Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 126/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 126/F/CA/2009
Ședința publică de la 27 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de reclamanta - TOTAL SRL în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI D și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE H, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: av. pentru reclamantă, lipsă fiind pârâtele.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, mandatarul reclamantei depune la dosar chitanța nr. - PJ din 27.05.2009 reprezentând plata taxei judiciare de timbru în sumă de 11 lei, timbre judiciare în valoare de 0,30 lei și un set de acte în susținerea cererii, acte ce se află depuse într-un dosar separat atașat dosarului cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul în fond pe cererea de suspendare.
Mandatarul reclamantei susține cererea așa cum a fost formulată și motivată, solicitând admiterea acesteia, și în conformitate cu disp.art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 a se dispune suspendarea executării deciziei de impunere nr.170/27.02.2009 până la pronunțarea instanței de fond. Învederează instanței că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Reclamanta - TOTAL SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI D și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE H suspendarea punerii în executare a deciziei de impunere nr. 170/27.02.2009 emisă de D pentru obligații fiscale suplimentare reprezentând: 426.392 lei impozit pe profit suplimentar pentru anii 2007-2008; 262.002 lei majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, până la pronunțarea instanței de fond. Au fost solicitate cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii se arată că împotriva actului ce constituie titlu de creanță a formulat contestație administrativă. În cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 14 din 554/2004 pentru suspendarea executării, atât cazul bine justificat reprezentat de existența unor îndoieli asupra legalității actului, cât și paguba iminentă, întrucât prin executarea silita a unor bunuri ce aparțin reclamantei se periclitează buna desfășurare a activității societății.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 14 din 554/2004.
Cererea a fost legal timbrata.
DGFP în nume propriu și pentru a depus întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de suspendare, deoarece în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cerute expres de lege.
Instanța, examinând în fapt și în drept cererea de suspendare formulată de reclamantă constată ca este întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin raportul de inspecție fiscală nr. 10758 încheiat la data de 27.02.2009 de organele inspecției fiscale au fost stabilite obligații fiscale suplimentare în sarcina reclamantei, fiind emisă decizia de impunere nr. 170/27.02.2009. Creanța fiscală stabilită de organele fiscale se referă la impozitul pe profit suplimentar stabilit pentru anii 2007, 2008 și majorări de întârziere aferente. Organele fiscale au considerat că societatea a calculat greșit impozitul pentru anii 2007, 2008 prin determinarea greșită a masei impozabile și a cheltuielilor efectuate, procedând la recalculare. În privința TVA calculat suplimentar pe anul 2008 s-a constatat că societatea nu are drept la deducere pentru anumite cheltuieli.
La data de 3.04.2009 sub nr. 17453, reclamanta a depus contestație administrativa prin care contesta modul de stabilire a debitelor. Prin contestația formulata reclamanta contesta modul de aplicare a legii fiscale în timp, respectiv art. 107 indice 1 din 343/2006, OUG nr. 110/2006 de modificare a Codului fiscal.
În cauză a fost depus un raport de expertiză tehnică extrajudiciară de către reclamantă,care nu a fost contestat de pârâte. Expertul arata prin concluziile expuse că reclamanta nu datorează creanța fiscala stabilita în sarcina sa, deoarece organele fiscale au aplicat greșit legea, iar executarea silita ar periclita desfășurarea activității reclamantei. Expertiza constituie o probă extrajudiciara și va fi apreciata ca atare de instanța.
Potrivit art. 15 din 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, si prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la soluționarea definitiva si irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principala sau printr-o acțiune separată, pana la soluționarea acțiunii in fond.
În art. 14 din 554/2004 se menționează că in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, in condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate sa ceara instanței competente sa dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral pana la pronunțarea instanței de fond.
Legea oferă posibilitatea suspendării actului administrativ ca o situație de excepție, dar numai in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente. Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ. Paguba iminenta reprezintă prejudiciul material viitor si previzibil sau, după caz, perturbarea previzibila a funcționarii unei autorități publice sau a unui serviciu public, iar cazurile bine justificate sunt împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care determina o îndoială serioasă in privința legalității actului administrativ (art. 2 lit.s si t din 554/2004).
În cauză reclamanta a înțeles să conteste creanța stabilită în sarcina sa, în sensul că nu datorează impozitul și taxa calculate de organul fiscal, cât și majorările de întârziere, considerând că sunt aplicabile anumite dispoziții ale legii. În situația în care reclamanta contestă legalitatea debitului datorat și până la stabilirea și verificarea creanței datorate, atât în procedura administrativă, cât și de instanța de judecata, se apreciază că este îndeplinită condiția cazului bine justificat, una dintre condițiile cerute de lege în privința măsurii suspendării.
Din actele depuse în probațiune la dosar, extrase de cont, state de plată, bilanțul și balanța analitică, contractele pentru serviciile de telefonie mobilă, contractul de furnizare a energiei electrice, contractele de prestări servicii încheiate cu diverși beneficiari și aflate în derulare reiese că față de cuantumul considerabil al creanței fiscale, executarea silita asupra bunurilor debitoarei ar perturba desfășurarea activității în condițiile în care trebuie să efectueze plățile curente și se află în derularea contractelor ce privesc realizarea obiectului de activitate al reclamantei și care sunt producătoare de venit și ar determina eventuale blocaje în îndeplinirea obligațiilor asumate prin contracte, ceea ce ar putea antrena eventuale răpuneri contractuale ale reclamantei în îndeplinirea obligațiilor asumate. Din actele depuse în probațiune reiese că reclamanta prezintă bonitate, fiind o firmă care desfășoară activitate și obține profit, astfel că nu există pericolul creării stării de insolvabilitate.
Reclamanta a consemnat cauțiunea dispusă de instanța prin recipisa nr.-/1- fila 43 dosarul Curții, potrivit art. 215 din Codul d e procedură fiscală.
În consecință, se apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 14 din 554/2004, atât cazul bine justificat, cât și paguba iminenta, astfel că până la data pronunțării instanței de fond asupra legalității titlului de creanța se impune admiterea cererii reclamantei și suspendarea punerii în executare a deciziei de impunere emisă de parata DGFP.
În temeiul art. 274 din Codul d e procedură civilă, obligă pârâtele să plătească reclamantei suma de 10,3 lei cheltuieli de judecată reprezentând timbrajul cererii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art.14 din legea nr.554/2004 admite cererea formulată de reclamanta -"TOTAL "SRL D, în contradictoriu cu pârâtele DGFP H și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI D și în consecință:
Dispune suspendarea executării deciziei de impunere nr.170/27.02.2009 emisă de pârâta D pentru obligațiile fiscale stabilite:
- 426.392 lei reprezentând impozit pe profit suplimentar pe anii 2007-2008;
- 262.002 lei reprezentând majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, până la pronunțarea instanței de fond.
Obligă pârâtele să plătească reclamantei suma de 10,3 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 Mai 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tahnored./5 ex.
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș
