Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 602/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara OPERATOR -2928
Secția contencios Administrativ și Fiscal
Dosar nr--04.02.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.602
Ședința publică din 15 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 3: Răzvan Pătru
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâtele Casa de Asigurări de Sănătate T și Casa Național de Asigurări de Sănătate B împotriva sentinței civile nr.9/06.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru reclamantă lipsă, iar în reprezentarea recurentei Casa de Asigurări de Sănătate T, se prezintă consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, reprezentantul recurentei depune la dosar delegație de reprezentare și precizare cu privire la timbrarea recursului, arătând prin aceasta că potrivit art.17 din legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, și art.26 din Ordinul nr.760/C/1999 privind aprobarea Normelor metodologie pentru aplicarea Legii nr.146/1997, sunt scutiți de plata taxei judiciare de timbru.
Reprezentanta reclamantei depune la dosar împuternicire avocațială și copia acțiunii formulate de reclamantă în contencios administrativ privind anularea în parte a deciziei de imputare nr.36/33/08.10.2008.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente Casa de Asigurări de Sănătate, domnul consilier juridic solicită admiterea recursurilor și modificarea în tot a sentinței atacate.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea recursurilor, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin cerere înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr-reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtele CASA Nationala de Asigurări de Sănătate B și Casa Județeana de Asigurări de Sănătate T să se dispună suspendarea executării Deciziei de impunere nr.36/33/08.10.2008 pentru suma de 44.102 lei RON, până la pronunțarea instanței de fond.
În motivarea cererii întemeiată în drept potrivit art.14 din Legea nr.554/2004, reclamanta a arătat în esență faptul că îndeplinește cele trei condiții cumulative, inițierea procedurii de anulare a actului administrativ, existența unui caz bine justificat și eminența producerii unei pagube care poate fi astfel prevenită.
A arătat că la data de 21.11.2008, pârâta CASA JUDETEANA DE ASIGURARI DE SANATATE T i-a comunicat titlul executoriu nr. 107/17.11.2008, precum și somația din dosarul execuțional, stabilind în sarcina sa obligația de plată a sumei de 44.102 lei, cu motivarea că reprezintă contribuții obligatorii la fondul de sănătate. În acte s-a făcut referire la faptul că au fost emise în baza Deciziei de impunere numărul 36/33/08.10.2008 care însă nu i-a fost niciodată comunicată. Necunoscând conținutul acestui act îi este îngrădit dreptul liber la justiție fiind în imposibilitate de a contesta pe fond actul administrativ. În data de 05.12.2008 a formulat în baza art. 205 și urm. din OG 92/2003 contestația împotriva titlului de creanță fiscală, înregistrată la organul emitent, condiție prealabilă și obligatorie declanșării acțiunii în contencios administrativ.
Reclamanta a mai declarat că sunt îndeplinite condițiile art.14 din legea contenciosului administrativ câtă vreme actul administrativ - Decizia de impunere numărul 36/33/08.10.2008 emisă de pârâta CASA JUDETEANA DE ASIGURARI DE SANATATE T nu i-a fost comunicată, iar prin faptul necomunicării actului este în imposibilitate de a verifica legalitatea acestuia, caracterul cert, lichid și exigibil al creanței fiscale, modul de calcul al majorărilor de întârziere și al penalităților, a eventualei incidențe a instituției prescripției extinctive a dreptului de a stabili obligația fiscală și de a proceda la executarea silită a creanței fiscale.
Prin sentința civilă nr.9/6.01.2009, Tribunalul Timișa admis cererea formulată de reclamanta, împotriva pârâtelor CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE B și CASA JUDETEANA DE ASIGURARI DE SANATATE T, a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere numărul 36/33 emisă de CASA JUDETEANA DE ASIGURARI DE SANATATE T la data de 08.10.2008, până la pronunțarea instanței de fond, reținând că reclamanta privind suspendarea executării Deciziei de impunere numărul 36/33/08.10.2008, pentru suma de 44.102 lei, emisă de pârâta CASA JUDETEANA DE ASIGURARI DE SANATATE T, se constată că este întemeiată, sens în care se va admite, raportat la prevederile art. 215 alin.2 din Codul d e procedură fiscală se constată îndeplinită și condiția achitării de către reclamantă a cauțiunii de până la 20% din cuantumul sumei contestate, respectiv s- consemnat suma de 4.410,20 lei, conform celor redate în practicaua hotărârii de față.
S-a reținut în fapt, că la data de 08.10.2008, pârâta CASA JUDETEANA DE ASIGURARI DE SANATATE Tae mis Decizia de impunere numărul 36/33/08.10.2008 (filele 22-23 dosar ) privind obligarea reclamantei la plata de debite fiscale, stabilind în sarcina acesteia obligația de plată a sumei de 44.102 lei, cu motivarea că suma reprezintă contribuții obligatorii la fondul de sănătate pentru perioada anului 2008 și sunt incidente dispozițiile art. 120 Cod procedură fiscală privind controlul fiscal și Legea nr. 95/2006.
Prin copia contestației depuse în procedură prealabilă administrativă la data de 04.12.2008, prin Oficiul poștal 5 T, aflată la filele 8-9 dosar, reclamanta a făcut dovada atacării în procedură prealabilă administrativă a actului administrativ - fiscal cu privire la care solicită să se dispună suspendarea executării.
Față de prevederile art. 14 alin.1 din Legea nr.554/2004 se constată probate condițiile stabilite prin temeiul legal: " Art. 14Suspendarea executării actului
(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nici o formalitate."
Raportat tocmai la textul legal precizat supra, instanța de față va dispune luarea măsurii solicitate de reclamantă, până la pronunțarea instanței de fond.
Urgența și necesitatea măsurii solicitate este justificată prin faptul că, necontestat de către pârâte, Decizia de impunere numărul 36/33/08.10.2008 nu i-a fost comunicată reclamantei, așa încât, în respectarea dreptului său constituțional de liber acces la justiție, reclamanta să poată lua cunoștință, să poată verifica sub toate aspectele invocate de către aceasta prin acțiune în motivarea faptică a cererii de suspendare, nu numai natura debitului pretins, modul de calcul, dar și legalitatea acestuia. Faptul necomunicării în sine poate astfel prejudicia reclamanta determinându-i o îndoială serioasă în privința legalității actului, fiind pe cale de consecință îndeplinite condițiile legale raportat și la definirea termenilor potrivit art.2 alin.1 lit. ș) și t) din Legea nr.554/2004.
Pentru toate cele precizate supra se va admite cererea reclamantei, constatând îndeplinită și condiția achitării cauțiunii în sumă de 4.410,20 lei, potrivit prevederilor: Art. 215 din Codul d e procedură fiscală - " Suspendarea executării actului administrativ fiscal
(1) Introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
(2) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei."
Raportat la temeiul legal precizat supra rezultă posibilitatea legală pentru instanța de judecată să stabilească cuantumul cauțiunii ca fiind maxim de 20% din cuantumul sumei contestate, iar sub acest maxim este la latitudinea instanței ca de la caz la caz să aprecieze întrucât norma nu este imperativă decât cu privire la obligativitatea achitării cauțiunii, văzând conținutul precizării "cauțiune de până la".
Sens în care, luând în considerare starea de fapt expusă supra în considerentele de față, se consideră ca fiind oportună și suficientă suma de 4.410,20 lei cu acest titlu.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, pârâtele Casa de Asigurări de Sănătate T și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
În motivarea recursului recurenta Casa de Asigurări de Sănătatea arătat că la data de 8.10.2008 s-a Decizia de impunere nr.36/33/08.10.2008. comunicată reclamantei la data de 17.10.2008. Întrucât a expirat termenul de plată a obligațiilor fiscale Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, CJAS Taî nceput executarea silită împotriva reclamantei, emițând în acest sens somația nr.107/17.11.2008 și titlul executoriu nr.107/17.11.2009 în dosarul de executare nr.106/2008.
Reclamanta a realizat venituri din profesii libere, în acest sens devin incidente prevederile legale referitoare la reținerea și virarea contribuției de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art.257 alin.2 lit.b din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, actualizată la zi.
Potrivit art.35 din Ordinul nr.617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, cu modificările și completările ulterioare, titlul de creanță îl constituia decizia de impunere emisă de organul competent al casei de asigurări de sănătate.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs recurenta Casa Națională de Asigurări de Sănătate B,arătând că prima instanță în mod greșit a admis acțiunea formulată de reclamantă, deoarece, simpla susținere a reclamatei a faptului că nu i-a fost comunicată Decizia nr. 36/33/08.10.2008 emisă de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate T, nu este de natură a satisface cerințele legii în ceea ce privește admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ.
Reclamanta susține că în data de 21.11.2008 i-a fost comunicat titlu executoriu nr. 107/17.11.2008 emis de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate T cu privire la contribuțiile obligatorii la fondul de sănătate, precum și somația din dosarul execuțional nr. 106/2008, dar nu i-a fost comunicată Decizia nr. 36/33/08.10.2008.
Potrivit art. 215 alin.(3) din Legea nr. 95/2006- privind reforma în domeniul sănătății, persoanele care exercită profesii libere sau cele care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente au obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.
Conform art. 216 din același act normativ, "în cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate de persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de Agenția Națională de Administrare Fiscală, CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere în condițiile Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare".
Potrivit dispozițiilor art. 35 alin.(2), aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007 din Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv de asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, titlu de creanță, respectiv decizia emisă de CAS devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege.
Mai arată că, termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită pentru sumele datorate fondului de sănătate se stabilește în același mod ca cel prevăzut pentru obligațiile fiscale.
Potrivit art. 131 alin.(1) din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept ".
Art. 14 din Legea nr.554/2004- legea contenciosului administrativ, în baza căruia a fost introdusă cererea de față stabilește că "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea, în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond".
Din conținutul art. 14 al Legii nr. 554/2004 rezultă că pentru soluționarea favorabilă a cererii de suspendare, trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții: cazul să fie bine justificat și paguba să fie iminentă.
Prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu.
Suspendarea executării actelor administrative constituie, prin urmare, o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate.
Consideră că, nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr.554/2004, întrucât reclamanta nu a adus argumente hotărâtoare din care să reiasă îndeplinirea acestor condiții.
Dispozițiile art. 2 alin.(2) lit.t) din Legea nr.554/2004- legea contenciosului administrativ definesc sintagma "cazuri bine justificate" ca acele împrejurări, legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Paguba iminentă este definită potrivit legii ca un prejudiciu material viitor, dar previzibil, sau perturbarea a funcționarii unei autorități publice sau unui serviciu public.
Paguba a cărei iminentă producere ar fi înlăturată prin suspendarea executării actului administrativ trebuie sa fie indicată și probată în concret.
În prezenta cauză, reclamanta nu a adus nici un argument din care să rezulte măcar bănuiala dacă nu faptul cert, credibil și veridic că executarea actului administrativ atacat ar produce acesteia, ori altei persoane o pagubă iminentă.
Analizând actele dosarului, criticile recurentelor prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel constată următoarele:
Prin sentința civilă recurată, Tribunalul Timișa admis cererea reclamantei și a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 36/33/8.10.2008 emisă de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate T până la pronunțarea instanței de fond asupra contestației formulate de reclamantă împotriva acestui act.
Cu privire la condițiile suspendării executării actului administrativ, Curtea amintește că, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate".
De asemenea, potrivit art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, "suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond".
În privința definițiilor legale ale pagubei iminente și cazurilor bine justificate, instanța constată că, potrivit art. 2 alin. 1 lit. ș) și t) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, acestea sunt astfel definite:
"ș) pagubă iminentă - prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public;
t) cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ;".
Cu privire la suspendarea executării actului administrativ fiscal, art. 215 alin. 1 Cod de Procedură Fiscală prevede că "introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal".
Alineatul al doilea al art. 215 Cod de Procedură Fiscală stabilește că "ispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei."
În speță, reclamanta a îndeplinit condiția depunerii cauțiunii stabilite de instanță, la fila 14 din dosarul Tribunalului Timiș fiind depusă dovada consemnării cauțiunii de 4410.20 RON, stabilite de instanța de fond.
Analizând cererea de suspendare a executării actului administrativ atacat prin prisma acestor dispoziții legale, Curtea constată că instanța de fond a reținut că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute pentru suspendarea executării actului administrativ, respectiv condiția existenței pagubei iminente și aceea a unui caz bine justificat.
Cât privește condiția existenței unei pagube iminente, Curtea constată că, potrivit Deciziei de impunere nr. 36/33/8.10.2008, reclamanta trebuie să plătească suma de 44.102 RON, sumă care depășește cu mult posibilitățile financiare imediate ale acesteia, astfel încât instanța apreciază că executarea imediată a acestei decizii poate conduce la punerea reclamantei într-o situație financiară extrem de dificilă.
Având în vedere aceste împrejurări, instanța apreciază că în cauză este îndeplinită condițiile referitoare la iminenței producerii unei pagube prin executarea actului administrativ atacat.
Cât privește condiția existenței unui caz bine justificat, instanța remarcă faptul că examinarea acestei condiții impune însăși examinarea legalității actului administrativ atacat, de vreme ce instanța trebuie să constate - pentru a soluționa cererea de suspendare a executării actului administrativ - existența împrejurărilor care creează îndoieli serioase "în privința legalității actului administrativ".
În această privință, instanța constată că în speță, reclamanta a justificat îndeplinirea acestei condiții, arătând că decizia contestată nu i-a fost comunicată, fiind în imposibilitatea verificării legalității modului de calcul al debitului principal, precum și al accesoriilor, precum și în imposibilitatea stabilirii intervenirii unei prescripții extinctive cu privire la aceste debite.
Prin urmare, Curtea consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, motiv pentru care va reține temeinicia soluției instanței de fond.
În consecință - având în vedere considerentele arătate mai sus - Curtea apreciază că soluția Tribunalului Timiș este temeinică și legală, recursurile formulate de pârâtele Casa de Asigurări de Sănătate T și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței civile nr. 9/CA/6.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- urmând a fi respinse ca nefondate, în temeiul art. 312 al. 1 Cod de Procedură Civilă.
Curtea va lua, totodată, act că intimata nu a solicitat obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de pârâtele Casa de Asigurări de Sănătate T și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței civile nr. 9/CA/6.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Ia act că intimata nu a solicitat obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din15.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
red. 11.05.2009
tehnored. - 15.05.2009; 2 ex.
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Judecător:
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru, Ionel Barbă, Răzvan Pătru
