Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 445/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 03.11.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.445
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 16.12.2009
PREȘEDINTE: Adina Pokker
GREFIER:- -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, G și, având ca obiect anulare act administrativ.
Dată fără citarea părților.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul din 14.12.2009, potrivit căreia instanța a amânat pronunțarea cauzei la 16.12.2009, parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr- la data de 03.11.2009, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României suspendarea executării actelor administrative individuale, reprezentate de:
- Hotărârea de Guvern nr.1.184/03.10.2009, publicată în ul Oficial nr. 659 din data de 03.10.2009, prin care s-a dispus încetarea exercitării temporare a funcției publice de subprefect al județului T de către reclamant,
- Hotărârea de Guvern nr.1.185/03.10.2009, publicată în ul Oficial nr. 659 din data de 03.10.2009, prin care d-lui Gis -a aplicat mobilitatea a doua oară în acest an,
- Hotărârea de Guvern nr.1.186/03.10.2009, publicată în ul Oficial nr. 659 din data de 03.10.2009, prin care d-na, a fost desemnată să exercite, cu caracter temporar, funcția publică de subprefect al județului T până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului, până la data pronunțării instanței de fond asupra cererii ce vizează anularea celor două acte administrative, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
În motivarea cererii a arătat că prin Hotărârea de Guvern nr.308/18.03.2009, publicată în ul Oficial nr.172 din data de 19.03.2009, reclamantul a fost desemnat să exercite, cu caracter temporar, funcția de subprefect al Județului T până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului, în baza art.43 din nr.HG341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici și a Legii nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici, urmând a fi definitivat în funcție ca efect al organizării concursului în acest sens.
Având în vedere dispozițiile art.57 alin.4 din Legea nr.188/1999, art.8 alin.3 lit. b) din nr.HG341/2007, art.5 din Regulamentul nr.1/2008 privind organizarea și desfășurarea concursului pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici, la data de 29 septembrie 2009 s-a organizat de către Ministerul Administrației și Internelor - Agenția Națională a Funcționarilor Publici concursul pentru ocuparea funcțiilor publice vacante de subprefect al județului T (2 posturi).
Întrucât numirea reclamantului în funcția de subprefect al județului T s-a făcut prin Hotărârea de Guvern nr.308/18.03.2009 cu caracter temporar, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului, a susținut și reclamantul acest concurs organizat cu respectarea prevederilor legale anterior menționate.
În virtutea art.29 alin.2 din Regulamentul nr.1/2008, Agenția Națională a Funcționarilor Publici (care asigură Secretariatul tehnic al comisiei de concurs și al comisiei de soluționare a contestațiilor, potrivit art.14 alin.7 din nr.HG341/2007) avea obligația de a-i comunica rezultatul obținut la concurs, precum și poziția ocupată în clasament, prin adresă, sub semnătura președintelui comisiei de concurs, la adresa menționată în formularele de înscriere, în termen de cel mult 3 zile de la finalizarea ultimei probe a concursului.
Mai mult, la data de 03.10.2009, în ședința de Guvern, s-a adoptat Hotărârea nr.1.184 prin care s-a dispus încetarea exercitării de către reclamant a funcției de subprefect al județului T, la aceeași dată hotărârea fiind publicată în ul Oficial al României, Partea I, nr. 659. Concomitent, au fost desemnați dl. G și d-na, să îndeplinească atribuțiile exercitate de reclamant în calitate de subprefect al județului T, fiind emisă în acest scop nr.HG1.185 și respectiv nr.HG1186 publicate în același Oficial al României, nr.659/03.10.2009.
De remarcat este faptul că, numirea d-nei s-a făcut tot "cu caracter temporar, - până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului", cu toate că un asemenea concurs fusese organizat deja conform legii, la data de 29.09.2009, reclamantul susținând concursul tocmai în vederea ocupării definitive a funcției de subprefect al județului
În mod cu totul surprinzător, Comisia de concurs pentru recrutarea înalților funcționari publici a comunicat reclamantului, sub semnătura președintelui comisiei de concurs, rezultatul final al concursului susținut în data de 29.09.2009 pentru ocuparea funcției publice de subprefect al județului T: 87 puncte, drept pentru care a fost "declarat admis".
În aceste condiții, potrivit art.40 alin.1 din Regulamentul nr.1/2008, președintele comisiei de concurs a transmis lista candidaților admiși (printre care figura și reclamantul) Secretariatului General al Guvernului, însoțită de propunerea de numire a acelor candidați care au obținut un punctaj mai mare decât punctajul minim prevăzut la art.28 (respectiv 70 de puncte), în limita posturilor vacante de inspector guvernamental (în speță, subprefect al jud. T) pentru care s-a organizat concursul.
Or, în mod cert, postul de subprefect al județului T era vacant, având în vedere că:
- pe de o parte, anunțul privind organizarea concursului publicat în ul Oficial al României, Partea a III-a, precum și pe pagina de internet a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, la sediul Agenției, pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului și pe cea a Ministerului Administrației și Internelor (a se vedea în acest sens art.7 alin.3 lit. a) și b) făcea referire expresă la funcțiile publice vacante corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici de subprefect al județului T (2 posturi);
- pe de altă parte, numirea reclamantului în funcția de subprefect al județului T s-a făcut prin Hotărârea de Guvern nr.308/18.03.2009 "cu caracter temporar, - până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului".
Având în vedere aceste considerente, precum și faptul că organizarea concursului din data de 29.09.2009 s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie, acest concurs nefiind anulat, nu a existat nici un fundament legal pentru adoptarea de către Guvernul României a nr.HG1.184/03.10.2009, după cum nu a existat nici o justificare pentru refuzul Guvernului României de a-l definitiva în funcția publică de subprefect al județului T, în condițiile în care reclamantul a fost declarat "admis" la concursul susținut în data de 29.09.2009 pentru ocuparea funcției publice de subprefect al județului
Urmând același raționament logic, este lipsită de orice fundament legal și nr.HG1.186 din 03.10.2009 privind numirea d-nei, în funcția publică de subprefect al județului T, "cu caracter temporar, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului", întrucât, la data adoptării respectivei hotărâri, concursul respectiv fusese organizat încă din data de 29.09.2009, reclamantul fiind declarat admis în funcția de subprefect al județului T, iar postul ocupat definitiv.
Precizează totodată faptul că prin adoptarea nr.HG1185 au fost încălcate dispozițiile legale prevăzute la art.27, alin.3, lit. b) din nr.HG341/2007 care prevede că mobilitatea nu poate fi realizată decât cel mult o dată pe an pentru aceeași persoană. Or, prin adoptarea acestei Hotărâri de Guvern mobilitatea ar fi aplicată d-lui Gad oua oară în acest an.
nainte de a se adresa instanței de contencios administrativ pentru suspendarea executării nr.HG1.184/03.10.2009, nr.HG1.185/03.10.2009 și nr.HG1.186/03.10.2009, reclamantul a sesizat autoritatea publică care a emis actul, formulând astfel plângerea prealabilă, în temeiul art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004, transmisă prin poștă Guvernului României, cu confirmare de primire. Până la această dată, nu a primit răspunsul autorității publice emitente.
Potrivit art.14 din Legea nr.554/2004: (1) în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.
(2) Instanța soluționează cererea de suspendare, de urgență și cu precădere, cu citarea părților.
Din conținutul textului de lege, rezultă că suspendarea executării unui act administrativ, cerută separat de acțiunea în anulare, poate interveni atunci când se constată îndeplinirea cumulativă a două condiții: existența unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
Dispozițiile art.2 alin.2 lit. t) din Legea nr.554/2004 definesc sintagma "cazuri bine justificate" ca fiind acele împrejurări, legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Astfel, Hotărârile de Guvern contestate au fost adoptate cu exces de putere, în sensul art.2 alin.1 lit. n) din Legea nr.554/2004, dreptul de apreciere al autorității emitente fiind exercitat abuziv, fără a exista un motiv real care să justifice încetarea exercitării de către reclamant a funcției în care a fost numit, cu atât mai mult cu cât în conținutul actului contestat nu se indică aplicarea vreunei cauze de încetare a exercitării de către reclamant a funcției încredințate cu caracter temporar până la data definitivării în funcție, de tipul celor prevăzute la art.92 sau art.99 din Legea nr.188/1999.
Numirea ulterioară în baza nr.HG1.185/2009 și nr.1186/2009 a lui G și a d-nei în locul reclamantului, este nelegală întrucât încalcă dreptul reclamantului de a fi definitivat pe post în condițiile Legii nr.188/1999 și ale nr.HG341/2007, cu atât mai mult cu cât, după cum a învederat deja instanței, reclamantul a susținut la data de 29.09.2009 concursul organizat pentru ocuparea funcției publice vacante corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici de subprefect al județului T, fiind declarat "admis" de către Comisia de concurs.
Fără putință de tăgadă, aparența de legalitate a actelor contestate este înfrântă prin motivele mai sus evidențiate, care sunt în măsură să producă o îndoială puternică asupra legalității hotărârilor de Guvern a căror suspendare se solicită.
De asemenea, lipsa oricărei motivări de ordin obiectiv în cuprinsul Hotărârilor de Guvern atacate care să evidențieze scopul înlocuirilor din funcție este de natură a înlătura prezumția de legalitate a acestor acte administrative. Trimiterea generică din preambulul hotărârii de Guvern la dispozițiile normative aplicabile în caz de mobilitate sau de exercitare cu caracter temporar a unei funcții publice (art.19 alin.1 lit. a) și art.92 din Legea nr.188/1999) nu răspund cerinței legale de motivare și de indicare a scopului măsurii dispuse, echivalând cu lipsa unei motivări, ceea ce atrage nevalabilitatea actului.
În consecință, în mod cert, prezumția de legalitate a actelor administrative atacate este înfrântă, impunându-se în mod imperios că efectele executării nr.HG1.184/03.10.2009, nr.HG1.185/03.10.2009 și nr.HG1.186/03.10.2009 să fie suspendate până la soluționarea în fond a cauzei privind anularea acestor hotărâri.
Noțiunea de pagubă iminentă a fost definită în art.2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr.554/2004 ca prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau unui serviciu public.
Este neîndoielnic că schimbarea din funcție a reclamantului și ocuparea aceleiași funcții cu caracter temporar de alte persoane, înainte de verificarea legalității actelor administrative de către instanța de judecată, este de natură să producă consecințe păgubitoare certe și imediate ce nu pot fi înlăturate decât prin întreruperea a efectelor produse de hotărârile adoptate de către cei doi noi subprefecți.
Apreciază că noțiunea de pagubă iminentă vizează respectarea ordinii de drept nu numai de către destinatarii principali ai legilor, respectiv de către cetățeni, ci și de către persoanele care contribuie la elaborarea și aprobarea acestora și care în aceeași măsură sunt chemate să asigure punerea lor în practică. În speță, referirea vizează în mod evident Guvernul României, care are obligația constituțională de a asigura stabilitatea sistemului social și politic.
Având în vedere că nr.HG1.184/03.10.2009, nr.HG1.185/03.10.2009 și nr.HG1.186/03.10.2009 sunt acte administrative cu executare ex officio, ce și-au produs efectele la momentul publicării, instanța judecătorească este singura competentă să dispună suspendarea executării lor.
În lipsa suspendării executării acestor hotărâri de Guvern, reclamantul este lipsit de posibilitatea de a-și exercita în mod liber calitatea de înalt funcționar public și de posibilitatea de a ocupa locul de muncă deținut anterior până la soluționarea acțiunii ce vizează anularea actelor nelegale de înlocuire a reclamantului din funcția de subprefect.
Având în vedere caracterul intempestiv al nr.HG1.184/03.10.2009, nr.HG1.185/03.10.2009 și nr.HG1.186/03.10.2009, se află în situația de a nu beneficia de un alt loc de muncă și de a nu avea acces la nicio măsură de protecție socială, fără a beneficia de dreptul legal de preaviz prevăzut de art.99 alin.3 din Legea nr.188/1999 și nici de dreptul de a fi informat asupra existenței sau nu a unor posturi vacante corespunzătoare, în condițiile art.99 din Legea nr.188/1999. Toate aceste consecințe se răsfrâng asupra reclamantului în ciuda faptului că a susținut la data de 29.09.2009 concursul organizat pentru ocuparea funcției publice vacante corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici de subprefect al județului T, fiind declarat "admis" de către Comisia de concurs.
Mai mult, și activitatea Institu iei Prefectului ar avea de suferit în mod grav, exercitarea atribuțiilor de importanță deosebită privind gestionarea situațiilor de urgență, luarea măsurilor pentru prevenirea infracțiunilor și asigurarea securității cetățenilor fiind periclitată cu consecințe grave, imposibil de reparat, ce se răsfrâng asupra tuturor cetățenilor din județ. Totodată, numirea în funcție a unor noi subprefecți are ca efect lăsarea în nelucrare a unor programe importante inițiate de reclamant, cu consecințe dezastruoase pentru cetățenii județului.
În drept au fost invocate dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004 și textele de lege mai sus invocate.
Prin precizarea de acțiune depusă la termenul de judecată din 16.11.2009 reclamantul a înțeles să cheme în judecată și pe pârâții G și având în vedere că cererea de suspendare vizează și hotărârile de guvern prin care aceștia au fost numiți în funcția de subprefect al Județului
Pârâtul Guvernul României prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat în prealabil excepția lipsei de interes a reclamantului în condițiile în care acesta a solicitat suepnadre3a unor acte administrative individuale ce privesc terțe persoane și nu a făcut dovada interesului legitim, personal, născut și actual în sensul art.2 alin.1 lit. o) din Legea nr.554/2004. Aceste hotărî de guvern au fost adoptate ca o consecință firească a faptului că funcțiile de subprefect al județului T erau vacante iar reclamantul încetase să mai exercite temporar funcția publică de subprefect al județului T ca urmare a adoptării nr.HG1184/2009.
Pe fondul cauzei se arată că suspendarea reglementată de art.14 din Legea nr.554/2004 poate fi dispusă numai după verificarea îndeplinirii condițiilor privind cazul bine justificat și paguba iminentă. Existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate care constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative iar simpla emitere a actelor atacate nu constituie prin ea însăși un caz bine justificat.
Reclamantul este obligat să înfățișeze instanței competente toate împrejurările de fapt și de drept care ar fi de natură să argumenteze existența condiției cazului bine justificat nefiind suficientă expunerea lor ipotetică sau formală.
Se mai arată că nu se poate vorbi despre o pagubă iminentă dacă nu se face dovada unui caz bine justificat, a unei bănuieli serioase asupra prezumției de legalitate a actelor administrative.
Reclamantul nu dovedește iminența prejudiciului pretins a fi suferit ca urmare a executării actelor atacate aceasta deoarece reclamantul a exercitat cu caracter temporar funcția publică respectivă și ca atare prin nr.HG1184/2009 a încetat exercitarea temporară a acestei funcții.
În speță nu sunt dovedite nici susținerile referitoare la prejudiciul suferit de reclam,ant și nici cele privind paguba iminentă produsă activității instituției prefectului.
Ministerul Administrației și Internelor a formulat cerere de intervenție în favoarea pârâtului Guvernul României, solicitând admiterea acesteia iar pe fond respingerea cererii de suspendare formulată de reclamant, arătând că acesta a exercitat cu caracter temporar funcția publică de subprefect al județului T, conform prevederilor nr.HG308/18.03.2009, fiind promovat în această funcție prin detașare.
La data intrării în vigoare a nr.HG1184/2009, publicată în Of. al României nr.659/03.10.2009, i-a încetat mandatul de exercitare temporară a funcției publice de subprefect al județului T, reclamantul urmând a reveni la locul de muncă anterior deținut.
Astfel, se poate observa că, în temeiul art.92 din Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, exercitarea unei funcții publice de conducere se poate realiza prin detașare.
Pentru protejarea intereselor funcționarului public detașat, postul anterior ocupat de către acesta în cadrul instituției publice de la care a fost detașat este restricționat la ocupare, angajarea putând fi realizată numai cu caracter temporar pe durata detașării titularului.
Mai mult, arată că, în condițiile respectării cerințelor prevăzute de lege, reclamantul ar putea ocupa definitiv funcția publică de subprefect prin participarea și promovarea unui concurs organizat în acest scop, fiind îndreptățit la acest lucru numai din momentul emiterii actului de numire a sa din funcția publică de subprefect, respectiv a unei hotărâri a guvernului. Până la acel moment, îi sunt aplicabile prevederile Legii nr.188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora detașarea poate înceta în orice moment și în orice condiții, regimul raportului de serviciu în cazul persoanei detașate nefiind identic cu cel al titularului funcției publice.
Pentru stabilirea existenței sau inexistenței unui caz bine justificat, trebuie avut în vedere situația celui care solicită suspendarea și nu eventuale vicii ale actului a cărui suspendare se cere, deoarece acest lucru este analizat de către instanța de judecată învestită cu judecarea cererii principale de anulare a actului. Suspendarea efectelor actului atacat până la soluționarea irevocabilă a cauzei este o măsură cu caracter excepțional, care se justifică exclusiv datorită efectelor pe care actul respectiv le produce și care nu pot fi înlăturate altfel, iar nu datorită altor condiții care privesc emiterea actului, pe care le invocă reclamantul.
În ceea ce privește existența cazului bine justificat, la o sumară cercetare a fondului, instanța de fond nu poate reține elemente de vădită nelegalitate a actelor administrative atacate.
Instanța sesizată cu o cerere de suspendare, analizând dacă există un caz bine justificat pentru admiterea cererii, pe lângă cercetarea aparenței de nelegalitate, va trebui să facă și aplicarea principiului proporționalității prin cântărirea intereselor părților.
Referitor la îndeplinirea celei de a doua condiție, respectiv prevenirea unei pagube iminente, arată că este cunoscut că, printre caracteristicile regimului juridic al suspendării actului administrativ, esențial este caracterul de excepție al acestei operațiuni juridice prin intermediul căruia se realizează o întrerupere a producerii de efecte juridice, determinat de trăsătura generală a actelor administrative de a fi executorii din oficiu, ceea ce semnifică faptul că imposibilitatea executării lor trebuie să fie legitimată de situații speciale și în limitele acelor situații.
Prin judecarea cererii de suspendare, chiar dacă instanța nu cercetează fondul cauzei, pentru a pronunța o soluție arbitrală, este necesar să facă un examen sumar al cauzei pentru a vedea aparența de legalitate a actului a cărui suspendare se cere. În cadrul acestei proceduri, reclamantul este obligat să facă dovada cererii sale, iar instanța trebuie să administreze un minim de probe care să-i permită să facă o apreciere asupra existenței condițiilor de admitere a cererii de suspendare.
cu caracter de protecție textul art.14 din legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, legiuitorul a avut în vedere să-l apare pe particular împotriva unor pagube care cu greu ar putea fi acoperite, chiar și în condițiile în care actul administrativ ar fi anulat. Față de motivele invocate în susținerea cererii, se solicită a se constata că nici unul dintre acestea nu este de natură a demonstra caracterul iminent al așa zisei pagube.
Pârâții G și prin întâmpinările depuse la dosar au invocat în prealabil excepția lipsei de interes a reclamantului întrucât nu face dovada dreptului recunoscut de lege s-aui interesul legitim, personal și actual în a solicita suspendarea celor două hotărâri care se adresează unor terțe persoane. În condițiile în care reclamantul exercita funcția publică de subprefect cu caracter temporar, nefăcând dovada numirii sale definitive în această funcție ca urmare a participării și promovării unii concurs exercitat în acest scop nu se poate reține existența unui drept sau interes legitim care să-i fi fost încălcat prin actele a căror suspendare formează obiectul prezentului dosar, acte ulterioare hotărârii privind încetarea exercitării temporare a funcției publice de subprefect de către reclamantul.
Pe fondul cauzei se arată că pentru a se dispune măsura prevăzută de art.14 din Legea nr.554/2004 este necesar a fi îndeplinite două condiții cumulative. Cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente iar existența acestor condiții trebuie dovedită de persoana în cauză. Or, argumentele reclamantului nu oferă suficiente indicii aparente de înlăturare a prezumției de legalitate și nu este dovedită nici condiția pagubei iminente cu atât mai puțin în ceea ce privește funcționarea activității instituției prefectului.
La dosar s-au depus: acțiune introductivă, nr.HG1184, 1185, 1186 din 03.10.2009, chitanța privind plata taxei de timbru, împuternicire avocațială, dovada plângerii prealabile, adresa nr.73/2009, nr.HG349/2009, precizarea cererii de suspendare, cerere de intervenție, întâmpinări.
Referitor la excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei cereri de suspendare a nr.HG1184, 1185 și 1186/2009, invocată de pârâții Guvernul României, și G, instanța urmează aoa naliza cu precădere față de dispozițiile art.137 alin.1 Cod procedură civilă ce obligă instanța a se pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond ce fac inutilă cercetarea în fond a cauzei.
Astfel, instanța reține că prin nr.HG1184/2009 s-a dispus încetarea exercitării temporare a funcției publice de subprefect al Județului T pentru reclamant, act administrativ individual ce i se adresează direct acestuia și care-i suprimă dreptul la exercițiul unei înalte funcții publice. Chiar dacă legalitatea acestei hotărâri nu face obiectul prezentei cauze, nu se poate reține că reclamantul nu are interes în a obține suspendarea executării acestui act administrativ ce-l vatămă în mod direct. Pârâții au invocat ca argument faptul că reclamantul a exercitat temporar funcția publică de subprefect și deci nu justifică niciun interes pentru suspendarea nr.HG1185 și nr.1186/2009. nr.HG1185/03.10.2009 vizează aplicarea mobilității pârâtului G din funcția publică de inspector guvernamental în funcția publică de subprefect.
Raportat la excepția lipsei de interes al reclamantului pentru suspendarea acestei hotărâri instanță apreciază că trebuie analizat întregul context factual al exercitării funcției de subprefect al Județului T iar aceste aspecte vor dovedi lipsa de interes al reclamantului pentru pârâtul G și cu titlu diferit vor dovedi cazul bine justificat față de pârâta.
Astfel, este de observat că prin nr.HG308/18.03.2009 reclamantul a fost desemnat să exercite funcția publică de temporar subprefect al Județului T până la organizarea concursului în vederea ocupării efective.
Prin nr.HG349/25.03.2009 pârâtului Gis -a aplicat mobilitatea din funcția publică de subprefect al Județului T în funcția publică de inspector guvernamental. Aceasta înseamnă că anterior lui nr.HG349/25.03.2009 pârâtul Gao cupat funcția de subprefect al Județului T, funcție ocupată de acesta și la momentul adoptării nr.HG308/18.03.2009 și prin urmare numirea temporară a reclamantului în funcția de subprefect s-a realizat pentru unul din cele două posturi de subprefect, celălalt fiind ocupat de domnul G căruia i s-a aplicat mobilitatea în funcția de inspector guvernamental abia la 25.03.2009.
Argumentul esențial al reclamantului în susținerea cererii de suspendare a vizat faptul că deși a fost desemnat să ocupe temporar funcția publică de subprefect și ulterior a participat la concursul organizat în acest scop de către comisia de concurs pentru recrutarea înalților funcționari publici, s-a adoptat totuși măsura încetării exercitării funcției respective. O asemenea argumentație poate fi reținută numai prin raportare la persoana ce a ocupat aceeași funcție cu reclamantul, înlocuindu-l în fapt pe acesta și anume doamna care de asemenea a fost numită în funcția publică de subprefect până a organizarea concursului în vederea ocupării postului.
În niciun caz această argumentație nu poate fi reținută față de pârâtul G care a ocupat celălalt post de subprefect și față de care reclamantul nu justifică niciun interes în cererea de suspendare. Faptul că reclamantului i-a fost dispusă măsura încetării exercitării funcției de subprefect nu înseamnă că acesta are interes în suspendarea exercitării acestei funcții față de toate persoanele ulterior numite în aceste funcții ci numai față de persoana ce a ocupat efectiv funcția deținută anterior de reclamant. Așa cum s-a arătat anterior pârâtul a exercitat funcția de subprefect până la 25.03.2009 și ulterior începând cu 03.10.2009,ocupând celalalt post de subprefect față de care reclamantul nu justifică niciun interes în formularea cererii de suspendare și prin urmare instanța va reține excepția lipsei de interes a reclamantului în privința petitului privind suspendarea executării nr.HG1185/03.10.2009 respingându-l ca atare fără a mai cerceta argumentele legate de paguba iminentă și cazul bine justificat ce țin de fondul cererii de suspendare.
În privința nr.HG1186/03.10.2009 prin care doamna a fost desemnată să exercite temporar funcția publică de subprefect până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului, instanța reține că reclamantul justifică un interes în formularea cererii de suspendare în condițiile în care așa cum s-a arătat anterior, acest act administrativ vizează postul de subprefect ocupat de reclamant.
Este adevărat că la momentul adoptării nr.HG1186/03.10.2009 postul de subprefect ocupat de reclamant era vacant prin nr.HG1184/03.10.2009 dar aceasta nu înseamnă că reclamantul nu justifică un interes urmărind în fapt suspendarea hotărârii prin care i-a fost dispusă încetarea exercitării temporare a funcției publice de subprefect cu consecința numirii în această funcție a altei persoane astfel încât instanța va respinge excepția lipsei de interes față de pârâta.
În analiza cererii de suspendare instanța reține că art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 impune, pe lângă inițierea procedurii prealabile și îndeplinirea cumulativă a condițiilor privind cazul bine justificat și prevenirea producerii unei pagube iminente.
Cazul bine justificat este definit de art.2 alin.1 lit. t) din legea nr.554/2004 ca ansamblul împrejurărilor legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Aceasta nu presupune o dovadă de nelegalitate evidentă întrucât prin analiza acesteia s-ar prejudeca fondul cererii de anulare. Este suficientă susținerea existenței unui indiciu de nelegalitate sau a unui argument juridic aparent valabil în ceea ce privește nelegalitatea urmând ca motivele de nelegalitate să fie analizate de instanța învestită în fond cu soluționarea cererii de anulare.
În speță, argumentul juridic aparent valabil care justifică îndeplinirea primei condiții prevăzute de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 rezidă în împrejurările de fapt expuse în cauză potrivit cărora reclamantul a fost desemnat inițial să exercite cu caracter temporar funcția publică de subprefect al Județului T până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului. Acest concurs a fost organizat la data de 29.09.2009 așa cum rezultă din adresa aflată la fila 19 dosar iar reclamantul a participat la acest concurs și a fost declarat admis. În aceste condiții pârâtul Guvernul României nu a procedat la numirea reclamantului în funcția respectivă ci prin nr.HG1184/03.10.2009 a dispus încetarea exercitării acestei funcții de către reclamant, iar prin nr.HG1186/03.10.2009 a fost desemnată doamna să exercite tot cu caracter temporar această funcție până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului. Aceste împrejurări, fără a constitui un motiv de nelegalitate ce ar putea fi analizat de prezenta instanță "se circumscriu totuși noțiunii de "aparentă nelegalitate" și confirmă existența cazului bine justificat, cu atât mai mult cu cât pârâtul Guvernul României nu a făcut nici o referire la situația rezultată în urma organizării concursului pentru recrutarea înalților funcționari publici din 20.09.2009.
Tot referitor la condiția cazului bine justificat trebuie amintită și nr. (89) adoptată de Comitetul de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei la 13.09.2. referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă și care a apreciat că este de dorit să se asigure persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie, fără a recunoaște, totuși, eficacitatea necesară acțiunii administrative. De asemenea, a apreciat că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii și că activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor. În plus, s-a arătat în același act european că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite circumstanțe, cauza persoanelor un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
Unul din principiile la care face referire recomandarea este acela că autoritatea jurisdicțională chemată să decidă măsuri de protecție provizorie trebuie să țină cont de ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente, asemenea măsuri putând fi acordate mai ales atunci când executarea actului administrativ este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când există un argument juridic aparent valabil față de legalitatea actului administrativ.
Referitor la condiția prevenirii producerii unei pagube iminente definită de art.2 alin.1 lit. ș) din Legea nr.554/2004 ca prejudiciul material viitor și previzibil sau după caz, perturbarea prezentată gravă a funcționării unei autorității sau instituții publice instanța reține că și această condiție este îndeplinită în speță întrucât executarea actelor atacate este de natură a produce pagube, dificil de reparat în persoana reclamantului și care nu constau neapărat în pierderea exercițiului unei funcții publice și a drepturilor salariale aferente cât în imposibilitatea reclamantului de a-și vedea valorificat un drept, dobândit în condiții legale prin promovarea concursului de recrutare a înalților funcționari publici la care a fost declarat admis, aceasta reprezentând o pagubă ce nu poate fi cuantificată material. Această situație, are consecințe și asupra activității autorității publice de subprefect, instituția, în cauză suferind o perturbare vizibilă, prin ocuparea funcției cu caracter temporar dispusă prin nr.HG1186/03.10.2009 în condițiile în care a fost deja organizat concursul pentru ocuparea definitivă a postului.
Constatând astfel îndeplinite condițiile cumulative la care face referire art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004, instanța în baza art.14 alin.4 din Legea contenciosului administrativ va proceda la admiterea cererii reclamantului și va dispune suspendarea executării nr.HG1184/03.10.2009 și nr.HG1186/03.10.2009 până la pronunțarea instanței de fond iar cererea de suspendare a executării nr.HG1185/03.10.2009 va fi respinsă prin admiterea excepției lipsei de interes a reclamantului în formularea acesteia față de pârâtul
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și și în consecință:
Dispune suspendarea executării nr.HG1184/03.10.2009 și a nr.HG1186/03.10.2009 până la pronunțarea instanței de fond.
Respinge cererea de intervenție formulată de intervenientul Ministerul Administrației și Internelor în favoarea pârâtului Guvernul României.
Respinge cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul
Executorie.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16.12.2009
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
RED:/21.12.09
TEHNORED:/21.12.09
7.ex./SM/emis 5 com./
Se comunică:
- reclamant -, - T,- D, jud.
- pârât 1 - GUVERNUL ROMÂNIEI, - B, nr.1, Sector 1
- pârât 2 - G, - T, B-dul - din 2. nr.17, jud. T, la Prefectura Județului
- pârât 3 -, - T, B-dul - din 2. nr.17, jud. T, la Prefectura Județului
- intervenient - MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, - B, - nr. 1, Sector 1
Președinte:Adina PokkerJudecători:Adina Pokker
