Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 755/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 755
Ședința publică din data de 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Valentin Niță
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Urlețeanu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâțiiPrimarul comunei
Gși onsiliul Local al comunei G, ambii cu sediul în G, județul D, împotriva sentinței nr. 134 din 03 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții,domiciliată în comuna G, sat Săcuieni,-, județul D, domiciliată în comuna G, sat G, județul și, domiciliat în comuna G, sat G, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit recurenții-pârâți Primarul Comunei G și Consiliul Local al Comunei G și intimații- reclamanți, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că recurenții-pârâți au solicitat, prin motivele de recurs, judecarea cauzei în lipsă, iar intimata-reclamantă a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, conform disp.art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, luând act că atât recurenții-pârâți, cât și intimata-reclamantă au solicitat judecarea cauzei în lipsă, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, reclamanții, și, funcționari publici în cadrul aparatului de specialitate al Primarului comunei G
, au solicitat tribunalului, în temeiul disp.art. 14 alin.1 din Legea nr. 554/2004,
suspendarea executării dispozițiilor emise de primarul comunei sub nr. 3892, 3893 și 3894 din 2 decembrie 2008 prin care s-a dispus eliberarea lor din funcție, până la pronunțarea unei soluții în fond cu privire la legalitatea acestor decizii.
În motivarea cererii, reclamanții au susținut că prin cele trei dispoziții au
fost eliberați din funcțiile publice pe care le ocupau, începând cu data de 03.01.2009, dată până la care este posibil ca Prefectura D să nu se pronunțe cu privire la legalitatea acestor acte administrative.
S-a mai arătat că desființarea posturilor nu a fost prinsă în planul anual de
ocupare a funcțiilor publice, avizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici pentru a fi supuse reorganizării, iar la baza reorganizării activității prin desființarea posturilor nu a existat acordul sindicatului, impus de art. 27 lit. k din acordul colectiv de muncă la nivel de instituție.
Primarul comunei a formulat întâmpinare prin care susținut că nu este posibilă suspendarea actelor înainte de a se respecta procedura de sesizare a organului emitent și fără a se dovedi existența unui cauze bine justificate, ori prevenirea unei pagube. În plus, s-a arătat că primarul nu a făcut altceva decât să pună în aplicare hotărârea Consiliului Local nr. 63/12.11. 2008 prin care s-a aprobat reducerea unor posturi în temeiul art. 99 lit. b din Legea nr. 188/1999, oferind celor în cauză alte posturi.
La termenul din 02. 02. 2009, reclamanții și-au completat acțiunea solicitând suspendarea și a hotărârii nr. 63 din 12. 11.2008 emisă de Consiliul Local al comunei G privind reorganizarea activității aparatului propriu și, respectiv, a hotărârii nr. 64 aceleiași autorități publice pentru modificarea organigramei aparatului propriu, hotărâri ce au stat la baza adoptării dispozițiilor atacate inițial.
Cât privește justificarea cererii, reclamanții au precizat că aceasta urmează a se analiza prin raportare la indiciile de nelegalitate a actelor administrative reclamate, iar sub aspectul pagubei iminente s- invocat imposibilitatea realizării veniturilor necesare satisfacerii nevoilor de trai personale și ale familiilor lor.
Reclamanții au depus dovada înregistrării pe rolul instanței a acțiunii în
contencios administrativ pentru anularea celor două hotărâri ale consiliului local.
Prin sentința nr. 134 din 3 martie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis cererea, așa cum a fost completată, și a dispus suspendarea executării hotărârilor Consiliului Local al comunei G nr. 63 și 64 din 12 noiembrie 2008 și dispozițiile individuale emise de Primarul comunei G sub nr. 3892, 3893 și 3894 din 2 decembrie 2008, până la pronunțarea instanței de fond.
Pentru pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că sunt întrunite dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, în sensul că, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea în condițiile art. 7 autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond.
.//.
Din textul de lege evocat se deduce necesitatea existenței unei condiții prealabile anterioare introducerii cererii de suspendare, respectiv sesizarea autorității emitente a actului, ori a organului ierarhic superior, dacă acesta există, în temeiul art. 7 din lege, pentru îndeplinirea procedurii prealabile.
O a doua condiție ce rezultă din textul amintit este aceea a existenței unor
cazuri bine justificate și necesitatea prevenirii unei pagube iminente, constând într-un prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență. Această formulare nu sugerează că ar fi necesare două condiții, așa cum s-ar deduce din lecturarea sa, motiv pentru care instanța a analizat numai existența unei pagube iminente ce s-ar putea crea prin punerea în executare a actelor atacate.
Prin înscrisurile depuse la dosar, reclamanții au făcut dovada sesizării organului ierarhic superior pentru anularea dispozițiilor, respectiv hotărârilor atacate, precum și dovada sesizării instanței de contencios administrativ pentru anularea hotărârilor consiliului local în aplicarea cărora au fost emise dispozițiile de restructurare a posturilor, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 7 din lege.
Și cea de-a doua condiție pentru admisibilitatea cererii de suspendare care are în vedere necesitatea prevenirii unei pagube este îndeplinită, dacă se are în vedere împrejurarea că prin actele adoptate de consiliul local și primar se desființează posturi ocupate de reclamanți ca și funcționari publici, cu efect direct asupra remunerației lor, efect de natură patrimonială, previzibil cu evidență.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Consiliul Local al comunei G și Primarul comunei G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și susținând că instanța de fond încalcă dispozițiile art. 304 pct. 7 - 9 Cod proc. Civ. întrucât motivele pe care se sprijină hotărârea sunt contradictorii, instanța interpretând greșit actul dedus judecății, hotarârea fiind lipsită de temei legal.
Recurenții critică sentința considerand că în mod greșit instanța a reținut că nu trebuie respectată procedura prealabilă, ci doar trebuie să se limiteze la existența unei pagube iminente ce ar putea crea un prejudiciu, prin punerea în executare a actelor atacate.
De asemenea, apreciază că instanța de fond a încercat să-si justifice motivația prin invocarea unei sesizări, nr.920/2008, înregistrata la Prefectura județului D, dar fără să realizeze că organul superior al Primarului este Consiliul local al comunei.
Recurenții susțin că instanța de fond confundă cererile introduse la instanța de contencios administrativ privind anularea hotărârilor Consiliului local nr. 63 și 64 ca fiind o procedură prealabilă, fapt nedovedit.
În ce privește cea de a doua condiție, motivată de instanța de fond, recurenții consideră că motivarea nu are niciun înțeles.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și pe fond, respingerea acțiunii.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține recursul nefondat, urmând să-l respingă în temeiul art. 312 Cod proc.civ și a următoarelor considerente:
.//.
Potrivit art. 7 din Legea 554/2004 înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Cu adresa de la fila 5 dosar fond, adresata Institutiei Prefectului județului
Dambovița, intimații-reclamanți au făcut dovadă că au îndeplinit procedura prealabilă adresându-se instituției superioare, în atribuțiile căreia intră controlul de legalitate al hotărârilor emise de primar, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. 7 din Legea 215/2001, actualizată.
Se va respinge sustinerea recurenților privind faptul că nu se subordonează Prefectului deoarece, potrivit art. 115 din Legea 215/2001, actualizată, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, primarul emite dispoziții și acestea se comunică în mod obligatoriu prefectului județului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor.
7 al acestui articol prevede că dispozițiile primarului, hotărârile consiliului local și hotărârile consiliului județean sunt supuse controlului de legalitate al prefectului în condițiile legii care îi reglementează activitatea.
Prin urmare, intimații în mod corect s-au adresat cu recurs grațios instituției Prefectului, iar dovada plângerii către această instituție a fost făcută cu copia adresei care a fost înregistrată la data de 11.12.2008, mai înainte de a înainta cererea de chemare în judecată la instanța de judecată.
Și cel de-al doilea motiv de recurs, privind exprimarea gramaticală din considerentele sentinței, este nefondat.
Motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de conținut. Instanța trebuie să prezinte motivele care au determinat-o să pronunțe soluția, iar nu stări descriptive, fără relevanță pentru rezolvarea pricinii, iar în prezenta cauză instanța de fond s-a exprimat concis, motivând în clar considerentele care au fost avute în vedere la pronunțarea hotărârii.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod proc.civ se va respinge ca nefondat recursul, nefiind afectata legalitatea și temenicia sentinței pronunțate
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recusul declarat de pârâțiiPrimarul comunei Gși
onsiliul Local al comunei G,ambii cu sediul în G, județul D, împotriva sentinței nr. 134 din 03 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanții,domiciliată în comuna G, sat Săcuieni,-, județul D, domiciliată
în comuna G, sat G, județul și, domiciliat în comuna G, sat G, județul D, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red MP
dact MC/MP
2 ex/ 09.06.2009
f-Trib.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu