Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 465/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 465/2009

Ședința publică de la 13 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Liviu Ungur

GREFIER: - -

S-a luat spre examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ - PRIN DIRECTOR, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 10 lei și s-a aplicat timbru judiciar mobil în valoare de 0,3 lei.

S-a făcut referatul cauzei după care,

Curtea, având în vedere înscrisurile existente la dosar, constată că actul administrativ a cărui suspendare se solicită, a fost executat, motiv pentru care, din oficiu, invocă excepția lipsei de obiect a cererii de suspendare și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.

CURTEA

reține că prin cererea înregistrată la data de 29 mai 2009 pe rolul acestei Curți reclamanta a solicitat să se dispună suspendare a executării actului administrativ COMUNICARE - emis sub nr. 74.996/23.04.2009, de INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ prin Director până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii în anularea actului administrativ și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, în măsura opunerii la admiterea cererii de suspendare.

În motivarea cererii s-a învederat că prin actul administrativ denumit COMUNICARE, emis sub nr. 74.996 din 23.04.2009, de Institutul Național de Statistică, Direcția de Management și Politici Resurse Umane, prin D-ul director, se dispune desființarea funcției publice de conducere pe care o deține reclamanta, în baza art. III din OUG nr. 37/2009 pentru considerentele ce le vom detalia în cele ce urmează:

Astfel cum se poate observa, actul administrativ - COMUNICARE atacat, se fondează practic exclusiv pe prevederile modificatoare ale Legii nr.188/1999 aduse prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, Ordonanță care - la art.III alin.1 prevede că "funcțiile publice, funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezenta ordonantă de urgentă, care face parte integrantă din aceasta, precum și adjuncții acestuia se desființează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

În, susținerea cererii de suspendare a executării actului administrativ, apreciem pe deplin incidente în situația de fată normele cu caracter de excepție prevăzute de art. 14 alin.1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Astfel se arată că:

1. Reclamanta a respectat condiția prealabilă impusă de prevederile suscitate și prin înscrisul atașat în copie, însoțit de dovada comunicării acestuia cu autoritatea pârâtă, justifică a fi sesizat autoritatea emitentă cu o plângere împotriva actului administrativ, apreciind profund nelegal și netemeinic actul administrativ unilateral individual prin care s-a procedat la eliberarea sa din funcția publică de conducere, înaintând la data de 25 mai 2009 institutului național de statistică, respectiv, d-ului director o plângere prealabilă prin care am solicitat revocarea în tot a actului administrativ denumit comunicare, pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, obligație impusă de prevederile art. 106 alin.1 din Legea nr.188/1999 raportat la art. 7 alin.1 din Legea nr. 554/2004.

2. În al doilea rând, pe baza înscrisurilor atașate la dosar - COMUNICAREA-, plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva actului administrativ - în limitele permise de natura specială a procedurii instituite de arte 14 din Legea nr. 554/2004, instanța Va putea constata pe deplin îndeplinită cerința legală a cazului bine justificat, astfel cum este acesta definit în art. 2 alin. (1) lit. t, din Legea or. 554/2004, respectiv dovedirea de către reclamantă a unor "împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ."

3. Nu în ultimul rând, apreciază că suspendarea executării actului administrativ unilateral individual ar fi în deplin acord cu nr. (89)8 adoptată la data de 13 septembrie de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materia administrativă.

consideră că este de dorit să fie asigurată persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie și că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii, iar activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor.

a apreciat că executarea imediată si integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate POATE, în anumite circumstanțe, cauza persoanelor un prejudiciu ireparabil si pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.

La nivel european, actul administrativ este privit ca orice măsură sau decizie de ordin individual luată în exercitarea puterii publice și de natură a produce efecte directe asupra drepturilor, libertăților sau intereselor persoanelor. În acest context, anterior citată, pe deplin aplicabilă României - membru al Consiliului Europei - arată că instanțele chemate să decidă măsuri de protecție provizorie vor ține cont de ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente, asemenea măsuri putând fi acordate mai ales atunci când executarea actului administrativ este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când există un argument juridic aparent valabil față de nelegalitatea actului administrativ.

În drept a invocat dispozițiile art.14 aIin.1 cu referire la art.2 alin.1 lit.ș și t din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art.274 pr.civ.

II. Pârâtul Institutul Național de Statistică, prin întâmpinare, a invocat pe cale de excepție ulitatea cererii de suspendare a executării actului numit Comunicare nr. 74965/23.04.2009 pentru lipsa obiectului; S-a justificat în motivare că actul administrativ intitulat "Comunicare" având nr. 74996/23.04.2009, emis de către Institutul Național de Statistică Direcția de management și politici resurse umane și semnat de către directorul acestei direcții în baza Notei nr. 74943/23.04.2009, este de fapt, preavizul emis în condițiile legii, ca urmare a apariției nr.OUG 37/2009, care prevede a desființarea funcțiilor publice de director executiv și director executiv adjunct al direcțiilor teritoriale de statistică. Ori, efectele acestui preaviz au încetat la data de 22.05.2009.

Oricum, acest preaviz nu este un act administrativ de sine stătător, ci precede Ordinul nr. 343/22.05.2009 emis de către Institutul National de Statistică, prin care a numit-o pe doamna în functia publică de executie de consilier superior treapta 1 în cadrul Directiei Judetene de Statistică M, unde aceasta își desfășoară activitatea în prezent.

În acest caz, ca de altfel în toate situatiile similare cu ceilalti directori executivi/adjuncți de la directiile teritoriale de statistică, nu s-au emis ordine de destituire din functia publică, ci s-au identificat în cadrul instituției, funcții publice vacante pe care le-a pus la dispoziție funcționarilor publici aflați în această situație.

S-a invocat apoi excepția netimbrării cererii de chemare în judecată. S-a motivat aceasta învederându-se că potrivit prevederilor art.17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 13 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, reclamantul trebuia să achite anticipat taxa de timbru, deoarece acțiunile în contenciosul administrativ se timbrează pentru fiecare capăt de cerere, că îÎn principiu, judecătorul nu poate rezolva o cerere care nu a satisfăcut obligația de plată a taxelor de timbru.

Pe fond s-a arătat că art. III din nr.OUG 37/2009 privind unele măsuri de îmbunatățire a activității administrației publice, prevede desființarea funcțiilor publice de director executiv și director executiv adjunct al serviciilor publice deconcentrate ale administrației publice centrale din unitațile administrativ teritoriale prevazute în anexă, inclusiv cea deținută de către reclamantă în cadrul Direcției Județene de Statistică M, în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgența. Drept urmare, instituția noastră a acordat un preaviz de 30 de zile în conformitate cu art. 99 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 republicata, cu modificarile și completarile ulterioare, reclamantei, prin Comunicarea nr. 74996/23.04.2009.

În ceea ce privește persoana semnatară a acestui preaviz în persoana directorului Direcției de management și politici resurse umane, învederăm instanței faptul că, în baza Notei nr. 74943/23.04.2009, președintele Institutului Național de Statistică a aprobat comunicarea acestor preavize de către conducerea acestei directii.

Ulterior, în baza art. 99 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 republicata, cu modificarile și completarile ulterioare, și în baza llf.OUG 1/2009, Institutul Național de Statistică a emis Ordinul nr. 343/22.05.2009, prin care a numit-o pe doamna în funcția publică de execuție de consilier superior treapta 1 în cadrul Direcției Județene de Statistică M, deoarece sau identificat în cadrul instituției funcții publice vacante pe care le-a pus la dispoziție funcționarilor publici aflați în această situație.

Tot în baza nr.OUG 37/2009 s-au înființat noi posturi în limita celor care s-au desființat, posturi conduse de către directori coordonatori ajutati de unul sau mai mulți adjuncți, iar candidații au fost numiți în noile funcții în urma evaluărilor cunostințelor și abilităților manageriale, pe baza unor proiecte de management.

Cu privire la rezultatul evaluării proiectelor de management pentru ocuparea funcției de director coordonator adjunct din cadrul Direcției Județene de Statistică M, învederăm instanței faptul că, doamna a obținut 88 de puncte, iar celălalt candidat a obținut un punctaj mai mare, fiind desemnat pentru ocuparea acestui post.

Așa cum am prezentat situația de fapt, urmarea apariției nr.OUG 37/2009 precum și a altor acte normative care au modificat și completat Legea nr. 188/1999, instituția noastră a emis Ordinul nr. 343/22.05.2009 cu respectarea actelor normative în vigoare la acea dată, inclusiv cu acordarea preavizului, prin urmare, motivele de nelegalitate invocate de către reclamantă în susținerea cererii de suspendare a preavizului numit COMUNICARE sunt neîntemeiate.

În legătură cu cea de-a doua condiție prevăzută de arte 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevenirea unei pagube iminente, nu este îndeplinită în cauză, deoarece reclamantei nu i-a încetat raportul de serviciu și nu și-a pierdut toate drepturile salariale, așa cum susține. Oricum, suspendarea acestui intitulat "Comunicare" nu va avea nici un efect pozitiv asupra drepturilor sau intereselor reclamantei.

Examinând cererea de suspendare, Curtea constată următoarele:

1. Cât privește excepțiile de procedură invocate prin întâmpinare dat fiind și prevederile art. 137 alin. 1.pr.civ. și raportat la ordinea firească de soluționare a acestora, Curtea reție că are prioritate excepția de netimbrare aceasta vizând regularitatea învestirii instanței și abia apoi aceea a inadmisibilității cererii pe considerentul că actul a cărui suspendare se cere a fi dispusă nu are trăsăturile unui act administrativ.

1.1. Cât privește timbrarea cererii de suspendare Curtea observă că reclamanta a depus la dosar chitanța originală de plată a sumei de 10 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru ( 9) și a aplicat timbrul mobil judiciar pe cerere la fila 7, încât din această perspectivă cererea satisface toate cerințele legale prevăzute de actele normative specifice în materia taxei judiciare de timbru (art. 17 din Legea nr. 554/2004 și Legea nr. 146/1997) precum și a actului normativ în materia timbrului judiciar (OG nr. 32/1995). Așa fiind, excepția va fi respinsă ca neîntemeiată.

1.2. Cât privește excepția de inadmisibilitate a cererii de suspendare, Curtea are în vedere că suspendarea judiciară la care se referă ipoteza art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 are în vedere un act administrativ unilateral (cu caracter normativ sau individual).

Așa fiind, obiectul cererii de suspendare trebuie să fie constituit dintr-un act care să întrunească exigențele legale mai sus evidențiate.

În speță, deși reclamanta a intitulat actul a cărui suspendare se cere ca fiind constituit din comunicarea emisă de pârâtă sub nr. 74.996/23.04.2009 în realitate actul ce face obiectul cererii este reprezentat de manifestarea de voință a autorității publice parte a raportului de funcție publică în care figurează și reclamanta prin care i se aduce la cunoștință acesteia că potrivit dispozițiilor legale funcția publică deținută de reclamantă se desființează aceasta urmând a beneficia de un preaviz de 30 de zile în conformitate cu prevederile art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999.

Pârâta nu se poate prevala de ignorarea dispozițiilor legale consacrate în materia raportului de funcție publică care o obligă să comunice formal actul administrativ prin care se aduc modificări unilaterale acestui raport. Cum singura comunicare care are influență decisivă în economia raportului de funcție publică legat cu reclamanta o reprezintă actul nr. 74.996/23.04.2009 și de acesta pârâta leagă efecte juridice, urmează să se aprecieze că acest act care materializează și voința autorității reprezintă toate trăsăturile unui act administrativ unilateral cu caracter individual susceptibil astfel de face obiectul cererii de suspendare a executării prevăzute la art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Din această perspectivă, excepția inadmisibilității se va respinge ca neîntemeiată.

2. Curtea văzând dispozițiile Ordinului nr. 343 din 22 mai 2009 (f. 25) prin care reclamanta a fost numită în funcția de execuție de consilier superior treapta 1, apreciind astfel că actul administrativ inițial a fost executat de către pârâtă, a pus în discuție excepția lipsei de obiect a cererii de suspendare.

Astfel fiind, Curtea urmează a analiza, excepția referitoare la lipsa de obiect, apreciind că, raportat la specificul procedurii instituite de prev. art. 14 din Legea nr. 554/2004 și la efectele pe care le produce o eventuală admitere a acesteia, este respectată ordinea de prioritate dezvoltată în doctrină, pe baza prev. art. 137 alin. 1.pr.civ.

Suspendarea pe cale judiciară a unui act administrativ unilateral poate fi dispusă atunci când legea o prevede, în limitele și condițiile instituite de aceasta, respectiv în condițiile art. 14 alin. 1 și respectiv ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ doar în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, regula fiind executarea actului administrativ emis.

O altă condiție prealabilă și intrinsecă a admisibilității acestei cereri este însă existența unui obiect, înțeles ca fiind protecția unui drept sau a unui interes pentru realizarea cărora calea justiției este obligatorie, respectiv pretenția concretă invocată de către reclamant.

Acest obiect trebuie să fie determinat sau determinabil, licit și posibil, în sensul în care să existe un drept sau interes actual a cărui ocrotire să fie necesară pe cale judiciară.

Actele administrative sunt executorii din oficiu și prin ele însele, iar datorită acestui specific, devine necesară suspendarea lor, atunci când sunt contestate din punct de vedere al legalității și sub condiția ca executarea lor să fie de natură a provoca o pagubă.

Pe de altă parte, punerea în executare a actului administrativ presupune efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea aducerii la îndeplinire a dispozițiilor cuprinse în acesta.

Actele administrative, la fel ca cele civile, în funcție de modul și durata lor de executare, pot fi clasificate în acte cu executare imediată, a căror punere în aplicare se produce într-un singur moment și acte cu executare succesivă, care se pun în aplicare în mod treptat, în timp.

Cu alte cuvinte, specificul procedurii de executare al actului este dat de natura prevederilor sale, fiind posibile situații în care executarea este uno ictu sau, dimpotrivă, succesivă.

Așa cum s-a relevat în precedent, în ceea cel privește pe reclamant, actul a fost executat, prin eliberarea sa din funcție, din această perspectivă, actul fiind epuizat.

Cu alte cuvinte, punerea în executare a actului nu se realizează, în nici un fel, prin reducerea drepturilor cuvenite, ci prin eliberarea din funcție, fără ca acest lucru să fie vizat în mod direct prin actul atacat.

În consecință, întinderea în timp a efectelor colaterale ale unui act administrativ, nu este relevantă pentru a-l clasifica ca fiind cu executare succesivă, importantă fiind doar durata procedurilor de punere a sa în aplicare. De altfel, a susține că un act juridic cu executareuno ictunu poate produce efecte în timp este o contradicție în termeni.

Pentru a dispune în sensul respingerii acțiunii, ca urmare a admiterii excepției lipsei de obiect, Curtea a luat în considerare și faptul că o eventuală soluție de suspendare nu i-ar profita reclamantului în nici un fel, la acest moment, deoarece ar fi o dispoziție ce nu ar putea fi pusă în executare de către autoritatea emitentă, raportat și la împlinirea termenului prev. de art. IV alin. 1 din OUG nr. 37/2009. Așa fiind, pentru ipoteza suspendării pe cale judiciară a actului administrativ contestat, reclamantul nu ar putea urmări nici un folos practic.

Și este așa, deoarece reclamantul urmărește, în esență, repunerea sa în funcția publică deținută anterior, ceea ce echivalează nu cu o suspendare a executării, ci cu o întoarcere a executării unui act epuizat deja, ipoteză care nu intră sub incidența prev. art. 14 din Legea nr. 554/2004, ci în cazul funcționarilor în general intră sub incidența prevederilor art. 106 din Legea nr. 188/1999.

Așa fiind, în temeiul art. 15 alin. 1 rap. la art. 9 din Legea nr. 554/2004 Curtea urmează a respinge ca fără obiect cererea formulată de reclamant privind suspendarea executării Ordinului nr. 3864 din 6 mai 2009 emis de pârâtul.

3. Cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată se va respinge ca nefiind fondată de vreme ce nu s-a stabilit că în urma judecării cererii de suspendare pârâtul a căzut în pretenții și astfel acestora nu li se poate reține nicio culpă procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge ca fără obiect cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamanta domiciliată în com. nr.324 jud.M în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ - cu sediul în B,-, sector 5.

Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Red.LU/CA

4 ex. / 26.10.2009

Președinte:Liviu Ungur
Judecători:Liviu Ungur

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 465/2009. Curtea de Apel Cluj