Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 16/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 30.10.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.16
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 18.01.2010
PREȘEDINTE: Adina Pokker
GREFIER:- -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI și cererea de intervenție formulată de intervenientul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR în favoarea pârâtului Guvernul României, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul lipsă, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței la data de 15.01.2010 întâmpinare din partea pârâtului, un exemplar comunicându-se reprezentantei reclamantului.
Reprezentanta reclamantului depune la dosar dovada achitării onorariului de avocat.
Nemaifiind alte cererii de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra cererii atât în ceea ce privește excepția lipsei de interes, a tardivității modificării cererii, a lipsei de obiect cât și pe fond.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea tuturor excepțiilor și admiterea cererii așa cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată precum și respingerea cererii de intervenție accesorie.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr- la 30.10.2009, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României suspendarea executării actului administrativ individual reprezentat de nr.HG1160/03.10.2009 până la pronunțarea instanței de fond în cauza ce vizează anularea hotărârii de guvern atacate.
În motivarea cererii se arată că reclamantul a ocupat funcția de subprefect al județului C-S ca urmare emiterii nr.HG150/25.02.2009, fiind desemnat să exercite cu caracter temporar această funcție până la organizarea concursului în acest sens. Ulterior, ca urmare a revocării ministrului la propunerea căruia a fost desemnat să exercite această funcție prin nr.HG1159/03.10.2009 s-a dispus încetarea exercitării de către reclamant a funcție de subprefect iar prin nr.HG1160/03.10.2009 s-a dispus exercitarea acestei funcții de către domnul.
Reclamantul a atacat în procedură prealabilă actele anterior menționate solicitând anularea acestora și plata drepturilor salariale aferente perioadei de la destituirea din funcție până la efectiva reîncadrare iar pe calea prezentei acțiuni solicită suspendarea executării nr.HG1160/03.10.2009 apreciind îndeplinite condițiile privind existența cazului bine justificat și prevenirea producerii unei pagube iminente.
Se arată astfel că hotărârile au fost emise în lipsa oricărui criteriu obiectiv care să justifice măsura dispusă procedându-se la eliberări din funcție în bloc ale prefecților și subprefecților care nu au prezentat o anumită orientare politică, iar dreptul de aprecierea al autorității emitente a fost exercitat abuziv. Prin nr.HG1159/2009 se aplică un tratament vădit discriminatoriu reclamantului, diferență de tratament ce este fundamentată exclusiv pe considerente de ordin politic. Numirea ulterioară în baza nr.HG1160/03.10.2009 a unei alte persoane în locul reclamantului tot cu caracter temporar încalcă dreptul acestuia de a fi definitivat pe post în condițiile legii nr.188/1999 și ale nr.HG341/2007, act normativ care reglementează în detaliu modalitatea de desfășurare a concursului de intrare în categoria înalților funcționari publici.
Condiția cazului bine justificat este îndeplinită în accepțiunea reclamantului prin invocarea generică în preambul hotărârii de guvern atacate a unor dispoziții normative aplicabile în caz de mobilitate sau de exercitare cu caracter temporar a unei funcții publice care nu răspund astfel cerinței legale de motivare și de indicare a scopului măsurii dispuse. La aceasta se adaugă discriminarea pe criterii sau simpatii politice, precum și excesul de putere și abuzul manifestat de emitent.
Referitor la paguba iminentă și imposibil de reparat reclamantul arată că se află în situația de a nu beneficia de alt loc de muncă și de a nu avea acces la nici o măsură de protecție socială iar instituția prefectului și activitatea acesteia având de suferit în mod grav prin exercitarea cu caracter temporar a funcțiilor de conducere de către diverse persoane care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru ocuparea acestor funcții.
În drept s-au invocat dispozițiile art.14 și următoarele din Legea nr.554/2004.
Prin precizarea de acțiune depusă la termenul de judecată din 14.12.2009 reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul solicitării suspendării executării nr.HG1159/03.10.2009 prin care s-a dispus încetarea exercitării temporare de către reclamant a funcție publice de subprefect al județului C-S până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de anulare a actului în contencios administrativ, precizând totodată că nu mai înțelege să solicite suspendarea executării nr.HG1160/03.10.2009.
În completarea motivelor privind cazul bine justificat și paguba iminentă reclamantul arată că existența unui caz bine justificat rezidă atunci când din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și care este de natură să înfrângă principiul executării din oficiu al acestuia.
Reclamantul mai arată că nu a fost informat asupra vreunei cauze imputabile ce a condus la eliberarea din funcție acesta fiind desemnat să exercite funcția de subprefect cu caracter temporar până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului iar ulterior în mod nelegal a fost numită o altă persoană pe aceeași funcție și pentru aceeași perioadă astfel încât nu există un motiv real care să justifice încetarea funcției de către reclamant.
Pârâtul Guvernul României prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat în prealabil excepția lipsei de interes a reclamantului în condițiile în care acesta a solicitat suspendarea unui act administrativ individual ce privește o terță persoană și nu a făcut dovada interesului legitim, personal, născut și actual în sensul art.2 alin.1 lit. o) din Legea nr.554/2004. Această hotărâre de guvern a fost adoptată ca o consecință firească a faptului că funcția de subprefect al județului C-S era vacantă iar reclamantul încetase să mai exercite temporar funcția publică de subprefect al județului C-S ca urmare a adoptării nr.HG1159/2009.
Pe fondul cauzei se arată că suspendarea reglementată de art.14 din Legea nr.554/2004 poate fi dispusă numai după verificarea îndeplinirii condițiilor privind cazul bine justificat și paguba iminentă. Existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate care constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative iar simpla emitere a actelor atacate nu constituie prin ea însăși un caz bine justificat.
Reclamantul este obligat să înfățișeze instanței competente toate împrejurările de fapt și de drept care ar fi de natură să argumenteze existența condiției cazului bine justificat nefiind suficientă expunerea lor ipotetică sau formală.
Se mai arată că nu se poate vorbi despre o pagubă iminentă dacă nu se face dovada unui caz bine justificat, a unei bănuieli serioase asupra prezumției de legalitate a actelor administrative.
Reclamantul nu dovedește iminența prejudiciului pretins a fi suferit ca urmare a executării actelor atacate aceasta deoarece reclamantul a exercitat cu caracter temporar funcția publică respectivă și ulterior prin nr.HG1160/2009 s-a dispus exercitarea temporară a acestei funcții de către o altă persoană.
În speță nu sunt dovedite nici susținerile referitoare la prejudiciul suferit de reclamant și nici cele privind paguba iminentă produsă activității instituției prefectului.
Ca urmare a precizării de acțiune depuse de reclamant pârâtul a formulat întâmpinare la termenul din 18.01.2010 prin care a inovat excepția tardivității formulării acestei precizări de acțiune arătând că aceasta a fost realizată după prima zi de înfățișare, la termenul din 14.12.2009 iar prima zi de înfățișare a fost la termenul din 16.11.2009.
A mai invocat excepția lipsei de obiect a cererii de suspendare a executării nr.HG1159/2009 în condițiile în care acest act administrativ a fost unul cu executare imediată iar nu cu executare succesivă și în condițiile în care efectele actului administrativ s-au produs, reclamantul nu mai poate obține o hotărâre de suspendare a actului administrativ individual deoarece acesta s-a epuizat din punct de vedere material prin executare. Scopul urmărit de reclamant constă în repunerea în funcția publică deținută anterior ceea ce echivalează nu cu o suspendare a executării ci cu o întoarcere a executării ipoteză ce nu este reglementată de art.14 din Legea nr.554/2004.
Pe fondul cauzei s-a arătat în esență faptul că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii condiției cazului bine justificat și a prevenirii pagubei iminente, acesta îndeplinind funcția de subprefect cu caracter temporar situație cunoscută încă de la ocuparea funcției, iar pe de altă parte nu se poate reține că a fost lipsit de posibilitatea de a-și exercita în mod liber calitatea de funcționar întrucât anterior reclamantul era titularul unei funcții publice de conducere în cadrul Consiliului județean C-
Ministerul Administrației și Internelor a formulat cerere de intervenție în favoarea pârâtului Guvernul României, solicitând admiterea acesteia iar pe fond respingerea cererii de suspendare formulată de reclamant, arătând că acesta a exercitat cu caracter temporar funcția publică de subprefect al județului C-S, conform prevederilor nr.HG150/25.02.2009, fiind promovat în această funcție prin detașare.
La data intrării în vigoare a nr.HG1159/2009, publicată în Of. al României nr.659/03.10.2009, i-a încetat mandatul de exercitare temporară a funcției publice de subprefect al județului C-S, reclamantul urmând a reveni la locul de muncă anterior deținut.
Astfel, se poate observa că, în temeiul art.92 din Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, exercitarea unei funcții publice de conducere se poate realiza prin detașare.
Pentru protejarea intereselor funcționarului public detașat, postul anterior ocupat de către acesta în cadrul instituției publice de la care a fost detașat este restricționat la ocupare, angajarea putând fi realizată numai cu caracter temporar pe durata detașării titularului și ca atare adoptarea nr.HG1159/2009 nu a adus atingere dreptului la muncă și protecție socială al reclamantului.
Mai mult, arată că, în condițiile respectării cerințelor prevăzute de lege, reclamantul ar putea ocupa definitiv funcția publică de subprefect prin participarea și promovarea unui concurs organizat în acest scop, fiind îndreptățit la acest lucru numai din momentul emiterii actului de numire a sa din funcția publică de subprefect, respectiv a unei hotărâri a guvernului. Până la acel moment, îi sunt aplicabile prevederile Legii nr.188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora detașarea poate înceta în orice moment și în orice condiții, regimul raportului de serviciu în cazul persoanei detașate nefiind identic cu cel al titularului funcției publice.
Pentru stabilirea existenței sau inexistenței unui caz bine justificat, trebuie avut în vedere situația celui care solicită suspendarea și nu eventuale vicii ale actului a cărui suspendare se cere, deoarece acest lucru este analizat de către instanța de judecată învestită cu judecarea cererii principale de anulare a actului. Suspendarea efectelor actului atacat până la soluționarea irevocabilă a cauzei este o măsură cu caracter excepțional, care se justifică exclusiv datorită efectelor pe care actul respectiv le produce și care nu pot fi înlăturate altfel, iar nu datorită altor condiții care privesc emiterea actului, pe care le invocă reclamantul.
În ceea ce privește existența cazului bine justificat, la o sumară cercetare a fondului, instanța de fond nu poate reține elemente de vădită nelegalitate a actelor administrative atacate.
Instanța sesizată cu o cerere de suspendare, analizând dacă există un caz bine justificat pentru admiterea cererii, pe lângă cercetarea aparenței de nelegalitate, va trebui să facă și aplicarea principiului proporționalității prin cântărirea intereselor părților.
Referitor la îndeplinirea celei de a doua condiție, respectiv prevenirea unei pagube iminente, arată că este cunoscut că, printre caracteristicile regimului juridic al suspendării actului administrativ, esențial este caracterul de excepție al acestei operațiuni juridice prin intermediul căruia se realizează o întrerupere a producerii de efecte juridice, determinat de trăsătura generală a actelor administrative de a fi executorii din oficiu, ceea ce semnifică faptul că imposibilitatea executării lor trebuie să fie legitimată de situații speciale și în limitele acelor situații.
Prin judecarea cererii de suspendare, chiar dacă instanța nu cercetează fondul cauzei, pentru a pronunța o soluție arbitrală, este necesar să facă un examen sumar al cauzei pentru a vedea aparența de legalitate a actului a cărui suspendare se cere. În cadrul acestei proceduri, reclamantul este obligat să facă dovada cererii sale, iar instanța trebuie să administreze un minim de probe care să-i permită să facă o apreciere asupra existenței condițiilor de admitere a cererii de suspendare.
cu caracter de protecție textul art.14 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, legiuitorul a avut în vedere să-l apare pe particular împotriva unor pagube care cu greu ar putea fi acoperite, chiar și în condițiile în care actul administrativ ar fi anulat. Față de motivele invocate în susținerea cererii, se solicită a se constata că nici unul dintre acestea nu este de natură a demonstra caracterul iminent al așa zisei pagube.
La dosar s-au depus următoarele: acțiune introductivă, chitanța pentru plata taxei de timbru, întâmpinare, cerere de intervenție în interesul pârâtului, precizare de acțiune, copii nr.HG150/2009, nr.1159/2009 și nr.1160/2009, copie plângere prealabilă, adresa nr.15 A/2009, practică judiciară, întâmpinare depusă la precizarea de acțiune, împuternicire avocațială și chitanța pentru plata onorariului avocațial.
Raportat la excepția de tardivitate a formulării modificării cererii de chemare în judecată invocată de pârâtul Guvernul României prin întâmpinarea depusă la 18.01.2010, excepție întemeiată în esență pe aceea că reclamantul a depus modificarea cererii de chemare în judecată la data de 14.12.2009 în condițiile în care prin prisma art.134 Cod procedură civilă acest termen nu poate fi socotit ca prima zi de înfățișare deoarece prima zi de înfățișare a fost la termenul din 16.11.2009 termen la care părțile legal citate putea pune concluzii, Curtea reține că o asemenea excepție este neîntemeiată întrucât la termenul de judecată din 16.11.2009 în lipsa reclamantului sau a reprezentantului acestuia, văzând obiectul acțiunii ce privește anularea unui act administrativ adresat unei terțe persoane instanța din oficiu în baza rolului activ reglementat de art.129 alin.5 Cod procedură civilă cu raportare la art.13 alin.2 din Legea nr.554/2004 a pus în vedere reclamantului să precizeze dacă înțelege să cheme în judecată persoana căreia i s-a adresat actul atacat.
Reclamantul s-a conformat dispozițiilor instanței și a precizat că nu înțelege să mai solicite suspendarea executării nr.HG1160/2009 ci înțelege să solicite suspendarea executării actului administrativ ce îl vizează în mod direct respectiv nr.HG1159/2009 iar din această perspectivă precizarea de acțiune respectă dispozițiile art.132 Cod procedură civilă astfel încât nu se poate reține tardivitatea formulării acesteia.
În condițiile în care Curtea reține că obiectul prezentei cauze îl constituie suspendarea executării nr.HG1159/2009 atunci va reține totodată că excepția lipsei de interes a reclamantului în solicitarea suspendării nr.HG1160/2009, excepție invocată de pârât, este lipsită de obiect deoarece acest act administrativ nu mai face obiectul prezentei cauze.
Referitor la excepția lipsei de obiect a cererii de suspendare a nr.HG1159/2009 invocată de pârât pe considerentul potrivit căruia nr.HG1159/2009 are caracterul unui act administrativ cu executare imediată iar nu cu executare succesivă și ca atare reclamantul nu mai poate obține o hotărâre de suspendare deoarece acest act s-a epuizat din punct de vedere material prin executare, Curtea reține că o asemenea excepție este neîntemeiată, astfel:
adevărului faptul că actele administrative în funcție de modul și durata de executare, pot fi clasificate în acte de executare imediată a căror punere în aplicare se produce într-un singur moment și acte cu executare succesivă care se pun în aplicare în mod treptat.
Actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate fiind el însuși titlu executoriu iar suspendarea actului administrativ reprezintă o operațiune juridică de întrerupere a efectelor acestuia, ca și situație de excepție de la regula executării din oficiu.
cuprinse la art.14 și 15 din Legea nr.554/2004 au instituit proceduri speciale de suspendare a executării actului administrativ atât în faza procedurii prealabile prevăzute de art.7 din lege cât și în faza sesizării instanței cu cererea de anulare a respectivului act administrativ fără a se face însă distincția între actele administrative cu executare imediată sau cele cu executare succesivă.
În speță prin nr.HG1159/2009 emis de pârât s-a dispus încetarea exercitării temporare a funcție publice de subprefect al județului C-S de către reclamant iar instanța nu poate reține susținerea potrivit căreia acest act administrativ și-a produs efectele fiind unul cu executare imediată întrucât măsurile dispuse prin acesta sunt cu caracter permanent și produc efecte și în prezent prin încetarea aplicării hotărârii de guvern prin care reclamantul a fost numit în funcția respectivă și ca atare se impune respingerea excepției privind lipsa de obiect a prezentei cauze, măsura solicitată de reclamant urmărind în fapt suspendarea efectelor actului atacat ce sunt vătămătoare pentru reclamant din perspectiva destituirii din funcția de conducere ocupată de acesta.
În analiza pe fond a cererii de suspendare instanța reține că art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 impune, pe lângă inițierea procedurii prealabile și îndeplinirea cumulativă a condițiilor privind cazul bine justificat și prevenirea producerii unei pagube iminente.
Cazul bine justificat este definit de art.2 alin.1 lit. t) din Legea nr.554/2004 ca ansamblul împrejurărilor legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Aceasta nu presupune o dovadă de nelegalitate evidentă întrucât prin analiza acesteia s-ar prejudeca fondul cererii de anulare. Este suficientă susținerea existenței unui indiciu de nelegalitate sau a unui argument juridic aparent valabil în ceea ce privește nelegalitatea urmând ca motivele de nelegalitate să fie analizate de instanța învestită în fond cu soluționarea cererii de anulare.
În speță reclamantul a invocat faptul că nr.HG1159/2009 nu cuprinde cauze imputabile pentru care s-a procedat la eliberarea din funcție în condițiile în care terța persoană a fost numită să exercite această funcție tot cu caracter temporar. Astfel nu a existat un motiv real pentru măsura dispusă realizându-se în fapt o discriminare pe criterii sau simpatii politice, hotărârea fiind rezultatul excesului de putere și al abuzului pârâtului cu atât mai mult cu cât actul atacata nu este motivat, această condiție nefiind îndeplinită prin trimiterea generică la unele dispoziții normative aplicabile.
Deși argumentele de nelegalitate invocate de reclamant nu pot fi analizate pe fond de către instanța învestită cu soluționarea cererii de suspendare, acesta fiind atributul exclusiv al instanței învestite cu anularea actului administrativ atacat, Curtea constată totuși că în aplicarea corectă a dispozițiilor art.14 din Legea nr.554/2004 trebuie să se procedeze la o analiză sumară a fondului pentru a se verifica dacă argumentele de nelegalitate invocate de reclamant sunt de natură a conduce la existența unei îndoieli serioase asupra legalității actului.
Pentru îndeplinirea condiției existenței cazului bine justificat nu este suficient doar ca reclamantul să invoce argumente de nelegalitate fără ca acestea să fie cercetate măcar sumar de către instanța învestită cu suspendarea executării actului pentru că aceasta ar presupune ca simpla introducere a oricărei acțiuni având ca obiect suspendare executării unui act administrativ să reprezinte prin ea însăși o dovadă a îndeplinirii condiției cazului bine justificat cea ce contravine prezumție de legalitate și principiului executării din oficiu a actului administrativ.
Argumentele de nelegalitate invocate de reclamant trebuie analizate măcar sumar de instanță pentru a conduce la existența unei îndoieli serioase asupra legalității actului administrativ și care este de natură să justifice măsura excepțională a suspendării.
În speță, Curtea constată că reclamantul a fost desemnat să exercite cu caracter temporar funcția publică de subprefect al Județului C-S până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului conform nr.150/25.02.2009 și ca atare reclamantul a cunoscut încă de la numirea sa faptul că exercitarea acestei funcții are caracter temporar astfel încât nu rezidă nici o îndoială serioasă de nelegalitate în adoptarea nr.HG1159/2009 prin care s-a dispus încetarea exercitării temporare a acestei funcții de către reclamant.
Împrejurarea invocată de reclamant potrivit căreia funcția trebuia exercitată până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului iar în fapt nu a fost organizat un asemenea concurs nu poate fi analizată de instanța învestită cu soluționarea cererii de suspendare ci este atributul instanței învestite cu anularea nr.HG1159/2009 întrucât reprezintă chestiuni ce țin de fondul cauzei. În speță,m aparența de nelegalitate raportat la această împrejurare ar fi reieșit dacă reclamantul ar fi făcut dovada că un asemenea concurs s-a organizat și a fost promovat de reclamant, iar nr.HG1159/2009 prin care s-a dispus încetarea exercitării funcției de subprefect era în măsură să nesocotească un drept câștigat al reclamantului prin promovarea concursului de recrutare în categoria înalților funcționari publici.
Argumentele legate de faptul că o altă persoană a fost numită pe aceeași funcție tot cu caracter temporar ceea ce dovedește că nu s-a procedat la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului reprezintă aspecte ce țin de cercetarea legalității nr.HG1160/2009 ce nu face obiectul prezentei cauze astfel încât nu pot fi reținute de instanță.
Referitor la condiția prevenirii producerii unei pagube iminente definită de art.2 alin.1 lit. ș) din Legea nr.554/2004 ca prejudiciul material viitor și previzibil sau după caz, perturbarea prezentată gravă a funcționării unei autorității sau instituții publice instanța reține că această condiție nu este îndeplinită în speță întrucât executarea actului atacat nu este de natură a produce pagube, dificil de reparat în persoana reclamantului iar pierderea exercițiului unei funcții publice și a drepturilor salariale aferente nu este suficientă pentru a demonstra iminența producerii unei pagube care ar trebui să constea într-o consecință a executării iar nu în executarea însăși a actului administrativ atacat. Altfel s-ar ajunge la concluzia că cerința referitoare iminența producerii unei pagube este presupusă în majoritatea cazurilor executării unui act administrativ ceea ce ar contraveni caracterului de excepție al instituției suspendării executării actelor administrative.
Instanța nu poate reține nici susținerile reclamantului potrivit cărora prin executarea nr.HG1159/2009 acesta este lipsit de protecția dreptului la muncă și asigurare socială întrucât reclamantul nu a contestat afirmațiile pârâtului potrivit căruia anterior exercitării acestei funcții reclamantul îndeplinea o funcție de conducere în cadrul Consiliului Județean C-S și ca atare acesta urmează a reveni la locul de muncă deținut anterior.
Nu este dovedită condiția pagubei iminente nici în sensul perturbării grave a activității instituției prefectului întrucât reclamantul a exercitat doar cu caracter temporar această funcție și în prezent instituția nu este lipsită de o persoană de conducere care să ocupe această funcție. Faptul că a fost numit un nou subprefect cu consecința lăsării în nelucrare a unor programe inițiate de reclamant ceea ce ar putea avea consecințe dezastruoase pentru cetățenii județului este nerelevant în speță întrucât reclamantul nu a făcut nici o dovadă în sensul acestor susțineri.
Constatând astfel că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative la care face referire art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, instanța în baza art.14 alin.4 din Legea contenciosului administrativ va proceda la respingerea cererii reclamantului privind suspendarea executării nr.HG1159/03.10.2009 ca neîntemeiată.
Ca o consecință a respingerii cererii principale în baza art.51 și art.55 Cod procedură civilă instanța va proceda la admiterea cererii de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României formulată de intervenientul Ministerul Administrației și Internelor.
Întrucât reclamantul se află în culpă procesuală, prin respingerea acțiunii instanța nu va proceda la acordarea cheltuielilor de judecată solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată și precizată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României.
Admite cererea de intervenție în interesul pârâtului formulată de intervenientul Ministerul Administrației și Internelor.
Definitivă.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18.01.2010
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
RED:/22.01.2010
TEHNORED:/22.01.2010
3.ex./SM/emis 3 com./
Se comunică:
- reclamant -, - Reșița, 1 2.. 24,. II,.8, jud. C-
- pârât - GUVERNUL ROMÂNIEI, - B, nr.1, Sector 1
- intervenient - MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, - B, nr. 1, Sector 1
Președinte:Adina PokkerJudecători:Adina Pokker
