sfeclă de zahăr o suprafață de 150 ha teren situat în tarlaua "". În perioada 2 - 5.06.2006 și respectiv august 2006, suprafața cultivată a fost afectată de ploi abundente și de lungă durată care au afectat și calamitat cultura, cu consecința compromiterii acesteia.
Calamitatea ă ca atare, a fost stabilită prin HG nr. 1006/2.08.2006 "prin declararea stării de calamitate ă în agricultură pentru culturile însămânțate în toamna anului 2005 și primăvara anului 2006, ca urmare a fenomenelor meteorologice din perioada ianuarie - 1.07.2006 înregistrate în unele zone geografice, precum și stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordată ca despăgubiri".
Conform art. 1 lit. "b" și 2 alin. 1 lit. "g" din acest act normativ, a fost declarată starea de calamitate ă în zonele în care au fost înființate între alte culturi și culturi de sfeclă de zahăr, suma maximă stabilită ca despăgubiri fiind de 750 lei/ha, conform prev. Legii nr. 381/2002.
Conform prev. art. 16 - Legea nr. 381/2002, de plata despăgubirilor beneficiază producătorii agricoli, respectiv persoane fizice și juridice care au în administrare sau exploatare teren agricol - situație în care se află reclamanta.
Procedura de urmat în vederea acordării despăgubirilor, a fost apreciată ca realizată de către ÎCCJ B prin decizia nr. 1331/11.03.2009 obligatorie conform art. 315 Cod proc. civ. astfel că ea nu mai poate fi analizată în acest cadru procesual.
Astfel, față de prev. art. 8 lit. "a" - Legea nr. 381/2002 care prevăd că despăgubirile se pot acorda în limita a max. 70% din cheltuielile efectuate până la producerea calamității, coroborat cu concluziile rapoartelor de expertiză tehnică și contabilă astfel cum acestea au fost completate de aceiași experți ce le-au efectuat în primul ciclu procesual (dosar nr-), instanța stabilește pe fondul cauzei că:
Reclamanta, în primăvara anului 2006, a însămânțat 150 ha teren în tarlaua "" cu sfeclă, efectuând toate lucrările agricole, etapă cu etapă, conform prev. art. 10-13 - Legea nr. 381/2002, întocmind și procese verbale de constatare a acestor lucrări, semnate de Comisia legal constituită prin Ordin al Prefectului nr. 134/6.06.2006 ( 184 ds-).
De precizat aici, că singura lucrare neefectuată a fost "rărirea" plantelor, etapă ne-necesară conform adresei nr. 269/11.XI.2009 a Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală B ( 48 ds.), motivat de faptul că sămânța monogermă folosită de reclamantă, a dus la răsărirea unei singure plante din fiecare glomerulă, iar aceasta însămânțată la distanță tehnologică, a asigurat (fără răriri) densitatea normală a culturii.
Cultura înființată, a fost compromisă însă în tot, de urmare a ploilor abundente din perioada 2 - 5.06.2006 și 08.2006, ceea ce a determinat emiterea HG nr. 1006/2.08.2006 privind declararea stării de calamitate ă în agricultură.
Expertiza contabilă efectuată în cauză în primul ciclu procesual (ds. nr- - 121 - 125) a stabilit că:
De pe cele 150 ha, reclamanta putea obține un profit de 281.691 lei, din care, conform art. 8 lit. "a" - Legea nr. 381/2002 poate fi despăgubit numai în proporție de 70% și cu scăderea sprijinului în valoare de 112.560 lei primit de la B conform OUG nr. 20/2006 - rezultând suma finală de 84.683,7 lei (în dec. 2006), actualizată la 100.485,68 lei de același expert în prezentul ciclu procesual (69 - 70 ds.).
suferite de reclamantă prin neplata acestei sume la timp, ceea ce i-ar fi permis reînființarea culturii și obținerea de profit au fost stabilite la valoarea de 368.721 lei, în dec. 2006 de către prima expertiză și au fost actualizate la valoarea de410.533,96 leide același expert în prezentul dosar ( 69-70).
De urmare, în conformitate cu prev. HG nr. 1006/2.08.2006 (art. 1 lit. "b", 2 alin. 1 lit. "g"), Legea nr. 381/2002 (art. 16);
Se va admite acțiunea reclamantei și în consecință pârâții vor fi obligați în solidar să plătească acesteia suma de 511.019,64 RON reprezentând: 100.485,68 RON - actualizarea la 22.01.2010 a sumei de 84.683,7 RON despăgubiri pentru anul 2006 și suma de 410.533,96 RON reprezentând actualizarea sumei de 368.721 RON daune (profit nerealizat) pentru anul 2007 - la aceeași dată - 22.01.2010, sume ce vor fi actualizate în continuare cu indicele de inflație, de la data plății lor efective.
Cererea reconvențională formulată de pârât va fi respinsă:
Respingerea vizează aspecte diferite:
Obiectul acestei cereri reconvenționale îl reprezintă solicitarea de anulare a unor procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor (nr. 2671/5.06.2006, 3690/21.08.2006 și 5692/28 nov. 2006), motivat de componența pretins eronată a comisiei prevăzută de lege.
Ori, prin decizia ÎCCJ nr. 1331/11.03.2009, asupra acestor procese verbale s-a pronunțat, reținând că acestea au fost semnate de comisia legal numită prin Ordin al Prefectului și aduse la cunoștința DADR B - aceste procese verbale făcând parte din procedura prealabilă legală pe care instanța supremă a constatat-o îndeplinită de către reclamantă.
În subsidiar, cererea separat formulată de reclamantă și nu în contextul procedurii prealabile, nu este sub aspectul soluționării, de competența acestei instanțe.
În conformitate cu disp. art. 274 Cod proc. civ. pârâtele vor fi obligate în solidar să plătească reclamantei suma de 2606 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Admite acțiunea formulată de reclamanta" -"cu sediul în municipiul B,-, scara D, parter,.2, județul B în contradictoriu cu pârâțiiMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu sediul în mun. B, sector 3,- și Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, cu sediul în mun. B, Calea Națională, nr.81, județul
Obligă pe pârâți în solidar, să plătească reclamantei cu titlu de pretenții civile, suma de511.019,64 RON,reprezentând:
-100.485,68 RON- actualizarea la 22.01.2010 a sumei de 84.683,7 RON despăgubiri pentru anul 2006;
-410.533,96 RON- actualizarea sumei de 368.721 RON daune (profit nerealizat) pentru anul 2007 - la aceeași dată - 22.01.2010.
Sumele vor fi actualizate în continuare cu indicele de inflație, de la data plății lor efective.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Obligă pe pârâți, în solidar, să plătească reclamantei suma de 2606 RON cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 5 februarie 2010.
Președinte, Grefier,
Red. GC
Tehnored. MM
5 ex. - 02.03.2010
Președinte:Grapini CarmenJudecători:Grapini Carmen