Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 4/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA NR.4
Ședința publică din data de11 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Duboșaru Rodica
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea cererii de suspendare executare act administrativ, formulată de reclamanta, domiciliată în P, str. - Erou, nr. 1B,. 63,. D,. 2,. 69, Județ P, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL T ȘI SPORTULUI, cu sediul în B, sector 2, - -, nr. 16.
Acțiunea este timbrată cu 8 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr. - și timbre judiciare în cuantum de 0,3 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta, reprezentată de avocat în substituire avocat, potrivit delegației de substituire nr.-, lipsă fiind pârâtul Ministerul T și Sportului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură s-a depus la dosar întâmpinarea formulată de pârât, după care:
La solicitarea instanței, avocat pentru reclamanta, arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea luând act că alte cereri nu mai sunt de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul pe fond pentru reclamantă, avocat în substituire avocat, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, suspendarea Ordinului nr.1603/5.10.2009 emis de pârâtul Ministerul T și Sportului cu privire la încetarea efectelor contractului de management nr.470/23 mai 2009 încheiat cu pârâtul, suspendarea aducerii la îndeplinire de către Direcția de Resurse Umane din cadrul ministerului și de către Direcția pentru Sport a județului Paa ctului de mai sus, menținerea efectelor produse de Ordinul nr. 924/22 mai 2009 și contractul de management nr.470/23 mai 2009, până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile privind anularea pe calea acțiunii în justiție a tuturor efectelor produse de actul emanat mai sus.
Cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depusă la dosar.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-, reclamanta, a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul Ministerul T și Sportului, suspendarea Ordinului nr.1603/5.10.2009 emis de pârâtul Ministerul T și Sportului cu privire la încetarea efectelor contractului de management nr.470/23 mai 2009 încheiat cu pârâtul, suspendarea aducerii la îndeplinire de către Direcția de Resurse Umane din cadrul ministerului și de către Direcția pentru Sport a județului Paa ctului de mai sus, menținerea efectelor produse de Ordinul nr. 924/22 mai 2009 și contractul de management nr.470/23 mai 2009, până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile privind anularea în justiție a tuturor efectelor produse de actul enunțat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Ordinul nr.924/22.05 2009, a fost numită în funcția de director coordonator - adjunct a Direcției pentru Tineret a județului Conform art. 3 din contractul de management nr. 470/2009, durata contractului la care a făcut referire se întindea pe o perioadă de patru ani, începând cu data de 23 mai 2009 - 23 mai 2013, însă cu toate acestea, datorită haosului politic, ministrul a emis Ordinul nr.1603/5 oct. 2009 prin care potrivit art. 1, începând cu data de 5 oct. 2009, i-a încetat contractul de management ca urmare a desființării postului.
S-a mai arătat de reclamantă, că actele administrative a căror legalitate o contestă, încalcă dispozițiile art. 41 alin. 1, ipoteza 1 din Constituția României, care prevăd că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, cât și dispozițiile art. 5 alin. 2 din Codul Muncii, care statuează principiul nediscriminării.
S-a mai susținut de reclamantă că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 14 alin. 1din Legea 554/2004, respectiv existența unui caz bine justificat, invocând și lipsa unei prezumții de legalitate a ordinului atacat, arătând că potrivit art. 2 alin. 5 din HG nr. 572/2009, privind aprobarea modelului cadru al contractului de management:
" Contractul de management se reziliază în cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în acesta.", rezilierea contractului de management fiind sancțiunea ce intervine în cazul nerespectării unei obligații specifice contractelor bilaterale.
Susține reclamanta că, întrucât, prin Ordinul nr. 1603/5 oct. 2009, s-a dispus revocarea sa din funcție, fără a se face dovada îndeplinirii necorespunzătoare sau neîndeplinirii obligațiilor ce îi reveneau în baza contractului de management și în lipsa unei cauze legale de încetare a contractului de management, asimilat contractului de muncă, există o îndoială puternică asupra prezumției de legalitate a ordinului.
Referitor la motivarea expusă în cuprinsul ordinului, cu privire la concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, reclamanta arată că ordinul atacat este asimilat unei decizii de concediere, care potrivit art. 74 alin. 1 lit. a din Codul Muncii, trebuie să fie în formă scrisă și să cuprindă motivele care determină concedierea. Ori, Ordinul nr. 1603/5 oct. 2009, nu respectă dispozițiile imperative prevăzute de legislația muncii, întrucât nu conține o motivație în fapt, fiind încălcate și disp. art. 62 alin.2 din același cod, cauzele privind desființarea locului de muncă fiind fără suport faptic și real, desființarea nu este efectivă, cauza nu este una reală, desființarea nu este serioasă, fiind impusă numai de rațiuni pur politice.
Reclamanta susține că în cauză este îndeplinită și cea de a doua condiție, respectiv paguba iminentă, prev. de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, fiind definită ca fiind prejudiciu material viitor dar și previzibil cu evidența sau după caz perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată la termenul din 22.12.2009, pârâtul Ministerul T și Sportului, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând că potrivit Legii 554/2004, pentru suspendarea executării actelor administrative, trebuie îndeplinite condiția cazului bine justificat și a pagubei iminente, iar prin HG nr.527/2009, a fost aprobat modulul cadru al contractului de management.
S-a mai motivat în cauză că nu se aplică Codul Muncii, cele două condiții nu sunt îndeplinite și încetarea contractului de management s-a făcut în baza art. 9 lit. g, prin desființarea postului, modelul cadru de contract fiind reglementat de HG nr.527/2009.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma textelor de lege incidente, Curtea reține următoarele:
Reclamanta a deținut funcția de director coordonator - adjunct la Direcția pentru Tineret a județului, fiind numită prin Ordinul nr. 924/22.05.2009, emis de către pârât și în baza contractului de management nr. 470/2009, durata acestui contract fiind de patru ani, urmând să expire la data de 23 mai 2013.
Ulterior, prin emiterea Ordinului 1603/5 oct. 2009, începând cu 5.10.2009, reclamanta a fost demisă din funcția publică de director coordonator - adjunct, ca urmare a desființării postului.
Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7 a autorității publice care a emis actul sau autorității ierarhic superioară, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral, până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 6o de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.
Actele administrative sunt executorii din oficiu și prin ele însele, adică nu necesită intervenția unui alt organ pentru a le învesti cu formulă executorie. Datorită acestui specific, devine necesară suspendarea lor, atunci când sunt contestate din punct de vedere al legalității și când prin executarea lor, s-ar putea provoca o pagubă, persoanelor fizice sau juridice protejate prin instituția contenciosului administrativ.
Ca atare, Legea nr. 554/2004, consacră ca regulă generală, suspendarea judecătorească la cerere, fie odată cu introducerea plângerii prealabile administrative, deci, până la sesizarea instanței de judecată, fie odată cu acțiunea în fața instanței de contencios administrativ.
Având în vedere acest context legislativ, pe calea prezentei cereri, reclamanta a solicitat suspendarea Ordinului nr. 1603/5 oct. 2009.
Curtea constată că reclamanta are interesul legitim, actual, personal și direct, de a promova o acțiune în suspendarea executării Ordinului 1603/5 oct. 2009, întrucât se consideră vătămată în drepturile sale prin emiterea acestui act administrativ cu caracter individual, menținerea soluției de încetare a producerii efectelor acestui ordin, fiindu-i evident, defavorabilă.
Pe fondul cauzei, se constată că potrivit art. 14 din Legea 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după declanșarea procedurii prealabile, persoana vătămată poate să ceară instanței, suspendarea actului administrativ unilateral considerat vătămător, până la pronunțarea instanței de fond. Posibilitatea suspendării executării actelor administrative unilaterale, individuale sau normative, este consacrată și de documente emise de organisme internaționale, în condiții similare cu reglementarea prevăzută de art. 14. Astfel, se prevede faptul că instanța acordă suspendare atunci când, în raport cu ansamblul circumstanțelor și intereselor, se apreciază că executarea actului administrativ este de natură a crea pagube semnificative, dificil de reparat și când există argumente juridice valabile față de regularitatea actului emis.
În prezenta cauză, așa cum a dovedit prin înscrisurile depuse la filele 28- 31 ale dosarului, reclamanta a formulat plângere prealabilă în condițiile art. 7 din legea contenciosului administrativ, făcând dovada îndeplinirii acestei condiții imperative. Pe de altă parte, în cauză există o îndoială legitimă cu privire la legalitatea Ordinului nr. 1603/5 oct. 2009, prin care practic reclamanta a fost demisă din funcția de conducere, câtă vreme până în prezent, pârâtul nu a făcut dovada și nici nu s-a apărat în sensul existenței în cauză a unei situații de revocare a reclamantei din această funcție, prin îndeplinirea necorespunzătoare sau neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în contractul de management. Din conținutul ordinului în discuție și din întâmpinare rezultă că încetarea contractului de management a avut loc în baza OUG nr.37/2009 și a prevederilor art. 9 alin. 1 lit. g din contractul de management 470/23.05.2009.
Prin Decizia nr. 1257/7 octombrie 2009, Curtea Constituțională a decis însă că, legea pentru aprobarea acestei ordonanțe este neconstituțională, iar aceste decizii sunt obligatorii.
Verificând și conținutul art. 9 lit. g din contractul de managementnr.470/23.05.2009, se constată că respectivul contract încetează prin "desființarea sau reorganizarea serviciului public deconcentrat", ori în cauză s-a pus problema desființării postului de director coordonator adjunct, ci nu a serviciului propriu-zis.
De asemenea, pârâtul nu a depus la dosar nici o dovadă, eventual organigrama, cu care să facă dovada desființării efective a postului în discuție.
În ceea ce privește cea de a doua condiție a pagubei iminente, potrivit art. 2 lit. s din Legea 554/2004, aceasta este definită ca fiind prejudiciul material viitor dar previzibil cu evidență, sau după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorității publice sau a unui serviciu public, iar în cauza de față, nu s-a făcut dovada delegării temporare a unei alte persoane care să preia atribuțiile reclamantei, acest lucru fiind de natură a crea o perturbare gravă a activității.
Având în vedere toate aceste considerente, Curtea va admite în parte cererea, va suspenda executarea Ordinului 1603/5 oct. 2009 până la soluționarea irevocabilă a fondului cauzei.
Astfel, s-a procedat la admiterea în parte a acțiunii, deoarece prin suspendarea executării ordinului de mai sus, se mențin efectele produse de Ordinul nr. 924/2009 și efectele contractului de management nr.470/2009, până la pronunțarea unei hotărârii irevocabile în justiție, pe fondul cauzei.
În baza art. 274 pr.civ. ca parte care a pierdut procesul, pârâtul va fi obligat la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 600,00 lei, ce reprezintă onorariu de avocat, potrivit înscrisurilor depuse la dosar titularul cererii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de de reclamanta, domiciliată în P, str. - Erou, nr. 1B,. 63,. D,. 2,. 69, Județ P, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul T și Sportului, cu sediul în B, sector 2,-,. 12,. B,. 50.
Dispune suspendarea executării Ordinului nr.1603/5.10.2009 emis de pârâtul Ministerul T și Sportului, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 600,00 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 ianuarie 2010.
Președinte
- -
Grefier
- -
Operator de date cu caracter personal,
notificare nr.3120
red.DR
Tehnored. DL
4 ex./25.01.2010
Președinte:Duboșaru RodicaJudecători:Duboșaru Rodica
