Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 2375/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2375
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Adina Calotă Ponea
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DGFP D împotriva sentinței nr.1474 din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă DGFP D prin consilier juridic și intimata reclamantă - SRL prin avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea, constatând că părțile nu mai au cereri de formulat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de judecată.
Consilier juridic pentru DGFP D susține că în hotărârea primei instanțe nu se face referire la existența cazului bine justificat, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de suspendare.
Avocat pentru intimata reclamantă - SRL consideră că Tribunalul Dolja concluzionat în mod corect că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004, fiind dovedită existența celor două condiții.
Susține că s-a produs executarea în proporție de 80%, deși actul a fost contestat.
Solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Prin sentința nr. 1474 din 23 iunie 2008 Tribunalul Dolja admis cererea formulată de reclamanta - SRL C, în contradictoriu cu pârâtul DGFP
A dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr. 17179/31.01.2008 si a raportului de inspecție fiscale nr.17179 din 31.01.2008 până la pronunțarea instanței de fond.
În considerentele sentinței s-au reținut următoarele:
Prin raportul de inspecție fiscala nr.17179/31.01.2008 s-au stabilit obligații de plata in sarcina reclamantei, emițându-se decizia de impunere nr.17179/31.01.2008 ce stabilește obligații fiscale suplimentare in cuantum de 19995 lei, acte administrative a căror suspendare o solicita reclamanta.
Conform art.14 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămata poate sa ceara instanței competente sa dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral pana la pronunțarea instanței de fond.
Pentru a se putea dispune suspendarea unui act administrativ este necesară îndeplinirea condiției privind existența unui caz bine justificat, în sensul unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a învinge principiul conform căruia actul administrativ este executoriu din oficiu și, de asemenea, soluția suspendării trebuie dispusă pentru prevenirea producerii unei pagube iminente.
Textul cere ca, pe lângă,iminenta pagubă", să înfățișeze instanței și alte împrejurări (legate de starea de fapt, de diligențele depuse, de atitudinea autorității, de posibile efecte asupra altor persoane, aspecte referitoare la situația sa socială sau la alte situații juridice conexe regimului administrativ determinat de actul atacat etc.) care să fie de natură a argumenta că este vorba de,un caz bine justificat".
Se poate astfel considera caz bine justificat faptul că începerea executării ar pune-o pe reclamanta in situația de a nu-si mai putea onora obligațiile fata de creditori, fata de angajați, așa cum rezulta din actele depuse.
Cât privește,paguba iminentă", s-a reținut că în art. 2 alin. 1 litera ș) s-a convenit asupra unui sens larg, avându-se în vedere nu numai sensul clasic de prejudiciu efectiv, ci și sensul de perturbare previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Societatea reclamantă se găsește astfel în situația unei pagube iminente, dat fiind că societatea reclamanta are în curs de derulare un credit pentru construcția si amenajarea spațiului comercial, spațiu în care societatea își desfășoară activitatea, iar blocarea conturilor ar duce la neplata ratelor si la perturbarea a activității societății.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului recurenta a arătat că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu aplicarea greșită a legii întrucât actele administrativ fiscale beneficiază de prezumția de legalitate și veridicitate, suspendarea acestora constituind o excepție, aplicabilă în condițiile expres și limitativ prevăzute de art.14 din Legea nr. 554/2004, respectiv să fie un caz bine justificat și să se producă o pagubă iminentă.
Astfel, reclamanta nu a făcut dovada cazului bine justificat, susținerea acesteia potrivit căreia prin emiterea actului administrativ fiscal ar fi pusă în imposibilitatea continuării activității, nefiind de natură a crea o puternică îndoială asupra legalității actului contestat.Nu s-a făcut dovada nici a pagubei iminente, reținându-se greșit că aceasta ar rezulta din paguba materială în curs de a se produce atât în patrimoniul reclamantei cât și al altor persoane.
Prin întâmpinarea formulată la termenul din 14.10.2008 reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței, instanța de fond reținând corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Recursul este nefondat și va fi respins.
În primul rând, trebuie menționat faptul că prevederile legii contenciosului administrativ se aplică și cererilor de suspendare a actelor administrativ fiscale, în temeiul art. 215 alin.1 și 2.pr.fisc. singura diferențiere fiind aceea a condiționării suspendării de plata prealabilă a unei cauțiuni de până la 20% din cuantumul sumei contestate.
În cauză, reclamanta a făcut dovada achitării cauțiunii în cuantumul stabilit de către instanță, în acest sens fiind depusă recipisa de consemnare nr. -/1/21.05.2008 emisă de CEC BanK - Sucursala
Din interpretarea prevederilor art.14 rezultă că pentru admiterea cererii de suspendare a executării este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții: existența unei pagube iminente și existența unui caz bine justificat.
Astfel, în aprecierea îndeplinirii primeia dintre cerințe, anume aceea a existenței unei pagube, trebuie pornit de la faptul că demararea procedurii executării silite instituie prin ea însăși o prezumție de iminență a prejudiciului. Coroborând acest aspect cu suma ce reprezintă obiectul cererii de suspendare și care urmează a fi indisponibilizată, cu natura obiectului de activitate a reclamantei, dar și cu situația sa economico-financiară, Curtea reține că în cauză poate fi reținută iminența pagubei, condiție necesară pentru a se dispune suspendarea actelor administrativ fiscale.
Aprecierea existenței cazului bine justificat care să permită suspendarea executării unui act administrativ fiscal se realizează de către instanța de judecată prin prisma analizei legalității sau nelegalității aparente a acestuia.
Dacă avem în vedere faptul că actul administrativ fiscal se bucură de prezumția de legalitate, fără a intra în cercetarea fondului cauzei, Curtea urmează să constate dacă din circumstanțele cauzei poate fi dedus cazul bine justificat.
Astfel, reclamanta susține că prin decizia de impunere nr. 17179/31.01.2008 au fost stabilite în sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare reprezentând impozit pe profit, TVA și majorări și penalități de întârzire fără a se fi avut în vedere documentele justificative prezentate organului de control și cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente.
În raport de cele arătate, poate fi reținută aparenta nelegalitate a actelor administrativ fiscale contestate și, în consecință, existența cazului bine justificat.
În acest context al aparentei nelegalități a actelor administrativ fiscale, fiind în discuție plata unei sume apreciabile, măsura suspendării executării actelor fiscale de impunere apare ca fiind mai oportună decât soluția neinstituirii suspendării, în această din urmă ipoteză situația economico- financiară a reclamantei fiind grav afectată prin raportare la situația pârâtelor care își pot valorifica oricând creanța.
intereselor părților poate fi privită și ca o aplicație particulară a principiului proporționalității consacrat de art.5 din ca principiu general al sistemului comunitar. Aceasta înseamnă că la soluționarea cererii de suspendare a unui act administratv fiscal instanța de judecată trebuie să analizeze dacă interesul reclamantei de a fi amânată executarea actului de impunere până la pronunțarea instanței de fond este sau nu mai puternic decât interesul statului de a se executa actul la scadență, chiar înainte ca instanțele să se pronunțe asupra legalității sale
Curtea mai arată și că, deși unul dintre principiile dreptului administrativ este acela al executării din oficiu a actelor administrative întrucât acestea se bucură de prezumția de legalitate, atâta timp cât instanța de judecată, urmare a contestării actului administrativ, este în curs de verificare a legalității acestuia, este echitabil ca acesta să nu-și producă efectele asupra celor vizați.
Având în vedere și faptul că suspendarea executării actului administrativ este un mijloc pentru asigurarea respectării principiului legalității care guvernează întrega activitate a administrației publice, Curtea va respinge ca nefondat recursul în temeiul disp. art.312
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta DGFP D împotriva sentinței nr. 1474 din 23 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. - -
. /2ex
2.12.2008
JUD. Fond
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Adina Calotă Ponea, Gabriela
