Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 3/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--03.01.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR.3
Ședința publică din 15 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtului Ministerul Sănătății Publice și Ministrul Sănătății Publice, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pentru reclamantul lipsa avocat -., lipsă fiind pârâtul.
Procedură este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus întâmpinare din partea pârâtului Ministerul Sănătății Publice, care se comunică avocatului reclamantei.
Reprezentantul reclamantului arată faptul că înțelege să cheme în judecată în calitate de pârât doar Ministerul Sănătății Publice prin Ministru, întrucât acesta nu are calitate procesuală în cauză și nu se pune problema lipsei de procedura a Ministrului Sănătății Publice.
Instanța, pune în discuție excepția lipsei de obiect a acțiunii invocată de pârât prin întâmpinare.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că obiectul cererii este un act administrativ, act administrativ care și-a produs efectul, în sensul că, reclamantul a fost înlăturat din funcția de manager, iar cazurile de revocare a mandatarului sunt prevăzute de lege.
Instanța, respinge excepția ca nefondată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, întrucât sunt incidente dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 595 lei. Depune chitanța nr.25/12.01.2008 reprezentând onorariu de avocat.
CURTEA
Asupra cererii de față constată:
În cererea întemeiată pe dispozițiile art. 14 alin 2 din Legea nr.554/2004 reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Sănătății Publice prin Ministru solicitând să se suspende executarea Ordinului nr.1518/4.XII.2007 emis de pârât,până la pronunțarea instanței de fond, și să se dispună repunerea în funcția de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență T,Jud. T și continuarea contractului de management nr. 316 din 14.12.2006 încheiat între Ministerul Sănătății Publice și subsemnatul pe durata suspendării ordinului, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamantul susține că prin Ordinul nr-1518/2007 Ministrul sănătății publice, a dispus revocarea sa din funcția de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență T,jud. T și încetarea contractului de management nr.316 din 14.12.2006 încheiat între Ministerul Sănătății Publice și subsemnatul,invocându-se dispozițiile art.1833lit.1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,modificată prin Legea nr.264/2007 și reținându-se săvârșirea de abateri de la legislația în vigoare,și împotriva ordinului a formulat plângere în procedura prealabilă,conf. art.7 din legea nr.554/2004 înregistrată sub nr.13435/18.XII.2007 la pârât.
Reclamantul consideră că sunt îndeplinite cerințele art.14 din Legea nr. 554/2004,respectiv cazul bine justificat și prevenirea unei cauze iminente,astfel cazul bine justificat este determinat de motivele de nulitate absolută și de gravă nelegalitate a actului administrativ a cărui suspendare se solicită,cazuri expuse pe larg în plângerea prealabilă la care se face trimitere,cât și chestiuni de ordin practic care impun continuitatea exercitării funcției de manager în interesul unității de sănătate publică.
Astfel,așa cum rezultă din chiar raportul de control nr. EN 11118/DC 284/24.10.2007 al unei nelegale Comisii de control numite prin ordin comun la Ministrului Sănătății Publice și al șefului Departamentului de Control al Guvernului,raport care stă la baza emiterii ordinului contestat, a inițiat și a pus în executare,după ce a fost numit în funcția de manager,mai multe programe pentru îmbunătățirea substanțială a calității actului medical și a condițiilor de cazare și tratament oferite pacienților,precum și pentru reducerea cheltuielilor nejustificate și repartizarea sumelor economisite astfel pentru alte necesități ale spitalului.
Aceste programe, potrivit declarațiilor făcute publice de managerul interimar, vor fi stopate în cea mai mare parte,cedându-se presiunilor făcute de persoanele afectate în interesele lor comerciale de acțiunile inițiate de reclamant în calitate de manager.
De altfel, din același raport de control rezultă cu evidență că,deși scopul controlului nu a fost politica de resurse umane a spitalului, ci alte domenii de activitate,totuși controlul a vizat,prin extinderea nelegală a scopului său, în primul rând politica de resurse umane sau, mai corect,conflictul,devenit notoriu în T,dintre managerul Spitalului și șefii de secții ale căror mandate au fost sistate în baza noii legi a sănătății publice și a ordinelor ministrului sănătății.
Raportul de control începe chiar cu analizarea acestui conflict,analiză dezvoltată pe mai multe pagini.
Mai arată că împotriva raportului de control Spitalul a formulat plângere administrativă prealabilă,plângere la care, până la data revocării sale din funcție nu a primit răspuns.
Necesitatea continuării programelor este în interesul pacienților Spitalului,iar ceea ce se reproșează nu este inutilitatea lor, ci, dimpotrivă,nu se contestă utilitatea, doar se afirmă că sunt prea multe concomitent și au ca efecte o reorganizare prea bruscă și, poate,prea radicală.
Așadar, reclamantul consideră că,în interesul continuării programelor respective,suspendarea executării ordinului de revocare din funcție are o solidă justificare și că un alt motiv justificat este și acela al numeroaselor cauze de nulitate absolută și nelegalitate care lovesc ordinul în cauză,cauze a căror evidență răstoarnă chiar aparența de legalitate a ordinului.
Prevenirea unei pagube iminente, a doua condiție legală pentru suspendarea executării actului administrativ, este evidentă:începând cu data revocării sale din funcție și a încetării contractului de management indemnizația de management nu se va plăti,ceea ce constituie,fără îndoială,o pagubă nu numai certă ci și iminentă, pe luna decembrie 2007 urmând să nu mai primească indemnizația de manager, conchide reclamantul.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Sănătății Publice a cerut respingerea cererii ca lipsită de obiect, excepție respinsă prin încheierea de ședință din 15.01.2008 și pe fond ca neîntemeiată, nefiind întrunite prev. art.14 din Legea nr. 554/2004 în sensul că reclamantul nu precizează care este cazul justificat și nici care este paguba iminentă.
În primul rând, așa cum s-a menționat și în motivarea excepției lipsei de obiect, așa-zisa pagubă iminentă, dacă a existat, s-a produs deja în momentul pierderii de către reclamant a funcției deținute.
În al doilea rând, reclamantul nu a precizat care este paguba iminentă pe care o riscă personal datorită aplicabilității actului administrativ atacat.
legate de drepturile salariale constituite o problemă de fond,putând fi obținute ca despăgubiri materiale,în condițiile în care s-ar dispune anularea ordinului atacat.
În "motivarea "cazului justificat" reclamantul a încercat să impresioneze instanță invocând la modul general și abstract prejudiciile pe care unitatea sanitară le va suferi prin încetarea contractului său de management, deoarece astfel necunoscutele "programe pentru îmbunătățirea substanțială a actului medical și a condițiilor de cazare și tratament" nu ar mai fi continuate. În realitate situația nu stă deloc astfel. Nu exista, în realitate, nici un fel de program care, prin încetarea contractului de mandat al reclamantului, să conducă la perturbarea gravă a activității unității spitalicești. De altfel, dacă un astfel de program ar fi existat cu siguranță reclamantul le-ar fi povestit pe larg în prezenta acțiune.
În probațiune, pârâtul a depus Decizia civilă nr.753/2007 a Curții de Apel Cluj,care într-o speță similară,și anume suspendarea ordinului de încetare a contractului de management al unui manager, a respins cererea de suspendare a actului administrativ.
Examinând cererea, în condițiile art. 14 din Legea nr.554/2004 se admite în parte, în sensul că se dispune suspendarea executării ordinului nr. 1518/4.XII.2007 emis de pârât până la pronunțarea acțiunii de instanța de fond și respinge în rest cererea,obligând pârâtul la 595 lei cu titlu de cheltuieli de judecată față de reclamant.
În motivarea cererii de suspendare a executării ordinului nr. 1518/4.XII.2007, reclamantul a invocat ca dovadă a cazului bine justificat pretins de art. 14 din Legea nr. 554/2004, nulitatea absolută a ordinului respectiv, motivat de nelegalității ale acestuia,așa cum acestea sunt descrise în plângerea formulată în procedura prealabilă.
Astfel, ordinul nr. 1518/4-XII.2007 a dispus, în temeiul art.183 alin 3 lit. e) și art.200 alin.3 din legea nr. 95/2006 modificată, revocarea din funcția de manager a reclamantului, la Spitalul Clinic Județean de Urgență T, conform art. 1 din ordin, iar la art.2 s-a dispus încetarea contractului de management nr. 316/14.12.2006, încheiat între Ministerul Sănătății Publice și manager, conform prevederilor lit.l) a art.1833din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare: "în cazul în care se constată abateri de la legislația în vigoare constatate de organele de control și instituțiile abilitate în condițiile legii".
Prin cerere, reclamantul susține că ordinul este nelegal întrucât reprezintă o modalitate de încetare unilaterală a unui contract,care este prin esență bilateral, că prin art. VIII lit. b) din Legea nr. 95/2006 modificată, sunt prevăzute cazurile de încetare prin revocarea managerului din funcție,prevăzându-se la art. IX,privind litigiile că: "Litigiile izvorâte din încheierea, executarea, modificarea, încetarea și interpretarea clauzele prezentului contract de management se rezolvă pe cale amiabilă. În cazul în care divergențele nu se soluționează pe cale amiabilă, litigiile vor fi rezolvate de instanțele judecătorești competente".
Se mai susține că art. 1833lit. e) din Legea nr. 95/2006 modificată, nu permite revocarea din funcție a managerului, deci ordinul este lovit de nulitate absolută.
Prin art.2 alin 1 lt. t) din Legea nr.554/2004 se prevede că prin cazuri bine justificate, se înțeleg împrejurările față de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Cum în cauză este îndeplinită condiția cazului bine justificat, față de invocarea unor motive evidente de nelegalitate ale actului administrativ și care presupun verificarea lor de către instanță, se impune admiterea cererii de suspendare a executării ordinului atacat, în condițiile art. 14 din Legea nr.554/2004, fiind întrunită și cerința unui prejudiciu material iminent prin lipsirea reclamantului de veniturile aferente funcției și de asemenea instanța constată și existența unui prejudiciu de imagine,urmare la măsura de revocare de la conducerea unei instituții publice la care reclamantul a fost desemnat tot de același pârât.
Instanța respinge cererea distinctă pentru reintegrarea reclamantului ca și manager, pentru că aceasta este lipsită de obiect, raportat la soluția dată cererii de suspendare, care presupune înlăturarea temporară a tuturor efectelor ordinului nr. 1518/2007, în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, și deci repunerea reclamantului în situația anterioară emiterii actului administrativ atacat, avându-se în vedere caracterul executoriu de drept al hotărârilor judecătorești pronunțate în condițiile art. 14 alin4 din Legea 554/2004,ceea ce înseamnă că recursul declarat în aceste condiții nu suspendă executarea hotărârii, așa cum se prevede expres în același text de lege,teza ultimă.
Raportat la soluția dată cererii,pârâtul va fi obligat la 595 cu titlu de cheltuieli de judecată față de reclamant, reprezentând onorariu de avocat, în condițiile art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății Publice.
Dispune suspendarea executării Ordinului nr.1518/4.XII.2007 emis de pârât până la pronunțarea acțiunii de instanța de fond.
Respinge în rest cererea.
Obligă pârâtul la 595 lei cu titlu de cheltuieli de judecată față de reclamant.
Executorie de drept.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare
Pronunțată în ședință publică 15.2008
PREȘEDINTE, pentru JUDECĂTOR,
- - - - -
aflat în semnează
Vicepreședintele Curții de Apel
GREFIER,
- -
Se comunică:
- reclamantului - -T,-.
- pârâtului- Ministerul Sănătății Publice B, Intr. nr.1-3, sector 1.
Emis 2 com.
Red.-16.01.2008
Tehored.//-17.01.2008-4 ex.
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru, Mircea Ionel Chiu
