Regimul strainilor in Romania - litigii contencios. Sentința 2/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA NR.2

Ședința publică din data de11 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Duboșaru Rodica

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată, potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamantulEL,domiciliat în, sat, nr. 149, județul D, în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL ROMÂN PENTRU -DIRECȚIA MIGRAȚIE-BIROUL, cu sediul în Târgoviște,-, județul

Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbre judiciare de 1 leu.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamantul El asistat de avocat din cadrul Baroului D și de traducătorul autorizat, pârâtul Oficiul Român pentru - Direcția Migrație - Biroul D, fiind reprezentat de consilier juridic, prezenți fiind martorii și.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

S-au audiat martorii prezenți sub prestare de jurământ, depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.

Avocat pentru reclamant, solicită instanței ca traducătorul să precizeze în ce măsură reclamantul înțelege limba italiană.

La solicitarea instanței, traducătorul, arată că se înțelege foarte greu cu reclamantul, acesta înțelege în proporție de 80% limba italiană, dar din punct de vedere gramatical nu se descurcă.

Avocat pentru reclamant, arată că alte cereri nu mai are de formulat.

La solicitarea curții, reprezentatul pârâtei, consilier juridic, cât și reprezentantul Ministerului Public, arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea luând act că alte cereri nu mai sunt de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Având cuvântul pe fond, avocat pentru reclamant El, solicită admiterea contestației,

anularea deciziei de returnare de pe teritoriul României nr.-/27.10.2009, prin care reclamantului i s-a refuzat cererea de prelungire a dreptului de ședere în România, întrucât este netemeinică și nelegală, precizând că reclamantul a stat în concubinaj cu prietena sa timp de aproximativ 2 ani, după care s-au căsătorit. În urma interviului susținut de către pârât, s-a apreciat că s-au căsătorit de conveniență, motivat de inconsecvența declarațiilor cu caracter personal, lucru nereal.

Arată că reclamantul a fost inconsecvent în declarații datorită faptului că nu înțelege limba română, așa cum a arătat și traducătorul, acesta înțelege foarte greu limba italiană, însă căsătoria este una bazată pe afecțiune, doresc să aibă un copil, soția reclamantului a pierdut o sarcină, iar în prezent a mers la doctor în acest sens.

Întrucât relația celor doi se bazează pe iubire și armonie, solicită admiterea contestației, urmând a se dispune anularea deciziei de returnare de pe teritoriul României.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Având cuvântul pentru pârâtul Oficiul Român pentru - Direcția Migrație - Biroul D, consilier juridic, solicită respingerea contestației, menținerea ca temeinică și legală a deciziei de returnare de pe teritoriul României, precizând că traducătorul care l-a asistat pe reclamant nu a fost desemnat de din oficiu, ci a fost ales de către reclamant, astfel încât nu poate invoca că nu s-a înțeles cu acesta.

După cum rezultă din procesul verbal de interviu din 13.10.2009, există contradicții între declarațiile date de soți, nici depozițiile martorilor nu sunt concludente, astfel că rezultă indubitabil că soții au încheiat o căsătoriei de conveniență, impunându-se respingerea contestației.

Având cuvântul pe fond, reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea contestație, menținerea ca temeinică și legală a deciziei de returnare de pe teritoriul României nr.-/27.10.2009 a reclamantului El.

Din probatoriul administrat în cauză, rezultă că acesta a încheiat o căsătoriei de conveniență. Solicită înlăturarea depozițiilor martorilor audiați la acest termen, urmând a se avea în vedere contradicțiile dintre declarațiile soților cu ocazia interviului.

La solicitarea instanței, traducătorul, solicită plata onorariului în sumă de 50 RON.

CURTEA

Deliberând asupra contestație de față, constată:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr-, reclamantul El a formulat contestație împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României nr. -/27.10.2009, prin care i s-a refuzat cererea de prelungire a dreptului de ședere în România, pe care o consideră nelegală și netemeinică.

În motivarea contestației acesta învederează că în decizia de returnare în mod eronat s-a reținut că a încheiat o căsătoriei de conveniență, deoarece după o perioadă de concubinaj cu prietena sa, începută în luna iunie 2007, de mai bine de doi

ani a legalizat legătura dintre ei, căsătorindu-se cu, devenită prin căsătoriei El. Mai arată acesta că s-a apreciat greșit că respectiva căsătorie este de conveniență, deoarece a petrecut acest timp împreună legați de sentimente reciproce, de respect și de încredere reciprocă.

De asemenea, reclamantul învederează că au fost interogați vreme îndelungată într-o modalitate pe care o critică, de către poliția de imigrări, de la 9,30 la 13,15minute, nu cunoștea limba română, ci a însușit limba italiană, pe care nu o cunoaște la perfecție și deși a avut traducător de limbă italiană, interviul a mers foarte greu.

Totodată acesta arată că a fost în Italia unde a cunoscut-o pe prietena sa acum 2 ani și 4 luni și de atunci au petrecut timpul împreună cu acesta, inclusiv concediile, aveau prieteni care îi vizitau și luau masa cu ei, după care s-au mutat împreună.

În final, acesta arată că a venit în România pe 21.08.20009, iar pe data de 17 septembrie 2009 a cunoscut familia soției.

În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri, iar instanța a admis proba cu doi martori și a desemnat un traducător autorizat pe nume, traducător desemnat și de Oficiul Român pentru - Direcția Migrație.

Curtea analizând actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale în vigoare, urmează să respingă contestația ca neîntemeiată pentru considerentele ce se vor arăta mai jos:

Prin decizia de returnare de pe teritoriul României nr. -/27.10.2009, a MAI - Oficiul Român pentru - Direcția Migrație - Biroul D, s-a refuzat cererea de prelungire a dreptului de ședere în România a numitul El, iar în conformitate cu prevederile art. 82(3) lit. b din OUG nr.194/2002, republicată privind regimul străinilor în România, a fost obligat să părăsească teritoriul României în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință a deciziei.

S-a motivat că decizia a fost luată întrucât se încadrează în prevederile art. 63(1)(2) lit. f din OUG nr.194/2002 republicată privind regimul străinilor din România, iar în urma susținerii interviului s-a constat că reclamantul a încheiat o căsătorie de conveniență.

De asemenea, s-a motivat că acesta a fost inconsecvent în declararea datelor cu caracter personal și a altor informații relevante despre căsătorie.

Analizând probele administrate în cauză, Curtea constată că reclamantul a solicitat pârâtului Biroul pentru D, prelungirea dreptului de ședere în România, în scopul reîntregirii familiei. ca urmare a căsătoriei cu cetățeanca română El, potrivit certificatului de căsătorie seria - nr.- din 17.09.2009 a Primăriei comunei, județul

În atare situație, cei doi soți au fost invitați la sediul biroului pentru susținerea interviului prevăzut de art.63 alin.3 din OUG 194/2002 republicată și analizând procesele - verbale de interviu ale celor doi soți, Curtea constată evidente inconsecvențe în declararea datelor referitoare la modalitatea în care s-au cunoscut, cu privire la familie, locuință comună și viața în comun, cererea în căsătorie și cununia civilă.

Astfel, referitor la locuința comună, reclamantul a declarat că s-a mutat la sfârșitul anului 2007,cu viitoarea soție într-o în Italia, iar aceasta din urmă a declarat că nu a locuit niciodată împreună cu soțul în Italia, ci numai periodic, locuind în fapt la familia unde lucra.

Referitor la familiile celor doi, soția a declarat că a cunoscut personal pe doi frați ai soțului, iar acesta a declarat că este vorba doar de unul.

De asemenea, soțul a de declarat că soția are un singur copil din căsătoria anterioară, aceasta având de fapt doi copii.

Și cu privire la căsătorie și cununia civilă, reclamantul a declarat că a cerut-o în căsătoriei pe soție, la aproximativ 3 luni de la cunoaștere, iar aceasta a spus că la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2008, deci la un interval mult mai mare, iar referitor la cununia civilă cei doi au făcut referi diferite cu privire la persoanele care au participat.

Cu privire la viața în comun, soțul a declarat că a locuit în Italia cu 6 prieteni, iar soția a declarat că acesta a locuit cu fratele său și un nepot.

De asemenea, și cu privire la sarcină, cei doi au declarat perioade diferite ale pierderii acesteia.

O altă inconsecvență se referă la aceea că, soțul a declarat că a plecat primul din Italia în luna ianuarie sau martie 2009 și a mers în, iar soția a declarat că a plecat prima din Italia în luna mai 2009 și soțul ulterior.

Împrejurarea că martorii au relatat că cei doi s-au căsătorit din și locuiesc împreună, nu are relevanță în cauza de față, cât timp însăși cei doi au făcut declarații contradictorii cu privire la aspectele relevante legate de circumstanțele în care s-au cunoscut și s-au căsătorit.

Ca atare, coroborând întregul material probator administrat în cauză, Curtea constată inconsecvența soților în declarațiile acestor date și implicit încheierea unei căsătorii de conveniență.

Potrivit art. 63 alin. 1 și 2 lit. f din OUG 194/2002, republicată privind regimul străinilor în România, căsătoria de conveniență, este și atunci când soții sunt inconsecvenți în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanțelor în care

s-au cunoscut, ori a altor informații relevante despre aceștia.

Așa fiind, față de situația de fapt și de drept dedusă judecății, Curtea va respinge contestația ca neîntemeiată.

Va respinge și cererea de acordare a onorariului de traducător.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTÂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantulEL,domiciliat în, sat

, nr. 149, județul D, împotriva Deciziei de returnare de pe teritoriul României nr.-/27.10.2009, în contradictoriu cu pârâtulOFICIUL ROMÂN PENTRU -DIRECȚIA MIGRAȚIE-BIROUL

, cu sediul în Târgoviște,-, județul

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor (onorariului) de translator.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 ianuarie 2010.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

red.DR

Tehnored.DL

4 ex./25.01.2010

Președinte:Duboșaru Rodica
Judecători:Duboșaru Rodica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Regimul strainilor in Romania - litigii contencios. Sentința 2/2010. Curtea de Apel Ploiesti