Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 2/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS TRATIV și FISCAL
DOSAR NR.- -
DECIZIA nr. 2/CA/2010 -
Ședința publică
din 11 IANUARIE 2010
PREȘEDINTE: Băltărete Savina președinte secție
- - - Judecător
- - - Judecător
- - - Grefier
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, cu sediul în S M, Romană nr.3-5, județul S M, împotriva Sentinței nr.402/CA pronunțată la 25 septembrie 2008 în dosarul nr- al Tribunalului Satu Mare în contradictoriu cu intimata reclamantă - - S M, cu sediul în S M, str, - fără nr. având ca obiect - SUSPENDARE executare TRATIV.
La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că recursul este la primul termen de judecată, după repunerea pe rol în urma suspendării, este scutit de plata taxelor de timbru, la data de 11.01.2010 prin Serviciul Registratură al instanței s-a depus la dosar cerere de repunere a cauzei pe rol formulată de recurentă, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 Cod Procedură Civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Sentința nr. 402 din 25.09.2008, Tribunalul Satu Mare, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 215 alin. 2.proc.fiscală, a admis în parte cererea formulată de reclamanta - " " - S M împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE SM- FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII S M, în sensul că, a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 116 din 26.06.2008 emisă de pârâta cu privire la suma de 105.431 lei impozit pe profit și majorări de întârziere de 43.648 lei cuprinse la pct. 2.1.1 din decizia de impunere, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii principale, înregistrată sub dosar nr- al Tribunalului Satu Mare.
Pentru a pronunța această hotărâre, analizând cererea de suspendare a actelor administrativ fiscale contestate, actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
Potrivit art.215 proc.fiscală, "Introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul<LLNK 12004 554 10 201 0 47>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004,cu modificările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei."
Cauțiunea prevăzută de textul de lege amintit stabilită de instanța de contencios administrativ în cuantum de 10.000 lei, a fost achitată de către reclamantă conform de consemnare seria - nr. -/12.09.2008 emis de CEC BANK.
Art. 14 din Legea nr. 554/2004 prevede că, " În cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, in condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept si fără nicio formalitate. "
Potrivit art. 15 alin. 1 din lege, "suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat.În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond".
Din probele administrate în cauză s-a reținut că prin Decizia de impunere nr. 116/26.06.2008 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală prin Raportul de inspecție fiscală nr. 45526/26.06.2008 emisă de pârâtă, în sarcina reclamantei s-a stabilit cu titlu de obligații fiscale suplimentare diferite sume de bani, din care, reclamanta contestă suma de 105.431 lei impozit pe profit puls accesorii în cuantum de 43.648 lei.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat contestație în condițiile art. 177.proc.fiscală, înregistrată la pârâtă sub nr. 48684/08.07.2008, soluționată prin respingerea acesteia, precum și acțiune în contencios administrativ înregistrată la ribunalul Satu Mare sub dosar nr-.
Astfel fiind, instanța a constatat că în privința cererii de suspendare a executării formulate de reclamantă, sunt îndeplinite condițiile formale prevăzute de Legea nr. 554/2004 și OG. nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală.
Pe fondul cererii de suspendare a executării actului administrativ fiscal contestat, instanța a constatat că, din argumentele de fapt și de drept invocate de către reclamantă și din înscrisurile depuse în probațiune fără a se prejudicia fondul litigiului, rezultă indicii serioase privind nelegalitatea actului a cărei suspendare se solicită astfel că, în speță este îndeplinită condiția existenței unui caz bine justificat prevăzută de art. 14, raportat la art. art. 2 alin. 1 lit. t din Legea contenciosului administrativ potrivit căruia, "cazul bine justificat", este definit ca fiind " împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ."
De asemenea, în cauză este îndeplinită și condiția existenței unei pagube iminente în sensul definit de art. 2 lit. s din lege -"prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționarii unei autorități publice sau a unui serviciu public".
Astfel, s-a constatat că, în măsura în care actul administrativ fiscal devenit titlu executoriu, se pune în executarea silită în conformitate cu formele de executare silită deja inițiate de către pârâtă, iar contestația reclamantei sau chiar acțiunea principală s-ar admite, în patrimoniul reclamantei se creează un prejudiciu evident în sensul că acesta efectuează o plată la bugetul unității administrativ teritoriale, care ulterior este posibil să fie constatată ca nedatorată, iar restituirea acesteia să fie împiedicată de dificultățile notorii de restituire a sumelor încasate nelegal de către bugetul de stat.
Instanța a apreciat, că prin suspendarea executării actelor administrativ fiscale contestate până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei bugetul de stat nu este serios afectat și că prin luarea acestei măsuri urgente și vremelnice se evită crearea unui prejudiciu în patrimoniul reclamantei.
Constatând ca îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii prevăzute de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, în temeiul acestei dispoziții legale, respectiv a art. 8,10,18 din același act normativ, art. 209 alin. 4 și art. 215 alin. 2.proc.fiscală, instanța a admis cererea reclamantei, a dispus suspendarea executării actului administrativ fiscal contestat în măsura contestării acestuia, până la pronunțarea instanței de fond, fără a acorda cheltuieli de judecată în condițiile art. 274 Cod Procedură Civilă, acestea nefiind justificate de reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen și scuti de plata taxelor judiciare de timbru, a declarat recurs pârâta S M, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii, respectiv a cererii de suspendare a executării deciziei de impunere nr.116/26.06.2008, conform art.14 din Legea nr.554/2004.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta arată că Raportul de inspecție fiscală nr.45526/26.06.2008 și decizia de impunere nr. 116/26.06.2008 au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale.
Potrivit art. 215 alin.1 din OG nr.92/2003 privind Codul procedură fiscală, republicat, " introducerea contestației pe cale administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal ".
Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20 % din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000lei.
Cauțiunea stabilită de instanța de judecată în cuantum de 10.000 lei ( reprezintă nici 10 % din suma contestată ) o consideră nejustificată în raport de prevederile imperative ale art.215 alin.2 din OG 92/2003.
Mai arată că în acțiunea introdusă la instanța competentă, din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultă că s-ar fi pus în executare măsurile stabile prin decizia de impunere nr.116/26.06.2008 și anume că s-ar fi emis acte de executare silită împotriva contestatoarei.
Din probele administrate în cauză nu rezultă îndeplinirea cumulativă a condițiilor cerute imperativ de prevederile legale, respectiv existența cazului bine justificat și iminența producerii unei pagube prin executarea actului administrativ în privința căruia s-a cerut anularea.
În drept au fost invocate dispozițiile legale la care s-a făcut referire în recurs.
Intimata, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, în baza prevederilor art. 304 ind.1 cod procedură civilă, instanța apreciază recursul declarat de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice S M ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la soluționarea definitivă și irevocabilă acțiunii în fond.
Cazul bine justificat implică existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu, iarpaguba iminentăconstă, potrivit art. 2 lit.b din Legea nr. 554/2004 într-un prejudiciu material viitor dar previzibil în evidența societății, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public.
În speță instanța de fond a reținut corect îndeplinirea cerințelor art. 14 și 15 din Legea 554/2004 referitoare la cazul bine justificat și la paguba iminentă în condițiile în care reclamanta intimată contestă decizia de impunere nr. 116/26.06.2008, invocând nelegalitatea sumelor calculate cu titlu de impozit pe profit și majorări de întârziere, cu motivarea că instituția recurentă prin actele administrative contestate a crescut nejustificat creanțele respective ale societății încălcând prevederile europene în materie fiscală, respectiv S - urile nr. 8,12 și 20 coroborate cu Legea 571/2003 și HG 44/2004. Acest lucru implică existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ contestat, iar pe de altă parte având în vedere valoarea obligațiilor de plată stabilite în sarcina societății reclamante, prejudiciul suferit de aceasta prin indisponibilizarea unor sume bănești considerabile ar fi evident, ceea ce ar avea drept rezultat imposibilitatea desfășurării în continuare activității societății.
În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art. 312 Cod procedură civilă, raportat la prevederile art. 14 și 15 din Legea 554/2004, art. 218 alin.2 Cod procedură fiscală, instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice S
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, cu sediul în S M, Romană nr.3-5, județul S M, împotriva Sentinței nr.402/CA pronunțată la 25 septembrie 2008 de Tribunalului Satu Mare, în contradictoriu cu intimata reclamantă - - S M, cu sediul în S M, str, - fără nr. pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi 11 ianuarie 2010.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - - -
Jud.fond
Red.dec. O -în concept.- 19.01.2010
Tehnored./4 exemplare - 21.01.2010
Emis /expediat 2 comunicări:
recurenta pârâtă S M, Romană nr.3-5, intimata reclamantă - - S M, str, - fără nr.Președinte:Băltărete SavinaJudecători:Băltărete Savina, Bocșe Elena, Blaga Ovidiu
