Anulare act administrativ. Sentința nr. 296/2014. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 296/2014 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 17-02-2014 în dosarul nr. 5715/107/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._
SENTINȚA ADMINISTRATIVĂ Nr. 296/C./2014
Ședința publică de la 17 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: F. Ș. – Vicepreședinte Tribunalul A.
Grefier: B. A.
Pe rol se află judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta PFA P. N. O. și pe pârâtul P. M.. A. I., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă dl P. N. O. asistat de dna avocat Labău E. pentru reclamantă și dl avocat T. R. pentru pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocatul reclamantei depune la dosar, în două exemplare, cererea de prelungire a autorizației taxi formulată de reclamantă și răspunsul primit la aceasta. Un exemplar din aceste înscrisuri se comunică cu avocatul pârâtului.
Avocatul reclamantei mai depune la dosar și concluzii scrise la care a anexat copia autorizației nr. 086 precum și două chitanțe privind achitarea onorariului de avocat în cuantum total de 500 lei.
Instanța în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, raportat la art. 95 din NCPC și art. 10 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Instanța pune în vedere părților prezente prin reprezentanți să estimeze durata necesară cercetării procesului.
Avocatul reclamantei și avocatul pârâtului estimează durata ca fiind astăzi.
Instanța, ascultând concluziile părților prezente prin reprezentanți, în baza disp. art. 238 NCPC, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind astăzi.
Avocatul reclamantei și avocatul pârâtului solicită proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Instanța, în baza art. 237 pct. 7 raportat la art. 258, 265 din NCPC, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de ambele părți.
Instanța pune în discuția părților dacă mai au alte cereri de formulat, proba de solicitat sau excepții de invocat.
Avocatul reclamantei și avocatul pârâtului declară că nu mai au alte cereri de formulat.
Instanța, în baza disp. art. 244 din NCPC civilă declară încheiată cercetarea judecătorească.
Instanța, în baza disp. art. 392 NCPC, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra asupra fondului cauzei.
Avocatulreclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost ea formulată, cu consecința anulării refuzului nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea reclamantei exprimat prin adresa nr._/13.11.2013, cu obligarea pârâtului să emită actul de prelungire a autorizației taxi pe o perioadă de 5 ani, sub sancțiunea plății unor penalități pentru fiecare zi de întârziere. Cu cheltuieli de judecată.
Susține că autorizația taxi a fost emisă în baza Legii nr. 38/2003, fiind valabilă până la data de 23.11.2013. arată că această autorizație ține locul unui contract de atribuire în gestiune.
Astfel, reclamanta s-a adresat cu o cerere pârâtului, pentru prelungirea autorizației de taxi, în baza disp. art. 11 alin. 5 din Legea nr. 38/2003. astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 168/2010. Pârâtul a răspunsul acestei cereri formulate de reclamant în sensul că reclamantului îi expiră autorizația taxi și este invitat să participe la procedura de atribuire a autorizațiilor taxi care va fi organizată la data publicată pe site-ul primăriei.
Avocatul reclamantei consideră că prin această adresă pârâtul și-a exprimat voința de a nu soluționa cererea reclamantei, motiv pentru care, în baza disp. art. 8 din Legea nr. 554/2004, a formulat prezenta acțiune în contencios administrativ.
Susține că, prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul arată că adresa înaintată reclamantei nu reprezintă un refuz. Însă, cererea formulată de reclamantă nu era una de atribuire, ci o solicitare de prelungire a autorizației taxi.
Avocatul reclamantei învederează că prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar a prezentat, detaliat, evoluția legislativă în materie.
Mai susține că reclamanta a făcut dovada că este îndrituită la prelungirea autorizației taxi. Astfel, autoturismul deținut de reclamant în acest scop nu depășește vechimea de 10 ani de la data fabricației, reclamanta deținea autorizației de transport valabilă, a înregistrat integral în evidențele contabile venitul brut realizat și reclamanta deținea aparat de înregistrare fiscală.
Avocatul reclamantei solicită înlăturarea apărărilor formulate de pârât în întâmpinare, arătând că disp. art. 16 din Ord. 356/2007 nu pot fi luate în considerare. De asemenea, pârâtul refuză să aibă în vedere și disp. art. 11 și nu acceptă ideea că prelungirea autorizației de taxi se poate face de mai multe ori.
Pe scurt, avocatul reclamantei arată că autorizația taxi nr. 086 i-a fost eliberată reclamantei până la data de 23.11.2003. Aceasta i-a fost preschimbată în anul 2008, în baza aceluiași număr de autorizație, iar ulterior a fost prelungită până în 23.11.2013.
În consecință, solicită admiterea acțiunii. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat în cuantum de 500 lei.
Avocatul pârâtului solicită respingerea acțiunii.
Arată că toate argumentele reclamantei sunt nefondate.
Susține că, raportat la disp. art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004 și față de răspunsul comunicat reclamantei, pârâtul nu și-a exprimat voința cu privire la refuzul prelungirii autorizației. Arată că autorizația nr. 086 expira în 23.11.2013, astfel că reclamanta a fost invitată să participe la procedura de atribuire a autorizației.
Avocatul pârâtului învederează că Legea nr. 265/2007, pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2013, prevede la art. I că prelungirea autorizației de taxi se poate face, la cerere, o singură dată, iar la art. IV se prevede că noile autorizații taxi preschimbate nu pot fi prelungite decât în condițiile art. 11 alin 5 din Legea nr. 38/2003. Ulterior, având în vedere disp. art. VII din Legea nr. 265/2007, Ministerul Internelor a emis Ordinul nr. 356/2007 care prevede la art. 16 că autorizația taxi se atribuie pentru o perioadă de 5 ani și se prelungește, la cerere, o singură dată pentru 5 ani.
Mai susține că reclamanta nu a participat la procedura de atribuire în sensul prevăzut de Legea nr. 38/2003. În acest sens invocă și Hotărârea Consiliului Local nr. 298/16.10.2013.
În consecință, reclamanta nu mai poate beneficia de a o nou prelungire a autorizației de taxi nr. 086. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța, în baza disp. art. 394 NCPC, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub dosar nr_ reclamanta PFA P. N. O. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. MUNICIPIULUI A. I.:
1. anularea refuzului nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea reclamantului de prelungire a autorizației taxi nr. 086 exprimat prin adresa nr._/13.11.2013.
2 obligarea pârâtului să emită actul de prelungire a autorizației nr. 086 pe o perioadă de 5 ani începând cu data de 23.11.2013, sub sancțiunea plății unor penalități pentru fiecare zi de întârziere.
3. anularea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii se arată următoarele:
Reclamanta este posesoarea Autorizației taxi nr. 086 eliberată de Primăria Municipiului A.-I. prin Autoritatea de autorizare la data de 23.11.2003 în baza Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, cu valabilitate până la data de 23.11.2013.
Prin cererea nr._ din 12.11.2013 a solicitat pârâtei prelungirea autorizației pe o perioadă de 5 ani în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin.5 din Legea nr.38/2003, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 168/2010.
Prin adresa nr._ din 13.11.2013 Primăria municipiului A. - I., cu referire la cererea menționată, i-a comunicat faptul că îi expiră autorizația și a fost invitat să participe la procedura de atribuire a autorizațiilor taxi care va fi organizată la data publicată pe site-ul primăriei.
Prin această comunicare autoritatea pârâtă a exprimat explicit, cu exces de putere, voința de a nu rezolva cererea, încălcându-i reclamantei un drept recunoscut de lege, fapt ce o îndreptățește să exercit acțiunea de față în temeiul dispozițiilor art.8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Potrivit dispozițiilor art.l 1 alin.5 din Legea nr.38/2003 autorizația taxi se va prelungi, la cerere, pentru 5 ani cu menținerea obligatorie a aceluiași număr de ordine dacă sunt îndeplinite condițiile arătate în text.
Arată reclamanta că a obținut autorizația taxi pentru prima dată în anul 2003 pentru un autovehicul care îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 38/2003 și i s-a alocat numărul de ordine 068.
In urma modificărilor legislative survenite în Legea nr. 38/2003, modificată de Legea nr. 265/2007 și de Legea nr. 68/2008, autorizația taxi, eliberată în baza autorizației de transport valabile la data de 1.01.2007, a fost preschimbată.
Coform dispozițiilor art. ll aliniatul 5, în forma avută în anul 2008, autorizația taxi atribuită pentru prima dată putea fi prelungită, la cerere, o singură dată pentru 5 ani, în condițiile arătate în același text.
In noua reglementare a art. ll alin. 5 cererea de prelungire nu mai este limitată la o singură dată, această sintagmă fiind înlăturată prin Legea nr. 168/2010. Termenul de valabilitate al noilor autorizații taxi preschimbate va putea fi prelungit în condițiile arătate în text.
Din documentația atașată cererii de prelungire formulată la 12.11.2013 rezultă că îndeplinesc toate condițiile necesare emiterii actului, astfel că refuzul pârâtei de a-i soluționa cererea este nejustificat.
De altfel pârâta, prin comunicarea făcută la 12.11.2013 nu i-a respins cererea de prelungire a autorizației ci a invitat-o să participe la o nouă procedură de atribuire.
Ori, reclamanta este titulara unei autorizații emisă în condițiile legii și este în drept să obțină prelungirea acesteia, astfel că nu are niciun motiv să participe la o nouă procedură de atribuire, care în accepțiunea reclamantei, trebuie organizată exclusiv pentru numărul de autorizații disponibile sau ca urmare a majorării acestuia.
Susține că refuzul pârâtei de a-i soluționa cererea constituie o încălcare a dreptului pe care l-a dobândit în condițiile legii.
În drept a invocat:
- art.2 alin.l lit.c, i, n; art.7 alin. 5, art.8 alin.l, art.18 din Legea nr. 554/2004 -art. 11 alin.5 din Legea nr.38/2003;
- art.l alin.l lit.e, art.61 alin.l alin.3, alin.5, art. 63 alin.l lit.d și alin.5 lit.c din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale.
În probațiune au fost depuse următoarele înscrisuri: adresa pârâtului înaintată reclamantei, cererea de prelungire a autorizației taxi nr. 086 înregistrată sub nr._/12.11.2013, autorizația taxi nr. 086, cartea de identitate a vehiculului și certificatul de înmatriculare, autorizația de transport nr. 086, contractul de dispecerizare nr. 65/01.07.2013, Adresa DGFP A. nr._/29.08.2007 și certificat de atestare fiscală emis de pârât.
Pârâtul P. MUNICIPIULUI A. I. a depus întâmpinare la data de 20.12.2013 – fila 20 a dosarului – prin care solicită respingerea ca nefondată a cererii.
În motivarea întâmpinării se arată următoarele:
In fapt, prin acțiunea formulată, reclamantul solicită anularea refuzului nejustificat de a soluționa cererea reclamantului de prelungire a autorizației taxi exprimat prin adresa nr_/ 13.11.2013 si obligarea pârâtului la prelungirea autorizației taxi nr 086 pe o perioada de 5 ani, care a expirat în 23.11.2013 sub sancțiunea plații unor penalități pe zi de întârziere.
In motivarea acțiunii, reclamantul arată faptul că înainte de expirarea autorizației la data de 12.11.2013 s-a adresat, cu cererea nr_ Primăriei municipiului pentru prelungirea autorizației. La cererea formulată s-a răspuns prin adresa nr_/13.11.2013 în sensul că, pentru a putea efectua serviciul public de transport persoane în regim de taxi, trebuie să participe la procedura de atribuire a autorizațiilor taxi. Prin acest răspuns reclamantul consideră că s-a exprimat explicit, cu exces de putere, voința de a nu soluționa cererea, incalcande-se un drept recunoscut de lege. In continuare reclamantul consideră că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru prelungirea autorizației taxi iar refuzul nostru este nefondat, respectiv este rezultatul interpretării eronate a dispozițiilor legale.
In argumentarea punctului de vedere reclamantul prezintă prevederile Legii nr. 38/2003.cu modificările si completările ulterioare.
In final, reclamantul arată faptul că a beneficiat anterior de o prelungire pentru 5 ani a autorizației taxi Și a solicitat în prezent o nouă prelungire pentru încă 5 ani deoarece îndeplinește condițiile prevăzute de art.l 1 alin.5 din Legea nr. 38/2003.
Pârâtul consideră că argumentele invocate în motivarea acțiunii sunt nefondate, respectiv reclamantul prezintă trunchiat textele actelor normative aplicabile în speță si nu are in vedere Ordinul nr. 356/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 38/2003, cu modificările Și completările ulterioare
1. Cu privire la invocarea faptului ca, s-a exprimat explicit, cu exces de putere, voința de a nu soluționa cererea, incalcande-se un drept recunoscut de lege., este absolut eronata. Raportandu-ne la prevederile disp art 2, alin 1, lit i, din Legea nr 554/2004 a contenciosului administrativ si la răspunsul comunicat reclamantului sub nr_/ 13.11.2013 consideră pârâtul ca nu ne aflam in prezenta unui refuz nejustificat de a soluționa cererea. Prin răspunsul la cerere s-a comunicat faptul ca autorizația taxi nr 086 expira la 23.11.2013 iar pentru a putea efectua serviciul de taxi este invitat sa participe la procedura de atribuire a autorizațiilor, mai multe informații gasindu-se pe site-ul indicat sau la Primărie.
2. Legea nr. 265/2007, pentru modificarea Și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi, publicat în Monitorul Oficial din 03.08.2007, la art.l modifică Legea nr. 38/2003 respectiv art. 11 alin. 5 prevăzându-se că:
(5) O autorizație taxi atribuită pentru prima dată pentru un autovehicul se va prelungi, la cerere, o singură dată, pentru 5 ani, cu menținerea obligatorie a aceluiași număr de ordine, numai dacă în acel moment autoturismul nu depășește vechimea de 10 ani de la data fabricației, este deținut în condițiile art. 4 alin. (3) și sunt îndeplinite toate cerințele prezentei legi privind prima atribuire.
Același act normativ la art. IV alin. 4 prevede că:
(4) Autorizațiile taxi și ecusoanele care au fost eliberate pe baza autorizațiilor de transport până la data intrării în vigoare a prezentei legi și care sunt valabile la această dată vor fi preschimbate cu noile tipuri de autorizații taxi și ecusoane, în condițiile în care autovehiculul sau autovehiculele respective au fost deținute în conformitate cu prevederile Legii nr. 38/2003. Noile autorizații taxi preiau valabilitatea rămasă disponibilă a autorizațiilor taxi astfel preschimbate. Termenul de valabilitate al noilor autorizații taxi preschimbate nu va putea fi prelungit decât în condițiile prevăzute la art. 11 alin. (5) din Legea nr. 38/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Ulterior, având in vedere art. VII alin.l lit.a, din Legea nr. 265/2007 pentru modificarea Și completarea Legii nr. 38/2003, Ministerul Internelor Și Reformei Administrative a emis Ordinul nr. 356/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 38/2003, cu modificările Și completările ulterioare, unde la art. 16 se prevede că: ART. 16
Autorizația taxi și orice altă copie conformă se atribuie pentru o perioadă de 5 ani și se prelungește, la cerere, o singură dată pentru 5 ani, cu menținerea obligatorie a aceluiași număr de ordine, numai dacă în acel moment autoturismul nu depășește vechimea de 10 ani de la data fabricației, este deținut de către transportatorii autorizați, cu titlu de proprietate sau în temeiul unui contract de leasing, și sunt îndeplinite toate cerințele Legii nr. 38/2003, cu modificările și completările ulterioare, privind prima atribuire.
Legea nr. 38/2003 cu modificările Și completările ulterioare, la art. 11 alin.5 prevede că:
(5) O autorizație taxi sau o copie conformă deținută pentru un autovehicul se va
prelungi, la cerere, pentru 5 ani, cu menținerea^ obligatorie a aceluiași număr dezordine, numai dacă Ia data cererii sunt îndeplinite, după caz, cumulativ următoarele condiții:
a) autoturismul pentru care s-a solicitat prelungirea autorizației taxi sau a copiei conforme nu depășește vechimea de 10 ani de la data fabricației și este deținut în condițiile arjL_4 alin. (3);
b) sunt respectate prevederile art. 10 alin. (5) dacă se înlocuiește autovehiculul taxi ca urmare a prelungirii autorizației taxi;
c) transportatorului respectiv nu i s-a retras autorizația de transport sau nu i s-a suspendat autorizația taxi sau copia conformă respectivă în ultimii 5 ani;
d) contractul de atribuire în gestiune a serviciului de transport în regim de taxi sau în regim de închiriere este în termen de valabilitate și transportatorul a respectat prevederile caietului de sarcini privind atribuirea;
e) transportatorul autorizat a înregistrat integral în evidențele contabile venitul brut realizat, după caz, din transportul în regim de taxi, în conformitate cu datele furnizate din memoria fiscală a aparatelor de taxat din dotarea taxiurilor pentru care solicită prelungirea autorizațiilor taxi, sau din transportul în regim de închiriere, în conformitate cu contractele prevăzute la art. 25 alin. (6) lit. c), realizate de autovehiculele pentru a căror copii conforme solicită prelungirea.
Din textele mai sus arătate rezultă clar că, până în prezent reclamantul nu a participat la o procedură în sensul încheierii unui contract de atribuire în gestiune a serviciului de transport în regim de taxi. După participarea la procedura de atribuire conform HCL nr. 298/2013 Și după trecerea unui termen de 5 ani, transportatorii pot beneficia de o prelungire pentru încă 5 ani.
În vederea executării și aplicării legii, Consiliul Local al municipiului A. I. în Ședința ordinară din 16 octombrie 2013 a adoptat Hotărârea nr. 298 privind aprobarea regulamentului, a caietului de sarcini Și a contractului de delegare a gestiunii pentru serviciul de transport persoane în regim de taxi.
Pârâta învederează că din toate aceste acte normative mai sus arătate rezultă fără echivoc că reclamantul nu mai poate beneficia de o nouă prelungire, respectiv a doua prelungire pe care o solicită deoarece, așa cum arată textele de lege Și cum reclamantul recunoaște în acțiune a mai beneficiat anterior de o prelungire pentru 5 ani a autorizației taxi.
În drept a invocat: Legea nr. 38/2003; art. I, art. 11 din Legea nr. 265/2007; art. IV alin. 4 din Legea nr. 265/2007; art. 11 alin.5 din Legea nr. 38/2003 cu modificările Și completările ulterioare Și art. 16 din Ordinul nr. 356/2007 pentru aprobarea NM pentru aplicarea Legii nr. 38/2003, HCL nr. 298/2013 Și Legea nr. 554/2004.
La data de 17.01.2014 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare – fila 26 a dosarului – prin care solicită înlăturarea apărărilor formulate de pârât.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
ÎN FAPT:
Autorizația nr. 086 pentru efectuarea serviciului public de transport persoane în regim de taxi i-a fost eliberată reclamantei la data de 23.11.2003.
În anul 2008 a fost preschimbată autorizația pentru efectuarea acestui serviciu de transport în regim de taxi, dându-i-se în schimb același număr, respectiv 086.
Ulterior preschimbării, valabilitatea acestei autorizații a fost prelungită după cum urmează: la data de 23.11.2009, 23.11.2010, 23.11.2011, 23.11.2013 fiind ultima viză de prelungire a valabilității autorizație, aspecte confirmate la fila 5 a dosarului prin aplicarea vizelor de valabilitate a autorizației de către pârâtul P. municipiului A. I..
La data de 12.11.2013, reclamanta a formulat o cerere de prelungire a autorizației de taxi – fila 4 a dosarului – la care pârâtul a răspuns prin adresa nr._/13.11.2013 – fila 3 a dosarului – în sensul că, pentru a putea efectua serviciul public de transport, reclamanta este invitată să participe la procedura de atribuire a autorizației. De asemenea, prin adresa nr._/06.12.2013, pârâtul i-a comunicat reclamantei că prelungirea autorizației de taxi pe care o solicită nu poate fi acordată decât în condițiile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi, condiție pe care reclamanta nu o îndeplinește, respectiv potrivit acestui text de lege, reclamanta, pentru a fi beneficiara unei autorizații de taxi valabilă, ar trebui să dețină, un contract de atribuire în gestiune a serviciului de transport în regim de taxi sau în regim de închiriere care s-ar putea perfecta în condițiile în care reclamanta ar participa la procedura de atribuire.
ÎN D.:
Autorizația nr. 086/2003, de efectuare a transportului în regim de taxi i-a fost eliberată reclamantei în baza Legii nr. 38/2003 care nu prevedea la acea dată obligativitatea parcurgerii etapei de atribuire, respectiv nu era necesară încheierea unui contract de atribuire în gestiune a serviciului.
Ulterior, prin Legea nr. 265/2007, prin care s-a modificat și completat Legea nr. 38/2003, s-a prevăzut în art. 11 alin. 5 obligativitatea parcurgerii etapei de atribuire prin existența unui contract de atribuire în gestiune a serviciului de transport, în absența acestuia, autorizațiile de taxi preschimbate nu vor putea fi prelungite ca și termen de valabilitate.
Ori, vechea autorizație 086/2003, fiindu-i preschimbată reclamantei în anul 2008, noua autorizație în formă preschimbată a fost emisă, eliberată în condițiile ființării și sub imperiul Legii nr. 265/2007, prin care s-a modificat și completat Legea nr. 38/2003, după cum s-a arătat mai sus.
Așa fiind, nu se confirmă susținerea reclamantei că de fapt, în situația sa, ne-am afla într-o permanentă „prelungire” a vechii autorizații emise în anul 2003, sub imperiul legii nemodificate întrucât preschimbarea acesteia în 2008 se identifică cu eliberarea unei noi autorizații.
Împrejurarea că s-a menținut același număr de autorizație nu înseamnă că s-a menționat în ființă vechea autorizație. Dimpotrivă, schimbarea ei s-a făcut în condițiile eliberării unei noi autorizații sub imperiul unui alt act normativ: Legea nr. 265/2007.
Astfel, în raport de poziția pârâtului care condiționează prelungirea valabilității autorizației taxi eliberată în 2008 reclamantei, de participare a sa la procedura de atribuire ca și oricare alt operator de transport participant la această procedură, nu se identifică a fi un refuz nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea reclamantului. Dimpotrivă, poziția pârâtului este argumentată faptic și legal pe dispozițiile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 38/2003 modificată și completată ulterior prin Legea nr. 265/2006.
Ca atare, nici nu are relevanță în cauză că autorizația taxi putea fi prelungită o singură dată sau a fost înlăturată această restricționare întrucât refuzul pârâtului se circumscrie exclusiv neîndeplinirii condiției de către reclamantă a existenței contractului de atribuire în gestiune a serviciului de transport în regim de taxi.
În esență, încercarea reclamantei de a ocoli procedura de participare la atribuire în gestiune a serviciului de transport în regim de taxi care să se finalizeze prin încheierea unui contract de atribuire, nu poate fi acoperită sub aspect legal, prin prelungirea unei autorizații în condițiile în care nu au fost respectate prevederile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 38/2003 modificată și completată ulterior prin Legea nr. 265/2006.
În consecință, se dovedește sub ambele aspecte ale petitului cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată cererea reclamantei, situația în care poziția pârâtului apare ca fiind una justificată și, în consecință, urmează a se dispune
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulata de reclamanta P.F.A. P. N. O. cu sediul social in A. I. . județul A., în contradictoriu cu pârâtul P. Municipiului A. I. cu sediul în A. I., CALEA MOTILOR NR 5 A JUDETUL A..
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul si motivele de recurs se depun la Tribunalul A. sub sanctiunea nulitatii.
Pronunțată în ședință publică din 17.02.2014.
Președinte, F. Ș. Vicepreședinte Tribunal A. | ||
Grefier, B. A. |
Red F.Ș.
Tehnored B.A.
Ex. 4/24 Februarie 2014
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Pretentii. Sentința nr. 835/2014. Tribunalul ALBA → |
|---|
