Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 46/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.46/CA/2008 -
Ședința publică din 31 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Ovidiu Blaga JUDECĂTOR 2: Ioana Dina Tătar
JUDECĂTOR 3: Florica
JUDECĂTOR: -
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului, în contencios administrativ, declarat de recurentulPrimarul Municipiului Scu sediul în S M, 25 Octombrie, Intrarea M, Județ S M, în contradictoriu cu intimata reclamantă-cu sediul în S M, Zona Parc Industrial Sud, Județ S M și intimata pârâtă Direcția de Impozite și Taxe Locale - Serviciul, Constatare Control din cadrul Primăriei Municipiului S cu sediul în S M, 25 Octombrie, Intrarea M, Județ S M, împotriva sentinței nr.306/CA din 3.10.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiectsuspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurentul Primarul Municipiului SMp rin consilier juridic în baza delegației nr.4433/30.01.2008 emisă de recurent și intimatul reclamant - prin consilier juridic în baza delegației emisă de intimată, lipsă fiind intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 5 lei achitată prin chitanța nr.31-1-63/31.01.2008 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care:
Reprezentantul recurentului nu are alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat.
Reprezentantul intimatei reclamante, de asemenea, nu are alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat.
Instanța, nefiind alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, fără cheltuieli de judecată și respingerea cererii de suspendare. Art.250 alin.1 pct.9 din Legea 371/2003 privind Codul fiscal prevede că sunt scutite de plata impozitului clădirile din parcurile industriale, științifice și tehnologice.
Reprezentantul intimatei reclamante solicită respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond, precizând că producerea unui prejudiciu era iminentă. În 2006, inspectorul ce spunea inițial că nu se datorează impozit pe teren, a revenit și a spus că se datorează, parcul nefiind unul industrial. Într-adevăr, au fost în eroare și în loc să se încheie un act de concesiune s-a încheiat unul de cesiune. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra recursului, în contencios administrativ, de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.306/CA din 3.10.2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Satu Marea admis cererea formulată de reclamanta - S M și în consecință a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr-/22.08.2007 emisă de pârâta Direcția de Impozite și Taxe Locale - Serviciul, Constatare, Control din cadrul Primăriei Municipiului S M, până la soluționarea pe fond a contestației formulate de reclamantă pentru anularea actului administrativ fiscal mai sus indicat. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Existau indicii cu privire la nelegalitatea actului administrativ respectiv, iar, pe de altă parte, în cazul în care contestația ar fi admisă, întoarcerea executării sumei stabilite prin actul administrativ fiscal de la bugetul statului ar fi fost imposibilă, ceea ce ar fi adus grave prejudicii societății reclamante în ce privea continuarea activității sale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Primarul municipiului SMs olicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate iar pe fond respingerea acțiunii reclamantei ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului arată că instanța de fond în mod greșit a apreciat existența unor indicii cu privire la nelegalitatea actului administrativ deoarece având în vedere prevederile art.250 alin.1 pct.9 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal coroborate cu prevederile OG nr.65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, reiese în mod corect faptul că organul fiscal, cu respectarea prevederilor legale, a stabilit în sarcina reclamantei obligația fiscală.
Susținerile reclamantei cu privire la faptul că, consimțământul i-ar fi fost viciat în momentul încheierii contractului de cesiune sunt exagerate, deoarece reclamantei i s-a pus în vedere, în urma mai multor discuții avute cu reprezentanții unității administrativ teritoriale, faptul că Zona Parc Industrial Sud nu este Parc Industrial constituit în condițiile legii și ca atare nu pot beneficia de scutirile de la plata impozitului prevăzut de art.250 alin.1 pct.9 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.
Prin admiterea cererii reclamantei s-ar crea o inechitate fiscală față de celelalte societăți situate pe același lot de teren care și-au executat obligația fiscală prin plata acesteia - sens în care arată că anexează dovada achitării impozitului de către Export Import SRL.
Consideră că nu poate fi pusă în discuție existența riscului producerii unei pagube posibile în dauna reclamantei prin executarea obligației fiscale câtă vreme așa cum rezultă din adresa 12124 din 24.09.2007 societatea a făcut investiții în valoare de 2,5 milioane euro, or având în vedere această sumă investită pe de o parte și suma stabilită cu titlu de impozit pe de altă parte, îndeplinirea obligației fiscale nu ar periclita continuarea desfășurării activității acesteia.
În drept a invocat prevederile art.299 și următoarele Cod procedură civilă.
Intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat conform concluziilor din ședința publică din 31 ianuarie 2008.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, în temeiul art.3041și 306 Cod procedură civilă, Curtea de Apel constată că este nefondat, urmând a-l respinge.
Instanța de fond a stabilit în mod corect că în speță sunt întrunite condițiile suspendării executării Deciziei de impunere nr-/22.08.2007 emisă de Direcția Impozite și Taxe Locale, Serviciul, constatare, control din cadrul Primăriei municipiului S M - conf.art.14 din Legea 554/2004 modificată și completată prin Legea 262/2007.
Reclamanta a solicitat suspendarea executării Deciziei de impunere până la soluționarea pe fond a contestației formulate pentru anularea deciziei de impunere.
Cum legalitatea și temeinicia obligației de plată urmează să fie stabilită după soluționarea contestației în mod corect instanța de fond a reținut că prin executarea de îndată a obligației contestate se pot aduce grave prejudicii societății reclamante în ceea ce privește continuarea activității sale, existând un caz bine justificat pentru admiterea cererii privind suspendarea executării Deciziei de impunere în vederea prevenirii unei pagube iminente.
Cum motivele de recurs, care de fapt constau în apărările invocate în fața instanței de fond, nu pot duce la casarea ori modificarea hotărârii pronunțate, în temeiul art.312, 316 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat, fără cheltuieli de judecată nefiind solicitate.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
RESPINGEca nefondatrecursul declarat de recurentulPrimarul Municipiului Scu sediul în S M, 25 Octombrie, Intrarea M, Județ S M, în contradictoriu cu intimata reclamantă-cu sediul în S M, Zona Parc Industrial Sud, Județ S M și intimata pârâtă Direcția de Impozite și Taxe Locale - Serviciul, Constatare Control din cadrul Primăriei Municipiului S cu sediul în S M, 25 Octombrie, Intrarea M, Județ S M, împotriva sentinței nr.306/CA din 3.10.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare,pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 31 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - -
Red.dec.jud. în concept. 7. 02.2008
Jud.fond
Dact.
2 exemplare/ 7 februarie 2008
Președinte:Ovidiu BlagaJudecători:Ovidiu Blaga, Ioana Dina Tătar, Florica