Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 295/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- CA
DECIZIA NR. 295/CA/2009-
Ședința publică din 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Marinescu Simona
JUDECĂTOR 2: Boța Marilena
JUDECĂTOR 3: Filimon Marcela
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenții pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI - cu sediul În O, Nr. 1, Județ B șiCONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI- cu sediul în O, Nr. 1, Județ B, în contradictoriu cu intimatul reclamant - domiciliat în O, - -, Nr. 2a, Județ B, împotriva sentinței nr. 107/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect - suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimatul reclamant - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 125-3 din 08.05.2009 emisă de Baroul Bihor, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 5 lei achitată prin chitanța seria - - din 04.05.2009 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, intimatul reclamant a depus întâmpinare, cauza se află la primul termen de judecată, după care:
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală. Autorizațiile taxi au fost eliberate după intrarea în vigoare a legii 265/2007 și nu au constituit obiectul vreunei transmisiuni de la un operator la altul. Textul cuprins în legea 265/2007 nu este incident în cauză, deoarece acest text legal prevede preschimbarea autorizațiilor până la data de 31.12.2007 de către operatorii de transport, ori în speță cele două autorizații au fost emise la 31.03.2008, ulterior datei de preschimbare. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin sentința nr. 107/2009 Tribunalul Bihora admis cererea precizată, formulată de reclamantul, domiciliat în O,-, jud. în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului O și în consecință: a suspendat executarea Deciziei nr.133.474 din 12.05.2008 emisă de Primăria Municipiului O prin care s-a dispus retragerea autorizației taxi nr.79, până la soluționarea cererii de chemare în judecată asupra fondului ce face obiectul dos. nr- al Tribunalului Bihor.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul, persoană fizică autorizată, deținător a unei autorizații taxi, cu nr.79/31.03.2008 pentru autoturismul marca Peugeot 406 cu nr.de înmatriculare -, eliberată în considerarea existenței autorizației nr.- din data de 31.03.2008, s-a adresat la data de 29.07.2008 pârâtei, solicitând eliberarea ecusoanelor aferente autorizației de taxi.
Primăria Municipiului Oad ispus retragerea autorizației taxi cu nr.79/31.03.2008 și a autorizației nr.- din data de 31.03.2008.
Contestând măsura retragerii și a reținerii acestei autorizații, reclamantului i s-a comunicat, prin adresa nr.133.474 din 12.05.2008, că măsura se justifică prin faptul că reclamantul nu deținea autorizația de transport la data de 01.01.2007 nefiind respectate dispozițiile 38/2003 modificată și completată.
Reclamantul a înregistrat la data de 14.10.2008, pe rolul Tribunalului Bihoro acțiune în contencios administrativ, prin care a solicitat anularea Decizia nr.- din 12.05.2008 și obligarea pârâtei la eliberarea ecusoanelor taxi corespunzătoare.
În conformitate cu dispozițiile art.14 din 554/2004, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".
Pentru justificarea cererii sale, reclamanta a depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri constând în copiile autorizației taxi nr.79, a autorizației pentru executarea serviciului de transport persoane în regim taxi nr.-/31.03.2008, chitanțe emise de pârâtă pentru sume de bani reprezentând taxa parcare pentru autoturismul taxi aparținând petentului, convenția de credit încheiată între reclamant și România în baza căruia reclamantul are de achitat o lunară de 450, somația însoțită de titlu executoriu emise de DGFP B pentru suma de 368 lei reprezentând impozit pe venituri din profesii liberale și comerciale, certificatul de naștere al minorei I, născută la data 12.05.2008 din care rezultă că reclamantul este tatăl și deci, întreținătorul acesteia.
Este evident că punerea în executare a actului administrativ contestat ar aduce un prejudiciu patrimonial deosebit de însemnat reclamantului, prejudiciu care nu ar mai putea fi recuperat în condițiile în care, pe de o parte, el figurează în evidențele mai multor instituții ca obținând venituri din activitatea de taximetrie, pe care, în fapt, nu o exercită fiind obstrucționat de însăși autoritatea care i-a eliberat autorizația în acest sens.
Cazul bine justificat, în accepție textului art.14 din 554/2004 rezidă, în speță, în împrejurarea că cele două autorizații -de transport și taxi - au fost emise după intrarea în vigoare a 265/2007 care a modificat și completat 38/2003, de către însăși autoritatea de autorizare, nefăcând obiectul unei transmisiuni de la un operator la altul.
Pe de altă parte, argumentele invocate de către reclamant în susținerea cererii sale comportă o analiză minuțioasă, cel puțin sub aspectul incidenței dispozițiilor art.IV al.6 din 38/2003 în situația reclamantului, dispoziții pe care pârâta și-a întemeiat măsura reținerii autorizației.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal a formulat recurs recurenta Primăria Municipiului O, solicitând modificarea în totalitate a sentinței și pe cale de consecință respingerea cererii de suspendare a executării formulată de reclamant.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că sentința instanței de fond este criticabilă din mai multe puncte de vedere.
Aspectele reținute de instanță sunt incomplete întrucât nu s-a consemnat faptul că autorizația taxi în discuție a fost inițial emisă în favoarea lui, fiind retrasă de la acesta și figurând la poziția 4 din lista cu autorizațiile taxi reținute și retrase începând cu 01.04.2008.
acestei autorizații s-a făcut dintr-o eroare materială deoarece în perioada 31 martie 2008 autoritatea de autorizare a procedat la preschimbarea a peste 800 de autorizații taxi în urma verificării a peste 1100 autorizații taxi și a mai multor solicitări de partea diferiților operatori de transport. Această activitate a presupus un volum extraordinar de muncă într-un interval foarte scurt de timp, muncă desfășurată în condiții de stres datorită presiunilor exercitate a peste 1100 de taximetriști.
Suspendarea executării unui act administrativ are loc în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. Potrivit deciziei nr.257/27.10.2006 a curții constituționale, suspendarea actelor administrative reprezintă o situație de excepție, întrucât acestea se bucură de o prezumție de legalitate.
Referitor la fondul cererii de suspendare, aceasta este netemeinică și nelegală întrucât reclamantul nu poate justifica pericolul vreunei pagube iminente câtă vreme autorizația taxi cu nr. 79 nu a fost deținută în mod legal de către reclamant, iar reținerea și retragerea autorizației s-a făcut de titularul de drept, fără ca acesta să conteste vreodată măsura reținerii și retragerii autorizației.
Prin adresa nr. -/12.05.2008 i se aduce la cunoștință reclamantului că i-a fost respinsă contestația privind reținerea și retragerea autorizației taxi întrucât nu erau respectate dispozițiile Legii 38/2003 modificată și completată privind schimbarea autorizațiilor taxi.
Deoarece deținea autovehiculul pentru care a fost eliberată autorizația taxi în proprietate, această autorizație taxi nu a făcut obiectul verificărilor impuse prin articolul VIII din 265/2007, ci a fost verificată prin prisma prevederilor articolul IV din aceeași lege coroborat cu articolul 44 alineat 1 și5 din ordinul nr. 356/2007 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii 38/2003, privind transportul în regim de taxi și în regimul de închiriere.
Mai mult decât atât, obținerea unei autorizații taxi este condiționată de obținerea în prealabil a unei autorizații de transport, ori reclamantul nu deține nici măcar o autorizație de transport pe numele său, aceasta de asemenea aparținându- numitului și preschimbată din eroare pe numele reclamantului odată cu autorizația taxi.
Mai mult decât atât, instanța de fond a omis prevederile articolul41 alineat3 din Ordinul 356/2007 potrivit cărora "toate autorizațiile taxi și ecusoanele pe care deținătorii legali aui acestora le-au transferat, sub orice formă, pentru executarea serviciului respectiv altei persoane juridice sau fizice se rețin și se retrag de autoritatea de autorizare."
În drept a invocat prevederile articolelor 299, 304 punct 9 cod procedură civilă, Legea 38/2003.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.
În apărare, intimatul a arătat că autorizațiile au fost emise după intrarea în vigoare a legii 265/2007 care modificat și completat Legea 38/2003 și nu au constituit obiectul vreunei transmisiuni de la un operator la altul. Textul de lege cuprins în articolul IV din Legea 265/2007 invocat de recurentă nu este incident în prezenta cauză, întrucât se referă la preschimbarea autorizațiilor până la data de 31 decembrie 2007 de către operatorii de transport deținători de autorizații de transport valabile la 1 ianuarie 2007. După cum se poate observa cele două autorizații emise pe numele său datează din 31.03.2008 (ulterior datei de 21.01.2007) și prin urmare, în forma și conținutul actual, acestea nu aveau cum să fie supuse operației de preschimbare.
Totodată, activitatea de taximetrie este singura ursă producătoare de venituri bănești necesare satisfacerii nevoilor cotidiene ale familiei sale.
Drept urmare, din împrejurările anterior expuse, se poate observa că punerea, din nou, în executare a actului administrativ contestat ar genera iminența producerii unui prejudiciu însemnat și ireversibil de natură a-i afecta atât patrimoniul cât și viața de familie.
Examinând sentința recurată, raportat la motivele de recurs invocate, instanța reține că recursul este nefondat, urmând a fi respins și menținută în totalitate hotărârea instanței de fond, pentru următoarele considerente:
Suspendarea la cerere a executării actului administrativ se poate dispune, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. Potrivit art. 2 alin. 1 lit. t) din lege,cazul bine justificatpresupune existența unor împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Sub acest aspect, corect a reținut instanța de fond că cele două autorizații - autorizația taxi nr. 79/31.03.2008 și autorizația nr. -/31.03.2008 pentru executarea serviciului public de transport persoane în regim taxi - au fost emise după intrarea în vigoare a Legii 265/2007, care a modificat și completat Legea 38/2003, de către însăși autoritatea de autorizare, nefăcând obiectul unei transmisiuni de la un operator la altul. Faptul invocat de recurentă - cum că autorizația taxi în discuție a fost inițial emisă în favoarea lui, fiind retrasă de la acesta și figurând la poziția 4 din "Lista cu autorizațiile taxi reținute și retrase începând cu 01.04.2008" - constituie un aspect ce ține de soluționarea fondului cauzei. Important în soluționarea cererii de suspendare este că autorizația respectivă a fost preschimbată la data de 31.03.2008 de către autoritatea de autorizare și prin însăși cererea de recurs recurenta recunoaște că această preschimbare s-a efectuat dintr-o eroare.
Astfel, este evident, din aspectele anterior relevate, că faptul preschimbării autorizației taxi nr. 79, după intrarea în vigoare a Legii 265/2007 de către însăși autoritatea de autorizare constituie o împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
În privința pagubei iminente, corect a reținut instanța de fond că punerea în executare a actului administrativ contestat aduce un prejudiciu patrimonial deosebit de însemnat reclamantului, în condițiile în care acesta a depus la dosar convenția de credit încheiată cu Romania, în baza căruia are de achitat o lunară de 450, somația însoțită de titlul executoriu, ambele emise de B pentru suma de 368 lei, reprezentând impozit pe venituri din profesii liberale și comerciale, precum și certificatul de naștere al minorei I, ns. la data de 12.05.2008, al cărei întreținător este intimatul reclamant.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi respins recursul ca nefondat, fiind menținută ca legală și temeinică sentința recurată.
Se va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții pârâțiPRIMĂRIA MUNICIPIULUI- cu sediul În O, Nr. 1, Județ B șiCONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI- cu sediul în O, Nr. 1, Județ B, în contradictoriu cu intimatul reclamant - domiciliat în O, - -, Nr. 2a, Județ B, împotriva sentinței nr. 107/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi 14 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec./22.05.2009
Jud fond
Dact./22.05.2009
Președinte:Marinescu SimonaJudecători:Marinescu Simona, Boța Marilena, Filimon Marcela
