Suspendare executare act administrativ fiscal. Decizia 845/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 845/CA/2009
Ședința publică de la 17 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 2: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâta recurentă Direcția Generală pentru Accize și Operațiuni Vamale T împotriva sentinței nr. 403/CA/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr-.
La primul apel nominal făcut în ședința publică, cauza fiind solicitată la "amânări fără discuție" se prezintă în fața instanței intimatul reclamant asistat de avocat - și reprezentanta intimatei pârâtă, consilier juridic -, lipsind recurenta pârâtă
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul a fost motivat; este scutit de plata taxei judiciare de timbru, potrivit prevederilor art. 17 din Legea 146/1997; recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentantele prezente ale părților depun la dosar împuternicirea avocațială, respectiv delegația de reprezentare juridică.
Mandatara intimatului reclamant invocă excepția tardivității recursului dedus judecății și depune la dosar întâmpinare, din care un exemplar se comunică reprezentantei intimatei pârâtă.
Având în vedere că s-a invocat excepția tardivității depunerii recursului, care comportă discuții contradictorii, precum și pentru a da posibilitatea studierii întâmpinării, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, la ordinea înscrisă pe lista de ședință.
Reluând cauza și apelul nominal, la a doua strigare, se prezintă în fața instanței intimatul reclamant asistat de avocat - și reprezentanta intimatei pârâtă, consilier juridic -, lipsind recurenta pârâtă.
Mandatara intimatului reclamant arată că față de data la care a fost comunicată recurentei pârâtă sentința pronunțată de Tribunalul Hunedoara, conform ștampilei de primire - 13.04.2009 - și data declarării recursului, conform ștampilei poștei de pe plicul de expediere - 24.04.2009 - apreciază că acesta este tardiv formulat, considerent față de care invocă excepția tardivității declarării recursului de către Depune și în scris excepția invocată.
Mandatara intimatului reclamant învederează că temeiul juridic al acțiunii formulată de acesta este art. 14 din Legea 554/2004. Or, conform art. 14 al. 4 din același text normativ termenul de recurs este de 5 zile de la comunicare, fiind un termen derogatoriu de la dreptul comun. Arată că, calea de atac este prevăzută de lege, indiferent de calificarea sau cuantificarea dată de un magistrat.
Pentru aceste considerente, mandatara intimatului reclamant solicită respingerea recursului ca nefiind depus în termenul legal.
Referitor la excepția tardivității invocată de mandatara intimatului reclamant, reprezentanta intimatei pârâtă arată că lasă la aprecierea instanței, dat fiind împrejurarea că instanța de fond a menționat în sentință termenul de recurs ca fiind de 15 zile de la comunicare.
Pe fondul cauzei, mandatara intimatului reclamant solicită respingerea recursului, întrucât sunt întrunite condițiile legale pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ.
Arată că reclamantul a formulat contestație, a cărei soluționare s-a suspendat până la soluționarea definitivă pe latura penală. Învederează instanței că s-au făcut numeroase demersuri pentru a afla stadiul cercetărilor penale și pentru restituirea integrală a dosarului penal care a fost preluat de Parchetul de pe lângă, întrucât nu se poate reține nicio culpă în sarcina reclamantului pentru întocmirea acelor acte în fals. Învederează instanței că vama a început executarea în baza actului administrativ, astfel că reclamantul a fost nevoit să solicite suspendarea executării acestuia.
Referitor la plata unei cauțiuni, mandatara intimatului reclamant arată că nu s-a pus în vedere acestuia obligația de plată, or cuantumul unei cauțiuni se stabilește de către instanță.
Tot în subsidiar, dacă instanța va trece peste aceste apărări, solicită ca în temeiul prevederilor art. 312 al. 4 Cod procedură civilă să fie casată cauza cu reținere spre rejudecare, urmând ca, dacă instanța apreciază că se impune plata unei cauțiuni, să stabilească cuantumul acesteia.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei pârâtă, pe fondul cauzei arată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unei cauțiuni, deși prin întâmpinare s-a solicitat aceasta. Mai arată că DGFP H nu are calitate procesuală pasivă, întrucât obiectul cauzei este suspendarea executării unui act administrativ emis de
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă 403/CA/2009, pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă ca fondată acțiunea introdusă de reclamantul, împotriva pârâtelor P H și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, și pe cale de consecință:
- a fost suspendată executarea Actului Constatator nr. 737/3.12.2002 până la soluționarea contestației formulată împotriva acestuia și înregistrată la.P H sub nr. -/23.06.2004.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că prin actul constatator nr. 737/3.12.2002 s-a stabilit în sarcina reclamantului obligația la plata sumei de 138.528.103 lei ROL cu titlu de taxe vamale către bugetul statului aferente unui autoturism Mercedes Sprinter 2874 m3.
Împotriva actului constatator nr. 737/3.12.2002 încheiat de Biroul Vamal D reclamantul a formulat plângere iar prin Decizia nr. 28/20.05.2005 Direcția Generală a Finanțelor Publice Had ispus suspendarea soluționării contestației până la pronunțarea unei soluții pe latura penală motivând că s-a formulat plângere penală împotriva contestatorului.
DGFP prin Decizia susmenționată a suspendat soluționarea contestației fără însă a se pronunța și asupra suspendării actului atacat, solicitare expresă făcută de contestator în plângere.
Potrivit art. 184 alin. 2 cod procedură fiscală organul competent de soluționare a contestației poate suspenda executarea actului administrativ fiscal atacat până la soluționarea contestației la cererea temeinic justificată a contestatorului.
În speța de față justificarea suspendării executării actului administrativ fiscal atacat respectiv nr. 737/3.12.2002 constă tocmai în suspendarea soluționării contestației conform art. 183 cod procedură fiscală.
Prin suspendarea soluționării contestației fără a suspenda actul administrativ fiscal atacat ar fi golit de conținut dreptul de apărare al contribuabilului stabilit de lege, prin posibilitatea depunerii contestației conform art. 174 cod procedură fiscală.
Cum pârâta nu a înțeles să suspende executarea actului poate determina vătămarea unui drept sau a unui interes legitim al contribuabilului.
Față de starea de fapt reținută și textele de lege sus menționate potrivit art. 187 alin. 2 coroborat cu art. 184 cod procedură fiscală și raportat la disp. Legii 554/2004, prima instanță a apreciat acțiunea reclamantului ca fiind fondată și a admis-o ca atare.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de suspendare.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că la momentul solicitării în instanță a suspendării executării, sunt aplicabile prevederile art. 215 alin. 2 cod procedură fiscală, care stipulează că " Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei".
Consideră că hotărârea recurată este nelegală și datorită faptului că, se admite cererea de suspendare și se dispune suspendarea Actului constatat nr. 737/2002 al D, fără a fi stabilită și depusă cauțiunea prevăzută de lege.
Recurenta mai arată faptul că această cauțiune trebuie menținută până la soluționarea contestației formulată împotriva actului iar achitarea cauțiunii este o condiție esențială pentru dispunerea suspendării. Astfel, în Decizia nr. 500/06.05.2008 a Curții Constituționale se arată că " care au impus adoptarea, în această materie, a reglementării criticate sunt aceleași care au condus la reglementarea art. 403 din Codul d e procedură civilă, în ai cărei termeni cauțiunea - al cărei cuantum este stabilit de judecător constituie o condiție pentru a putea solicita și obține suspendarea executării până la soluționarea contestației, întrucât potrivit acestei reglementări, contestația nu este suspensivă de executare prin ea însăși, creditorul are posibilitatea să își valorifice creanța chiar dacă s-a formulat contestație la executare, câtă vreme nu s-a plătit cauțiunea, iar dacă drept urmare a plății acesteia, s-a dispus suspendarea, în măsura în care contestația este respinsă, are garanția reparării eventualului prejudiciu ce i-a fost astfel cauzat.
Reclamantul a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, după care, pentru termenul de judecată din data de 17.06.2009 a mai depus un înscris prin care a invocat excepția tardivității introducerii recursului.
Prealabil cercetării motivelor de recurs, instanța a procedat la analizarea excepției invocate constatându-se că hotărârea atacată a fost comunicată cu recurenta la data de 13.04.2009, iar recursul a fost declarat și expediat prin poștă la data de 24.04.2009, după termenul de 5 zile prevăzut de art. 14 al. 4 din Legea 554/2004.
Față de împrejurarea de mai sus, instanța în baza art. 301 cod procedură civilă, cu raportare la art. 14 al. 4 din Legea nr. 554/2004 va admite excepția tardivității introducerii recursului, și pe cale de consecință acesta urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității recursului invocată de către intimatul reclamant - și în consecință:
Respinge ca tardiv recursul declarat de către pârâta recurentă Direcția Generală pentru Accize și Operațiuni Vamale T împotriva sentinței nr. 403/CA/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 Iunie 2009.
Președinte, - - (CO) Semn. Președinte | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - (CO) semn. Grefier |
Red.
Dact. / 2 ex./04.08.2009: Jud. fond
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș, Ioan Cibu, Iosif Morcan
