Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 53/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția Comercială, de Contencios

Administrativ și Fiscal-

DOSAR NR.-

DECIZIA NR.53/CA/2009 -

Ședința publică din 29 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Vîrtop Florica JUDECĂTOR 2: Blaga Ovidiu

- - - JUDECĂTOR 3: Tătar Ioana

- - - judecător

- - - grefier

&&&&&&&&&

Pe rol fiind soluționarea recursurilor în contencios administrativ și fiscal formulate de reclamantul - titular al cabinetului individual de avocat, cu sediul în O,-,.3, jud. B și pârâtaADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICEcu sediul în O, str. -, nr.2-4, jud. B, în contradictoriu cu intimata pârâtăDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEcu sediul în O, str. -, nr.2-4 împotriva sentinței nr.541/CA din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect - suspendare executare act administrativ-.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nici o parte a litigiului.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul reclamantului este legal timbrat cu suma de 5 lei taxă judiciară de timbru achitată prin chitanța nr.- din 23.01.2009 plus 0,15 lei timbru judiciar, recursul pârâtei este scutit de plata taxelor de timbru, reclamantul a depus la dosar note scrise și cerere de renunțare la recursul declarat, cauza este la primul termen de judecată în recurs, precum și faptul că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, după care:

CURTEA DE APEL

Deliberând:

Asupra recursurilor în contencios administrativ și fiscal de față, constată următoarele:

Prin sentința nr.541/CA din 24 noiembrie 2008, Tribunalul Bihora admis cererea formulată de reclamantul, titular al Cabinetului Individual de Avocat- cu sediul în loc.O, str.- nr.4,.3, jud.B, în contradictoriu cu pârâtele B-O, str.- nr.2 B, și Administrația Finanțelor Publice a Mun.O, str.- nr.2-4, jud.

A dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr.70862/16.05.2008, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr.70858/16.05.2005, privind impozitul pe venit stabilit prin neacceptarea ca și cheltuieli deductibile a sumei de 34.817 lei în anul 2004 și a sumei de 1.095 lei în anul 2005, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii de fond în anularea acestor acte administrativ-fiscale, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța reținut că, prin decizia de impunere nr. 70862/16.05.2008, emisa de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului O in baza raportului de inspecție fiscala nr. 70858/16.05.2008, s-a stabilit in sarcina reclamantului un impozit pe venit stabilit prin neacceptarea ca si cheltuieli deductibile a sumei de 34.817 lei in anul 2004 si a sumei de 1.095 lei in anul 2005.

Prin decizia nr. 78/23.07.2008 a Ba fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulata de Cabinetul Individual împotriva deciziei de impunere nr. 70862/16.05.2008.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat plângere, înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor sub dosar nr-, la data de 11.08.2008.

Potrivit art. 215 alin. 2 din OG 92/2003 privind Codul d e procedura fiscală, contribuabilul poate solicita suspendarea executării actului administrativ fiscal, in temeiul Legii 554/2004, iar instanța poate suspenda executarea, daca se depune o cauțiune de pana la 20 % din suma contestata.

In speța, prin chitanțele nr. -/1/24.10.2008 si nr. -/1/24.11.2008, reclamantul a achitat o cauțiune de 1.200 lei si respectiv 4.200 lei, reprezentând 15 % din suma contestata.

Examinând celelalte condiții de admisibilitate ale cererii de suspendare a executării unui act administrativ, prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, instanța a reținut că si acestea sunt îndeplinite, respectiv existaun caz bine justificatpentru a se lua aceasta măsura, căci argumentele prezentate de reclamant in cuprinsul plângerii formulate împotriva deciziei nr. 78/23.07.2008 conturează existenta unei stări de fapt si de drept de natura sa creeze o îndoială asupra legalității actului administrativ-fiscal atacat, iarpaguba iminentaderiva din prejudiciul material cert pe care îl încearcă reclamantul, concretizat in sumele de bani pe care ar trebui să le plătească, potrivit deciziei de impunere nr. 70862/16.05.2008. De altfel, se va avea in vedere si faptul ca reclamantul achitase la data sesizării instanței suma de 22.057 lei, cu titlu de regularizări, potrivit chitanței seria - nr. -/11.06.2008.

de aceste considerente, in temeiul art. 15 alin. 1 si 2, coroborat cu art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr. 70862/16.05.2008, emisă in baza raportului de inspecție fiscala nr. 70858/16.05.2008, până la soluționarea definitivă si irevocabilă a acțiunii de fond în anularea acestor acte administrativ-fiscale, luându-se act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs, în termen recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului O, solicitând instanței admiterea recursului și modificarea sentinței atacare, în sensul respingerii de suspendare.

În dezvoltarea motivelor de recurs se învederează instanței că, hotărârea pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală, întrucât în mod greșit s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004.

Din actele existente la dosar nu rezultă îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de lege, respectiv a existenței unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente. Practic, reclamantul nu a depus nici un înscris doveditor în susținerea cererii de suspendare, limitându-se doar la a reitera motivele invocate în cererea de suspendare, depusă la data de 27 octombrie 2008.

Motivul, ce în opinia reclamantului l-a constituit iminența producerii unei pagube imposibil de recuperat ulterior, nu este susținut, deoarece reclamantul și-a dedus din cheltuieli care priveau bunuri și sume utilizate în interes personal, care nu sunt deductibile potrivit prevederilor art.48 alin.7 din Codul Fiscal, bunurile nefiind înregistrate în registrul inventar ca și bunuri aflate în proprietatea reclamantului.

Pe de altă parte, arată că instanța de fond a apreciat cazul bine justificat, în temeiul unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate a actului administrativ ale cărui efecte se solicită a fi suspendat, fără a motiva această convingere în condițiile în care este de principiu că actele administrative se bucură de prezumția de legalitate.

Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs, în termen și recurentul - titular al Cabinetului Individual de Avocat, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței, în sensul suspendării măsurilor numai cu privire la suma de 11.847 lei și nu la întreaga sumă de 34.817 lei și restituirii cauțiunii achitate în plus, în sumă de 4.200 lei.

Prin cererea înregistrată la data de 27 ianuarie 2009, recurentul a învederat instanței că înțelege să renunțe la recursul declarat împotriva hotărârii primei instanței.

Instanța de recurs, având în vedere cererea depusă de recurentul - titular al Cabinetului Individual de Avocat, și prevederile art.246 Cod procedură civilă, urmează să ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de către recurent.

Analizând recursul declarat în cauză de recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului O, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, se reține că este nefondat urmând ca, în baza prevederilor art.312 Cod procedură civilă să dispună respingerea lui ca atare și menținerea în totalitate a sentinței recurate pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată la prima instanță reclamantul - titular al Cabinetului Individual de Avocat, a solicitat instanței suspendarea executării deciziei de impunere nr.70862 din 16 mai 2008, emisă de recurentă în baza raportului de inspecție fiscală nr.70858 din 16 mai 2008, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantului obligația achitării unui impozit pe venit suplimentar, ca urmare a neacceptării ca și cheltuieli deductibile a sumei de 34.817 lei în anul 2004 și 1095 lei în anul 2005.

La dosarul cauzei prin chitanțele depuse, reclamantul, în vederea soluționării cererii sale de suspendare a făcut dovada achitării cauțiunii stabilite de instanță în sarcina sa.

Conform prevederilor art.14 -15 din Legea nr.554/2004 instanța poate dispune, la cerere, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, suspendarea executării actului administrativ considerat vătămător, până la pronunțarea instanței asupra acțiunii în anularea actului administrativ respectiv.

În speță, aceste condiții prevăzute de lege au fost îndeplinite, cum în mod judicios a reținut și prima instanță, motivele de recurs fiind nefondate.

Astfel, reclamantul intimat a dovedit, în privința sa, existența unui caz bine justificat, atâta vreme cât din argumentele invocate în cuprinsul plângerii formulate împotriva actului administrativ vătămător se conturează existența unei stări de fapt și de drept ce creează o îndoială asupra legalității actului atacat, iar posibilitatea producerii unei pagube iminente greu de recuperat rezidă din prejudiciul material cert pe care îl încearcă reclamantul, prin executarea sumelor de bani reținute în sarcina sa.

Aceste aspecte au fost reținute de prima instanță în cuprinsul hotărârii pronunțate, care a motivat temeinic soluția dată, motivele de recurs invocate de recurentă, în sensul că hotărârea recurată nu cuprinde aceste motive, nu sunt fondate.

De asemenea, se reține în privința probatoriului necesar pentru dovedirea cererii de suspendare formulate, că legiuitorul a lăsat la îndemâna celui vătămat posibilitatea de a depune ori solicita administrarea oricăror probe prevăzute de lege pentru dovedirea susținerilor sale, acest drept nefiind limitat doar la proba cu înscrisuri, cum invocă recurenta.

În consecință, instanța de recurs urmează să dispună respingerea ca nefondat a recursului și menținerea în totalitate a sentinței atacate.

Instanța nu va acorda cheltuieli de judecată, deoarece acestea nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE.

Ia act de renunțarea la recursul declarat de recurentul.

RESPINGE ca nefondatrecursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O împotriva sentinței nr.541/CA din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică, azi 29 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.

Red.dec. - jud. -

- în concept, 03.02.2009 -

Jud. fond

- tehnoredact. --

04.02.2009 / 2 ex.

Președinte:Vîrtop Florica
Judecători:Vîrtop Florica, Blaga Ovidiu, Tătar Ioana

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 53/2009. Curtea de Apel Oradea