Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 487/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 487
Ședinta publica din data de 22 februarie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTOR 2: Rodica Filip
JUDECĂTOR 3: Eleonora
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ PENTRU CONTRIBUABILI MICI ȘI MIJLOCII împotriva sentinței civile nr. 2317 pronunțată în data de 30 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata SC - având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal, făcut în cauză, se prezintă consilier juridic, în reprezentarea intereselor recurentelor și consilier juridic, în reprezentarea intereselor intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că la data de 15.02.2008, intimata a înregistrat întâmpinare.
Un exemplar se comunică cu reprezentanta intimatei.
Instanța din oficiu, invocă excepția competenței primei instanțe în soluționarea pricinii și în raport de dispozițiile art. 137 alin.2 pr. civilă, unește excepția cu fondul și acordă cuvântul pentru susținerea pe fond a recursului.
Față de excepția invocată, reprezentanta recurentei arată că, în raport de obiectul pricinii instanța competentă în primă instanță pentru judecarea pricinii este tribunalul, arătând în acest sens că subsecvent emiterii deciziei a cărei suspendare se solicită, taxele și impozitele societății intimate au fost trecute spre administrare, urmărire și încasare de la Direcția Generală de Administrare a Contribuabili B la Administrația Financiară pentru Contribuabili Mijlocii C, care nu este o instituție centrală. În ceea ce privește fondul cauzei, solicită admiterea recursurilor astfel promovate, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii de suspendare a executării deciziei de impunere nr.102/2007, relevând în susținere că nu sunt întrunite condițiile stipulate în prevederile art. 14 din legea contenciosului administrativ, respectiv, reclamanta nu a făcut dovada existenței unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente. Se mai arată că în mod greșit instanța de fond a dispus suspendarea executării deciziei de impunere până la soluționarea prin hotărâre judecătorească irevocabilă a contestației la executare, atâta timp cât Judecătoria Cluj N nu poate dispune cu privire la actul administrativ în sine ci doar cu privire la actele de executare.
Reprezentantul intimatei arată că în opinia sa competența de soluționare în primă instanță revine tribunalului. Pe fondul cauzei solicită respingerea recursului pentru motivele expuse în scris, pe larg prin întâmpinare.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părților litigante rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.2317 din 30 noiembrie 2007 a Tribunalului Clujs -a admis actiunea formulată de către reclamanta -, în contradictoriu cu pârâții Directia Generală a Finantelor Publice C si Administratia Financiară pentru Contribuabilii Mijlocii, si in consecință s-a dispus suspendarea Deciziei de impunere nr. 102/26.04.2007, emisă de ANAF - Directia Generală de Administrare a Contribuabili, până la solutionarea prin hotărâre judecătorească irevocabilă a contestatei la executare inregistrate sub nr- la Judecătoria Cluj -
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în urma controlului efectuat de către consilierii în cursul anului 2006, s-au stabilit obligatii suplimentare in sarcina reclamantei, fiind emisă Decizia de impunere nr. 102/26.04.2007, decizie împotriva căreia reclamanta a formulat contestatie pe care a depus-o in termenul legal de 30 de zile la organul fiscal competent, respectiv s-a început executarea anterior solutionării acestei contestatii.
Prin întâmpinare pârâta Directia Generală a Finantelor Publice a Judetului Cas olicitat respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ, invocând totodată exceptia lipsei calității procesuale pasive in ceea ce o priveste, iar pârâta Administrația Financiară pentru Contribuabilii Mijlocii nu si-a exprimat pozitia procesuală.
In drept actiunea a fost ntemeiată pe disp.art. 14 si art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, reclamanta depunând cauțiune în cuantum de 166.928,85 lei (43).
Prima instanță a apreciat că actiunea reclamantei este intemeiată, fiind intrunite conditiile legale consacrate de dispozițiile art. 14 din Legea 554/2004, reținând că în urma unui control efectuat de către consilierii in cursul anului 2006, s-au stabilit obligatii suplimenare in sarcina reclamantei, fiind emisă la data de 26.04.2006 decizia de impunere nr. 102 (5) pentru o sumă de 231.155 lei, reprezentând impozit pe profit si 261.442 lei reprezentând majorări de întârziere, obligatii care s-au calculat raportat la perioada 1.10.2000-31.12.2005, respectiv 01.01.2001-14.07.2006.
Impotriva deciziei de impunere mentionate, în termen legal reclamanta a formulat contestatie pe care a depus-o la organul fiscal competent, susținând că nu datorează integral sumele retinute, cu atât mai mult cu cât pentru unele dintre acestea a intervenit prescripția. Anterior solutionării contestatiei, la data de 31.08.2007, (18), s-a emis somatia nr. -/3518 stabilindu-se că reclamanta datorează suma de 1.410.815 lei, titlul executoriu constituindu-l si Decizia de impunere nr. 102/02.07.2007.
La data de 28.09.2007, sub nr-, a fost inregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj -N contestatia la executare formulată de către reclamantă prin care aceasta a solicitat si constatarea nulității actelor de executare silită si a executării silite insăsi, in dosarele de executare fiscală nr.2516/31.08.2007 si 2615-2628/31.08.2007.
Tribunalul a apreciat că prin obligarea reclamantei la plata creantei, ar fi grav afectată activitatea acesteia, ajungându-se la imposibilitatea desfăsurării acesteia, datorită imposibilității de plată a furnizorilor. Totodată s-a retinut că reclamanta are un număr mare de angajati care ar putea fi prejudiciati prin neplata salariilor.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calității procesuale pasive a DGFP C, prima instanță a apreciat-o ca fiind intemeiată, raportat la faptul că decizia de impunere contestată nu a fost emisă de către aceasta.
Împotriva hotărârii au declarat recurs pârâtele DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI C si ADMINISTRATIA FINANCIARA PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate in sensul respingerii cererii de suspendare a executarii deciziei de impunere nr. 102/26.04.2007 emisa de Directia Generala de Administrare a Contribuabili.
În motivarea recursului pârâtele au arătat că reclamanta nu a dovedit cu argumente pertinente, prin cele invederate in fata instantei, ca ar fi intrunite conditiile legale care ar justifica suspendarea executarii deciziei de impunere respectiv, nu s-a demonstrat faptul ca prin achitarea obligatiilor fiscale s-ar produce pagube iminente activitatii societatii.
O alta critica adusa hotararii fondului consta in aceea ca, in mod gresit, instanta a dispus suspendarea executarii deciziei de impunere pana la solutionarea prin hotarare judecatoresca irevocabila a contestatiei la executare inregistrate sub nr- la Judecatoria Cluj -N, avand ca obiect anularea unor acte de executare emise pentru realizarea creantelor fiscale ale reclamantei.
A mai arătat recurenta că Judecatoria Cluj -N investita cu solutionarea contestatiei la executare formulata de reclamanta nu poate dispune cu privire la actul administrativ in sine ci doar cu privire la actele de executare emise de pârâtă pentru executarea silita a sumelor datorate bugetului de catre reclamanta.
Prin întâmpinarea depusă reclamanta, a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, susținând, în esență, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Recursul este fondat și urmează a fi admis.
Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, itigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Din interpretarea acestui text rezultă că pentru curțile de apel competența este stabilită sub două aspecte, în primul rând în funcție de emitentul actului administrativ atacat,id estactele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, iar în al doilea rând și numai pentru situațiile actelor emise de autoritățile publice locale și județene, atunci când acestea au o valoare mai mare de 500.000 de lei.
În speță, actul atacat este emis de către Directia Generală de Administrare a Contribuabili, organ central al administrației publice, împrejurare care atrage competența curții de apel. Nu are nici o relevanță împrejurarea că, ulterior emiterii, reclamanta nu mai este supervizată de către această direcție, deoarece condițiile de valabilitate ale actului administrativ fiscal se verifică în raport de data emiterii acestuia.
Cererea de suspendare este dată de art. 14 din Legea nr. 554/2004 în căderea instanței contenciosului în anulare, de fond.
Prin urmare, tribunalul a soluționat cererea cu încălcarea competenței materiale a curții de apel.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 7. pr. civ. Curtea va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va reține cauza spre soluționare în primă instanță la Curtea de Apel Cluj, dispunând înregistrarea dosarului sub număr nou.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ PENTRU CONTRIBUABILI MICI ȘI MIJLOCII împotriva sentinței civile nr.2317 din data de 30 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o casează și reține cauza spre soluționare în primă instanță la Curtea de Apel Cluj.
Dispune înregistrarea dosarului sub număr nou.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 februarie 2008.
PRESEDINTE JUDECATORI
- - - - - -
GREFIER
RED./MR/03.03.08/2 EX.
Președinte:Sergiu Leon RusJudecători:Sergiu Leon Rus, Rodica Filip, Eleonora
