Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 1390/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIENr. 1390/CA/2009
Ședința publică de la 08 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta a JUDEȚULUI S împotriva sentinței civile nr.422/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av., fără împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul de față este scutit de plata taxei de timbru conform art.17 din Legea nr.146/1997.
Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul reclamantei intimate A solicită respingerea ca nefondat a recursului pârâtei și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate, instanța de fond făcând o corectă aplicare a legii raportat la actele dosarului. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Constată că sub nr. 3119/02.09.2009 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ, cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta a județului S, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună suspendarea deciziei de impunere nr. 484/22.07.2009 emisă de pârâtă, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ ce face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Sibiu.
În motivarea cererii reclamanta a susținut că prin decizia de impunere nr.484/22.07.2009 s-au stabilit obligații fiscale suplimentare în sumă de 560.000 lei, din care a achitat 3.000 lei și a contestat diferența de sumă.
Prin sentința administrativă nr. 422/CA/21.09.2009 pronunțată de Tribunalul Sibius -a admis cererea reclamantei, s-a dispus suspendarea deciziei de impunere nr. 484/22.07.2009 emisă de pârâtă, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în contencios fiscal înregistrată sub nr-.
În motivarea hotărârii s-a reținut în esență ca fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de suspendare prevăzute de art. 14 raportat la art. 15 din Legea nr.554/2004, existența cazului bine justificat și iminența producerii unei pagube ce se impune a fi prevenită.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta DGFP S, solicitând modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii de suspendare formulată de reclamantă.
În motivarea recursului se susține că în cauză nu s-a făcut dovada cazului bine justificat și iminența unei pagube. Se arată că, împrejurarea contestării deciziei de impunere nu constituie un caz bine justificat, iar decizia atacată nu a fost pusă în executare, așa cum de altfel recunoaște și reclamanta, așa încât nu există nici pagubă iminentă.
În drept se invocă art. 14 din Legea nr. 554/2004 și art. 242.civ.
Cod PenalReclamanta intimată nu a formulat întâmpinare.
Analizând recursul declarat în cauză, se constată că este nefundat pentru următoarele considerente:
Suspendarea executării actului administrativ în general și a celui administrativ fiscal, a fost conceput de legiuitor ca un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atât timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efecte asupra celor vizați.
În considerarea principiului legalității actului administrativ și al executării acestuia din oficiu, legiuitorul a permis ca instanța, în raport de ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente, să poată dispune suspendarea executării acestor acte, cu titlu de excepție, atunci când prin executarea lor ar fi de natură a cauza pagube grave și dificil de reparat (iminența pagubei) și când există un argument aparent valabil de nelegalitate a acestuia (caz bine justificat), de natură a înfrânge principiile sus enunțate.
Analizând actele dosarului, fără a face o antamare a fondului litigiului, se constată îndeplinită condiția cazului bine justificat constând în aparenta aplicare greșită a dispozițiilor legale unor operațiuni economice, cu specific aparte.
pagubei rezidă tocmai din potențialitatea executării silite a reclamantei, care ar putea genera dificultăți reale în executarea obligațiilor contractuale asumate, sistarea parțială ori totală a activității, precum și grave probleme sociale.
Cele mai sus expuse impun soluția preconizată, hotărârea atacată fiind temeinică și legală, urmând a fin menținută prin respingerea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta a județului împotriva sentinței civile nr.422/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored./4 ex./11.01.2010
Jud.fond
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Marius Ionel Ionescu, Mariana
