Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 243/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--15.05.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR. 243
Ședința publică din 14 iulie 2009
PREȘEDINTE: Diana Duma
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta MSM împotriva pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit B, având ca obiect suspendarea executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat în reprezentarea reclamantei iar în reprezentarea pârâtei consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta intimatei depune la dosar întâmpinare, și contractul cadru din 22.06.2005, acte care se comunică reprezentantei reclamantei, aceasta la rândul său depune la dosar, timbrarea cu 5 lei taxa judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar, cerere prin care solicită revizuirea cuantumului cauțiunii indicate în citația transmisă pentru acest termen de judecată, dovada achitării parțiale a acestuia precum și dovada achitării cauțiunii reprezentând 10 % din valoarea contestată.
Instanța față de înscrisurile depuse la dosar, apreciază că s-a achitat cauțiunea, raportat la faptul că o parte din sumă a fost achitată.
Nemaifiind formulate cereri, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea cererii de suspendare, depune o copie a contestației, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea cererii de suspendare precizează că nu a formulat plângere prealabilă.
CURTEA
Deliberând asupra cererii de față, instanța constată următoarele:
Deliberând asupra cauzei de fata constata următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.05.2009.sub nr- reclamanta MSMa chemat în judecată pe parata Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună suspendarea executării Procesului-verbal de constatare nr.2256 din 03.02.2009 privind proiectul C 3.-/22.06.2005 " Sistem de irigații și echipamente pentru ferma de producție vegetală în comuna, județul T ", ("PV") {anexa 1).
În motivarea acțiunii se arată ca în acord cu art. 3 din OG 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător PV reprezintă un titlu de creanță asupra Societății în cuantum total de 680.429,96 lei din care: principal: 663.187,10 lei;Majorări: 17.242.86 lei;
Se arată că în baza PV SMa demarat executarea silită pentru suma de -.96 RON.
Se menționează că PV a fost contestat în termenii procedurii prevăzute de contenciosul administrativ (copie dovadă înregistrare acțiune în contencios administrativ).Se precizează ca legislatorul a admis că în cazul în care obligațiile fiscale stabilite prin actele de control sânt atât de mari încât să pună în pericol existența și funcționarea contribuabilului, efectele acestor acte fiscale trebuie suspendate până când instanța de contencios va decide asupra legalității actului de control. Se arată că prezumția de legalitate a actului administrativ înseamnă că dovada ilegalității incumbă reclamantului, dar ea nu înseamnă că executarea actelor administrative nu poate fi suspendată atunci când ele sunt atacate în contencios.
Se menționează de către reclamantă că în ce privește criteriul aparenței de drept, el nu trebuie confundat cu prezumția de legalitate a actelor administrative, pentru că atunci aparența de drept ar fi întotdeauna în favoarea organului administrativ. Se menționează că simpla îndoială nu va putea răsturna prezumția de legalitate, dare ea este suficientă pentru admiterea cererii de suspendare formulate în baza art. 15 din Legea 554/2004. Or, am arătat în acțiunea în contencios că există suficiente motive care să conducă la anularea PV și am enumerat circumstanțe suficient de grave pentru a putea permite cel puțin exprimarea unor "îndoieli" cu privire la legalitatea actului administrativ contestat și a cărui suspendare se cere. Se arata ca executarea titlului de creanță indicat, anume PV, ar constitui un prejudiciu ireparabil pentru M care ar conduce la falimentul Societății.
Se arată că societatea se află în primul an în care a reușit să genereze profit, iar executarea silită a sumei de 680.429,96 lei ar avea un impact financiar deosebit afectând în sens negativ balanța comercială a societății și determinând cheltuieli financiare semnificative.
Reclamanta arată că M derulează activități agricole. Se menționează ca datorită investițiilor efectuate și a dezvoltării societății, societatea a avut rezultate finale negative, ajungând, așa cum am arătat, la un rezultat pozitiv (contabil) abia anul care s-a încheiat.
Se învederează că de-a lungul întregii perioade de existență a societății, toate taxele și impozitele au fost achitate la timp, societatea facondu-și un titlu de glorie din a nu avea, in 5 ani de activitate, nici o zi întârziere la plata tuturor contribuțiilor, taxelor, impozitelor și altor obligații fiscale. în plus, a menține linia deja demonstrată de buna credință în îndeplinirea obligațiilor fiscale, conform art. 126 Cod procedură fiscală, ne exprimăm intenția de a garanta suma contestată cu o scrisoare de garanție bancară, pe care am pus-o la dispoziția și care va putea fi executata în ipoteza obținerii unei decizii judecătorești definitive și irevocabile favorabilă Agenției.
În drept au fost invocate prevederile art. 14 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ și pe normele invocate în cuprinsul cererii.
Legal citata, parata AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ Șl PESCUIT a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii.
În considerentele întâmpinării se arată că constituirea debitului în cuantum de 663.187,10 lei, la care se adaugă dobânzi și penalități, în sarcina M în vederea rambursării fondurilor alocate prin Programul SAPARD, s-a făcut de către pentru nerespectarea prevederilor contractului de finanțare și ale Legii nr. 316/2001.
Se menționează că emiterea Procesului verbal de constatare nr. 2256/03.02.2009 s-a făcut de către ca urmare a încălcării dispozițiilor din Contractul de finanțare, precum și a nerespectării prevederilor din Solicitantului Măsura 3.1 - Investiții în exploatații agricole, a prevederilor din HG nr. 668/2005 din 12 iulie 2005.
Se arată că având în vedere natura administrativă a contractului de finanțare C 3.-/22.06.2005 încheiat între Agenția SAPARD și M și dispozițiile cuprinse în art. 7 alin. (1) și (6) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, reclamantul avea obligația ca, anterior promovării acțiunii în instanță, să formuleze "plângere prealabilă" la autoritatea contractantă, aceasta având semnificația procedurii de conciliere, procedură obligatorie pe care acesta nu a respectat-
Se arată că în fapt, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 republicată, potrivit art. 10 și 11 din nr.OG 79/2003, modificată și completată și, de asemenea, potrivit art. 6 alin. 3 și 4, art. 8 din nr.HG 1306/2007, modificată și completată, Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare fiscală și unitățile sale teritoriale, în speță Direcția Generală a Finanțelor Publice Tap rocedat la punerea în executare silită a procesului verbal de control nr. 2256/03.02.2009 emis de, act administrativ cu valoare de titlu de creanță și cu caracter executoriu potrivit dispozițiilor legale invocate.
Așadar, se arată că prezumția de legalitate și veridicitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu, astfel că formularea de către Reclamantă, a acțiunii de anulare a Procesului verbal de control nr. 2256/03.02.2009 în temeiul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, nu îl exonerează pe acesta de obligația de plată instituită prin actul administrativ menționat.
A nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu respecta legea, ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.
Se învederează că suspendarea executării actelor administrative constituite, prin urmare, o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile pe care aceasta le reglementează. Astfel, pentru soluționarea favorabilă a cererii de suspendare a executării actului administrativ trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții: cazul bine justificat și pagubă iminentă. Se arata ca în cauza de față nu s-a făcut dovada existenței acestor condiții.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea retine următoarele:
Reclamanta a solicitat anularea procesului-verbal de constatare nr. 2256 din 03.02.2009, solicitând și suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii pe fond.
După cum se cunoaște, actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, fiind el însuși titlu executoriu. Așadar, neexecutarea lui ar fi contrară unei bune ordini juridice, într-un stat de drept și o democrație constituțională. În consecință, suspendarea actului administrativ, ca operațiune juridică de întrerupere a efectelor acestuia apare ca o situație de excepție de la regula executării din oficiu. Legiuitorul, prin art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004 a instituit proceduri speciale de suspendare a executării actului administrativ.
Potrivit dispozițiilor art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ poate fi solicitată de reclamant pentru motivele prevăzute la art. 14 și prin cererea adresată instanței pentru anularea actului atacat.
Conform dispozițiilor art. 14 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ, suspendarea executării actului administrativ se poate dispune numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții, respectiv un caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente sau a unui prejudiciu material viitor. Totodată se impune îndeplinirea condiției de formulare de către reclamanta a plângerii prealabile, conform prev. art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Curtea constată că reclamanta a formulat contestație împotriva procesului de control atacat, urmând astfel procedura obligatorie prev. de art. 175-187 din Codul d e proc fiscală.
Definiția legală a sintagmei de "pagubă iminentă" este dată de art. 2 din Legea nr. 554/2004 în sensul ca ea reprezintă un prejudiciu material viitor dar previzibil cu evidenta sau, după caz perturbarea gravă a funcționării unei autorități publice sau unui serviciu public.
În fapt, Curtea reține că între Agenția SAPARD (actualmente conform OG13/2006), în calitate de Autoritate Contractantă și M L. în calitate de Beneficiar, la data de 22.06.2005 s-a încheiat contractul nr. C 3.-, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 771.609,13 lei pentru realizarea proiectului intitulat " sistem de irigații și echipamente pentru ferma de producție vegetală în comuna, județul T".
Această finanțare nerambursabilă este constituită din două componente, respectiv: contribuția financiară a Comunității Europene în proporție de 75% și contribuția publică națională în proporție de 25%, ambele gestionate de Ministerul Finanțelor Publice, potrivit OUG nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora.
Baza legală a contractului de finanțare sus-menționat o reprezintă Legea nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, semnat la la 2 februarie 2001, stabilind cadrul administrativ, legal și tehnic de implementare a Programului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală SAPARD, adoptat prin Reglementarea Comisiei (CE.) nr. 1.268/1999 din 21 iunie 1999 privind suportul Comunității pentru măsurile de preaderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale în țările candidate din centrul și estul Europei în perioada de preaderare.
Suma contestată de către reclamantă depășește cu mult profitul societarii, blocare conturilor societății și indisponibilizarea potențialelor sumelor de bani care ar intra în conturi echivalând cu blocarea activității societății, având drept consecința imediata imposibilitatea plății salariilor, si reducerea personalului. Astfel fiind, executarea sumei aflate in discuție, din cauza cuantumului sau ridicat, ar putea crea un dezechilibru major in activitatea societății reclamante.
Totodată Curtea reține că deși reclamanta a formulat contestație împotriva actului administrativ atacat, care încă nu a fost soluționată, precum și acțiune în contencios administrativ pentru anularea procesului de control, totuși pârâta a procedat la executarea silită a unei părți din suma datorată de către reclamantă, astfel că producerea unei pagube este iminentă.
În cuprinsul cererii de suspendare a executării deciziei de impunere reclamanta a invocat o serie de neregularități cu privire la actul atacat, inclusiv a contestat aplicarea temeiului legal reținut de către organele de control în cazul său.
Acestea creează suficiente îndoieli în legătură cu legalitatea întocmirii actului atacat.
Curtea constată că reclamanta s-a conformat dispozițiilor instanței și a depus dovada achitării cauțiunii fixată de instanță, respectând prev. art. 215 din OG nr. 92/2003.
În aprecierea îndeplinirii condițiilor menționate de art. 14 raportat la art. 15 din Legea nr. 554/2004 Curtea va lua în considerare și prevederile din recomandarea nr. R(89)8 din 13.09.1989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul CE.Acest act juridic emis la nivel european a considerat că este de dorit să se asigure persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie, fără a recunoaște, totuși eficacitatea necesară acțiunii administrative. De asemenea, recomandarea a apreciat că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii și că activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor. În plus, s-a arătat în același act european că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite circumstanțe, cauza persoanelor un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
Avându-se în vedere că România este membră a CE, judecătorul român trebuie să țină seama de conținutul acestei Recomandări. În acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție -secția de contencios administrativ și fiscal în decizia nr. 4434 din 07.12.2006.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, Curtea constată că în speță sunt îndeplinite condițiile legale pentru a interveni suspendării actului administrativ atacată.
În consecință, va admite cererea formulată și va dispune suspendarea executării actului administrativ contestat până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta M SRL, cu sediul in S M, Drumul nr. 9,.3 jud. T, in contradictoriu cu paratul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit B, cu sediul, in B,- si in consecința:
Suspendă executarea procesului verbal de constatare nr.2256 din 03.02.2009 privind proiectul C 3.-/22.06.2005 până la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei pe fond.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.07.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. /17.07.2009
Tehnodact /22.07.2009/4 ex.
Se comunică:
- reclamantă M - S M - Drumul NR. 9, AP.3 JUD.
- pșârât Agenția de Plăți pentru Dezvoltare și Pescuit - B,-
com. 2 ex.
Președinte:Diana DumaJudecători:Diana Duma