Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 641/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR.641/CA.
Ședința publică din data de 17 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Pintea
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul - - cu domiciliul procesual ales la & - din C,-, jud. C, în contradictoriu cu pârâtul - MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - cu sediul în B, sect.2,-, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10 decembrie 2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea,vând nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu disp. art. 260 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 17 decembrie 2009, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra cererii formulate în contencios administrativ de față:
Prin cererea adresată instanței la data de 06.11.2009 reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, solicitând în contradictoriu cu acesta, să se dispună suspendarea executării actului administrativ - ordinul nr. 2218/09.10.2009 prin care i s-a acordat un preaviz de 15 zile începând cu data de 12.10.2009, iar la sfârșitul perioadei de preaviz s-a dispus încetarea aplicabilității ordinului nr.1086/28.05.2009 și a contractului de management nr.27/15.08.2009, până la pronunțarea instanței de fond, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr.554/2004.
În motivarea cererii reclamantul arată că a formulat în ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 7 din Legea nr.554/2004, cerere adresată pârâtului prin care a solicitat revocarea ordinului nr.2218/09.10.2009.
De asemenea, se mai arată că, prin ordinul nr.1086/28.05.2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale () a fost numit în funcția de director coordonator adjunct în cadrul Centrului Județean de Plăți și Intervenție pentru Agricultură C, funcția urmând a se exercita în baza unui contract de management încheiat cu ordonatorul principal de credite în subordinea căruia funcționează Centrul Județean de Plăți și Intervenție pentru Agricultură C și drept urmare, s-a încheiat contractul de management nr.27/15.08.2009 încheiat cu pârâtul, pe o perioadă de 1 an.
În art. 9 din contract sunt prevăzute cazurile de încetare a contractului.
Prin ordinul a cărui suspendare a executării o solicită s-au dispus că începând cu data de 12.10.2009, i se acordă un preaviz de 15 zile lucrătoare și că, la expirarea perioadei de preaviz, încetează aplicabilitatea ordinului nr.1086/28.05.2009 și contractul de management nr.27/15.08.2009.
Ordinul a fost emis în temeiul prevederilor art. IV și art. XIV din nr.OUG105/2009, art. 65 alin. 1 din Codul Muncii, art. 9 alin. 1 lit.h din Contractul de management nr.27/15.08.2009 și nr.HG8/2009 privind organizarea și funcționarea.
Or, în actul atacat nu se arată care anume prevederi ale art. IV (care conține 12 alineate) se aplică, iar în ce privește art. 65 alin. 1 din Codul Muncii, acesta reglementează concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, iar încetarea contractului individual de muncă trebuie să fie determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau reorganizării activității. De asemenea, desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Se mai arată că, art. 9 alin. 1 lit. h din contractul de management prevede că acest contract încetează "în alte situații prevăzute expres de lege".
Cum actul atacat nu respectă aceste dispoziții, sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr.554/2004, cu referire și la art. 2 lit. s și t din lege.
În consecință, împrejurările de fapt și drept sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, existând această îndoială asupra prezumției de legalitate, deoarece nu a existat nici un caz din cele prevăzute de art. 65 alin. 1 și 2 din Codul Muncii, dimpotrivă, în perioada 19- 27 octombrie 2009 organizând desfășurarea evaluării cunoștințelor și aptitudinilor manageriale ale persoanelor care urmează să ocupe funcția de director la C, în nici un caz neputând fi vorba de o desființare a postului, atât timp cât se organizează concurs pentru ocuparea aceluiași post.
În ce privește paguba iminentă, prejudiciul material și viitor, dar previzibil, existența acestora este dovedită prin încetarea raportului de muncă abuziv, fiind lipsit de veniturile pe care le realiza.
Se mai arată și că ordinul a cărui suspendare o solicită, a fost emis în perioada cât se afla în concediu medical.
În dovedirea cererii sale reclamantul a depus la dosar ordinul nr.2218/09.10.2009 emis de, ordinul nr.1086/28.05.2009 emis de, contractul de management nr.27/15.08.2009 încheiat între părți cu anexa nr.1 "indicatori de performanță", anunțul privind posturile scoase la concurs de,certificatul de concediu medical pentru perioada 06.10.2009 - 19.10.2009, plângerea prealabilă.
Prin întâmpinare se solicită respingerea cererii ca rămasă fără obiect, pe excepția și pe fond, ca neîntemeiată.
În ce privește excepția lipsei de obiect, se arată că suspendarea actului administrativ poate fi dispusă atunci când legea o prevede, în limitele și condițiile reglementate de aceasta, regula fiind executarea actului, suspendarea, în condițiile prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr.554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unor pagube iminente.
O altă condiție a admisibilității este însă, existența unui obiect, ca fiind protecția unui drept sau a unui interes legitim, pentru realizarea cărora calea justiției este obligatorie, respectiv pretenția concretă invocată de reclamant.
Obiectul trebuie să fie determinat sau determinabil, licit și posibil, în sensul existenței unui drept sau interes actual a cărei ocrotire să fie necesară pe cale judiciară.
De asemenea, specificul procedurii de executare a actului este dat de natura prevederilor sale, fiind posibile situații în care executarea este uno ictu, sau dimpotrivă, succesive, în aplicarea art. 14 alin. 7 din Legea nr.554/2004, fixând limitele și efectele pronunțării unei hotărâri date în aplicarea art. 14 alin. 1 din lege, în sensul că suspendarea executării actului are ca efect încetarea oricărei forme de executare până la expirarea suspendării.
Raportat la cele sus expuse, numai în ipoteza actelor cu executare succesivă se poate pune problema suspendării executării, ordinul contestat trebuind să fie unul cu executare succesivă, în timp, pentru a putea face obiectul unei cereri de chemare în judecată.
Or, în cauză, Ordinul nr.2218/09.10.2009 dispune asupra eliberării reclamantului din funcția de director coordonator adjunct din cadrul Centrului Județean de Plăți și Intervenție pentru Agricultură C, actul fiind executat prin deliberarea sa din funcție, el fiind epuizat.
Așadar, punerea în executare a actului nu se realizează prin reducerea drepturilor cuvenite, cu prin eliberarea din funcție, prin urmare solicită admiterea excepției lipsei de obiect, reclamantul urmărind repunerea sa în funcția publică deținută anterior, ceea ce echivalează cu o întoarcere a executării unui act epuizat deja, deci nu cu o suspendare, ipoteză care nu intră sub incidența art. 14 din Legea nr.554/2004.
Pe fondul cauzei se solicită respingerea cererii ca nefondată, având în vedere că reclamantul a fost numit în funcția de director coordonator adjunct în baza nr.OUG37/2009, acesta exercitând atribuțiile funcției în baza contractului de management nr.27/15.08.2009, contract ce prevede la art. 9 lit. "h" cauzele de încetare a contractului:"în funcțiile prevăzute expres de lege".
Cum nr.OUG37/2009 a fost abrogată de nr.OUG105/2009 rezultă că efectele juridice nu se mai produc, fiind în prezența unui act administrativ abrogat.
Prin urmare, cum părțile contractante au stabilit de comun acord că efectele contractului încetează și în cazuri expres prevăzute de lege,(acesta fiind dat de dispoziția art. IV alin. 1 și 4 și V din nr.OUG205/2009 în raport de principiul relativității efectelor contractuale), consemnarea acestei clauze vizând tocmai evenimentele legislative ulterioare, susținerile privind nelegalitatea ordinului sunt nefondate, ordinul 2218/09.10.2009 prin care i s-a acordat preaviz reclamantului fiind emis legal, în cauză nefiind întrunite condițiile art. 14 din Legea nr.554/2004.
Aceasta și având în vedere textul de lege are în vedere paguba concretă produsă prin aplicarea actului administrativ contestat, iminența producerii prejudiciului material grav sau imposibil de înlăturat nefiind dovedită în cauză, nefiind dovedit nici cazul bine justificat prin raportare la prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ, ca și împrejurările de fapt și de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului atacat.
În acest sens, împrejurările invocate de reclamant în susținerea cererii de suspendare nu reprezintă un caz bine justificat, în sensul că motivele de nelegalitate nu sunt evidente, încât să poată fi apreciate de instanță fără a intra în judecarea fondului.
Se mai arată de către pârât că nu i se poate imputa nici o culpă, cât timp e ținut de normele legale în vigoare, activitatea sa fiind reglementată prin dispozițiile art. 1 și 40 din nr.HG8/2009 și Legea nr.90/2001 art. 53.
Excepția lipsei de obiect a cererii este nefondată și va fi respinsă.
În cauză, se constată că și în situația actului atacat Ordinul nr.(2218/09.10.2009) al R despre care se susține că executarea sa este "uno ictu", are în cuprinsul său mai multe măsuri (fila 8): acordarea unui preaviz reclamantului de 15 zile lucrătoare și încetarea aplicabilității ordinului nr.1086/28.05.2009 al Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și contractul de management nr.27/15.08.2009, în ceea ce privește executarea acestuia, suspendarea executării poate fi dispusă, aplicabilitatea dispozițiilor sale putând fi suspendată, indiferent de ceea ce urmărește reclamantul, sau cu ce echivalează măsura luată de instanță, instanța urmând a cerceta îndeplinirea condițiilor prevăzute de dispozițiile legale, în luarea măsurii solicitate.
Pe fondul cauzei cererea este fondată și va fi admisă.
Potrivit art. 14 din Legea nr.554/2004 "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unor pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7 autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.".
Din interpretarea acestui text de lege și prin, raportare la situația de fapt dedusă judecății, se constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale privind sesizarea în condițiile art. 7 autorității publice care a emis actul, a existenței cazului bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
Cazul bine justificat (art.2 lit. s din Legea nr.554/2004) - împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ -, condiția existenței acestuia o reprezintă conținutul actului atacat și temeiurile legale invocate în emiterea sa.
Ordinul nr.2218/09.10.2009 a fost emis în temeiul prevederilor art. IV și XIV din nr.OUG105/2009, art. 65 alin. 1 din Codul Muncii, art. 9 alin. 1 lit.h din Contractul de management nr.27/15.08.2009 și nr.HG8/2009 privind organizarea și funcționarea, fără a se preciza care anume prevederi ale art. IV sunt aplicabile, ( cu atât mai mult cu cât conținutul nr.OUG105/2009 este aproape același cu cel al nr.OUG37/2009, declarată neconstituțională de Curtea Constituțională la 06 octombrie 2009), art. 65 alin. 1 din Codul Muncii reglementează concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, iar încetarea contractului de muncă trebuie să fie determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activității, desființarea trebuind a fi efectivă și a avea o cauză reală și serioasă, ceea ce din nou nu corespunde realității - postul nu este desființat, ci, dimpotrivă, se organizează concursuri pentru ocuparea acestuia și de altfel pe post a și fost angajată o altă persoană.
De asemenea și arătarea art. 9 alin. 1 lit. h din contractul de management nu justifică legalitatea măsurii, în cauză, neintervenind legal " alte situații prevăzute expres de lege".
În ce privește paguba iminentă și condiția existenței acesteia este îndeplinită deoarece reclamantul, prin punerea în aplicare a actului atacat este lipsit de veniturile pe care le realiza, fiindu-i afectate mijloacele de existență.
Măsura este nelegală și se impune executarea acesteia a fi suspendată deoarece a fost luată în perioada în care reclamantul se afla în concediu medical, aflându-se în incapacitate temporară de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată excepția lipsei de obiect a cererii.
Admite cererea de suspendare formulată de reclamantul - - cu domiciliul procesual ales la & - din C,-, jud. C, în contradictoriu cu pârâtul - MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - cu sediul în B, sect.2,- a actului administrativ - Ordinul nr.2218/09.10.2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, până la pronunțarea instanței de fond.
Executorie.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2009.
PREȘEDINTE,
- - GREFIER,
- -
Red.jud.hot.
11.01.2010
Dact.gref.
4 ex/13.01.2010
Emis 2 comunicări
Președinte:Adriana PinteaJudecători:Adriana Pintea
