Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 652/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 652/R-CONT

Ședința publică din 05 Iunie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Andreea Tabacu judecător

JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu

JUDECĂTOR 3: Gina Achim

Grefier - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna Livezi, sat, județul V, împotriva sentinței nr. 169 din 03 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta PRIMĂRIA COMUNEI LIVEZI - PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna Livezi, județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul-reclamant personal și consilier juridic pentru intimata-pârâtă Primăria comunei Livezi.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul intimatei depune la dosar dovadă din care rezultă că cererea de strămutare formulată de petentul a fost respinsă, respectiv fișa dosarului nr- al ÎCCJ.

Se desprind de la dosar filele 14-16, reprezentând copia dispoziției de plată nr. 4219/26.03.2009 privind pe și copia sentinței nr. 24/CAF/13.01.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Vâlcea, constatându-se că acestea au fost, din eroare, atașate la prezentul dosar, urmând a fi înaintate compartimentul arhivă pentru efectuarea de verificări și atașarea la dosarul la care se referă.

Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.

În raport de această împrejurare, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Recurentul-reclamant solicită admiterea recursului astfel cum fost formulat și casarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii. Precizează că nu i s-a răspuns de către intimată la cererea formulată, fapt dovedit de faptul că aceasta nu a depus la dosar nicio confirmare de primire semnată de reclamant. Astfel, intimata a încălcat dispozițiile art. 52 din Constituția României și ale Legii nr. 554/2004.

Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, potrivit chitanței și biletelor de călătorie pe care le depune la dosar, precum și la plata de daune morale. De asemenea, depune la dosar concluzii scrise și copia procesului-verbal de punere în posesie nr. 85.

Reprezentantul intimatei-pârâte Primăria comunei Livezi solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică.

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

La data de 16.12.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Primăria Comunei Livezi, prin primarul, pentru a fi obligată să-i soluționeze, cererea înregistrată sub nr.609/04.04.2008, prin care a solicitat deplasarea unei comisii la terenul său, situat în punctul "" din satul, motivând că în vecinătate, s-a acaparat o suprafață de către vecinul său, impunându-se astfel evaluarea pagubei.

A mai solicitat și obligarea pârâtei, de a-i plăti suma de 10000 lei, cu titlu de daune morale și materiale, iar reprezentantul acesteia ( primarul)iar reprezentantul acesteiala câte 1000 lei, pentru fiecare zi de întârziere, până la emiterea răspunsului și a celor solicitate.

În motivare, reclamantul a mai arătat, că a solicitat pârâtei să verifice situația terenului său, însă aceasta,a refuzat să-i răspundă, iar până în prezent, nu i-a eliberat proces verbal de punere în posesie, nici act de constatare și de evaluare.

De asemenea, a mai susținut, că pârâta, nu i-a răspuns nici la cererea înregistrată sub nr.1244/29.08.2005, iar refuzul l-a împiedicat, să se adreseze instanței de judecată, până în prezent.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant, motivând că i-a comunicat acestuia răspunsul solicitat, în sensul imposibilității evaluării pagubei, deoarece terenul, nu a fost cultivat și că solicitările sale, nu sunt de competența sa, ci ale poliției sau instanței de judecată.

Prin "precizările", depuse la data de 03.02.2009, reclamantul a evidențiat că răspunsul înaintat de pârâtă, l-a aflat în instanță și că, nu i-a emis act de constatare și proces - verbal de punere în posesie, fiind prejudiciat prin ocuparea terenului de către vecini și prin emiterea actelor de proprietate, în beneficiul acestora, cu includerea unei cote părți din terenul său.

Prin Sentința nr.169/03.02.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant.

În considerente, a reținut că reclamantul a depus mai multe cereri, începând cu anul 2005, însă pârâta i-a înaintat adresa nr.781/29.04.2008, făcându-i cunoscut, că suprafața este ocupată cu resturi vegetale, nefiind posibilă stabilirea prejudiciului, iar în ceea ce privește obligația de a- pune în posesie, are la dispoziție acțiunea de drept comun, inclusiv pentru daunele materiale și morale.

Împotriva acestei soluții, reclamantul a formulat recurs în termen legal, invocând critici de nelegalitate încadrabile în dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, susținând nelegalitatea soluției, prin aceea că, intimata, a refuzat să-i emită proces - verbal de punere în posesie și act de constatare, în condițiile în care terenul său, este ocupat pe toată lățimea sa prin construcția a două case, fără a primi teren în schimb sau despăgubiri.

A mai susținut, că instanța de fond, trebuia să administreze probe, legate de momentul expedierii adresei, pe care pârâta pretinde că i- înaintat-

A mai susținu, că instanța de fond, s-a antepronunțat în ședință publică, prin afirmația că, primăria nu are obligația să-și soluționeze cererea, ci numai să răspundă la aceasta.

Din analiza acestor critici, prin raportare în probatoriul administrat și la dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, instanța apreciază recursul ca fiind nefondat, după cum se va explicita în considerentele, ce vor urma.

Astfel, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, nemulțumirea reclamantului, s-ar putea rezolva prin acțiuni de drept comun, chiar dacă nu beneficiază de proces - verbal de punere în posesie (tocmai pentru a obține acest act). Faptul că terenul său, a fost inclus în actele de proprietate ale altor persoane, se poate soluționa tot pe calea dreptului comun, întrucât aceste acte, au intrat deja în circuitul civil, nemaiputându-se revoca de către emitenți.

Prin urmare, intimata, nu mai poate rezolva problemele recurentului printr-o simplă deplasare la fața locului și a întocmirii unui act de constatare, nici nu poate stabili prejudiciul, câtă vreme, nu se dovedește cine este proprietarul, (pe bază de acte) care este prejudiciul material, înregistrat prin ocupare.

De aceea, recurentul, trebuie să promoveze acțiuni judecătorești, în cazul în care se pretinde proprietarul terenului, pe acest amplasament, obținând astfel și pretenții bănești, în măsura în care a înregistrat prejudicii.

Pe calea contenciosului administrativ, instanța poate cenzura doar refuzul răspunderii la cerere de către autoritatea administrativă sau vătămarea care i s-a creat prin actul administrativ emis.

În speță, recurentul pretinde, că pârâta a refuzat să-i răspundă, dar, așa cum a reținut și instanța de fond, i s-a răspuns. Chiar și un răspuns întârziat, ar fi condus oricum la respingerea acțiunii, deoarece cererea a devenit lipsită de obiect, însă recurentul este nemulțumit, întrucât, nu i s-au rezolvat aspectele legate de dreptul său de proprietate.

Așa cum s-a precizat, aceste aspecte, se pot rezolva pe calea dreptului comun, în raport de dispozițiile legale aplicabile și de faptul, că litigiul, s-a iscat, nu numai în raport de intimată, ci și de ocupanții terenului. Nu este fondată nici critica privitoare la antepronunțarea magistratului, deoarece reclamanții nu a uzat de instituția recuzării, la instanța de fond.

Față de cele menționate, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna Livezi, sat, județul V, împotriva sentinței nr. 169 din 03 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta PRIMĂRIA COMUNEI LIVEZI - PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna Livezi, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și iscal.

Grefier,

Red.

TC/2 ex.

17.06.2009

Jud fond.A

Președinte:Andreea Tabacu
Judecători:Andreea Tabacu, Constantina Duțescu, Gina Achim

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 652/2009. Curtea de Apel Pitesti