Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 2287/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2287/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 4022/176/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 157/A/2015
Ședința publică de la 05 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. L.
Judecător C. M. C.
Grefier D. M.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelant M. D. – E. împotriva sentinței civile nr. 2287/2014 pronunțată în dosarul nr._ și intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP NR._.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se constată că,mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26.0.2015, când având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 05.03.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie .
INSTANȚA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 09.05.2014 sub dosar nr._ petentul M. D. - E. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/25.04.2014 și a sancțiunii aplicate precum și restituirea sumei de 382,5 lei achitată.
În motivarea cererii, petentul a arătat, în esență, că în timp ce conducea autoturismul Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ pe Calea Moților a fost oprit de agentul de poliție care i-a comunicat faptul că a depășit viteza legală, fiind înregistrat cu aparatul radar.
Petentul a arătat că a negat săvârșirea faptei și i-a comunicat agentului de poliție că este, probabil o eroare a aparatului radar care a înregistrat o altă viteză decât cea reală.
A mai precizat faptul că a plecat luând procesul verbal întrucât se întorcea de la Cluj și era foarte obosit, fiind ora 2:30.
Petentul a arătat că în cuprinsul procesului verbal agentul constatator nu a trecut . numărul aparatului radar instalat pe autoturismul cu nr. MAI_, ceea ce constituie un motiv de nulitate a procesului verbal contestat, întrucât nu se poate face dovada faptului că ar fi fost înregistrat cu un mijloc tehnic omologa și verificat metrologic.
În drept au fost invocate prevederile O.G. 2/2001, ale OUG 195/2002 republicată.
Cererea a fost legal timbrată (f. 6).
În dovedirea cererii, contestatoarea a depus la dosarul cauzei, în copie următoarele înscrisuri: copia procesului verbal de contravenție și a cărții de identitate a petentului (f. 5).
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 02.06._ intimatul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal astfel cum a fost întocmit.
În esență a precizat că, prin procesul-verbal . nr._/25.04.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 765 lei în temeiul art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 republicată.
Intimatul a arătat că fapta a fost înregistrată cu aparatul R. montat pe autospeciala MAI_-
De asemenea a considerat că procesul verbal atacat îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din Ordonanța nr. 2/2001, modificată, privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În drept au fost invocate prevederile O.G. 2/2001 și ale O.U.G 195/2002 republicată.
În probațiune, au fost depuse la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: copia procesului-verbal de contravenție, raportul agentului constatator, înregistrarea vido cu abaterea săvârșită, cazierul auto, buletinul de verificare metrologică, atestat operator radar (f. 14-18; 28).
Prin sentința civilă nr. 2287/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. s-a respins plângerea formulată de petentul M. D. E..
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/25.04.2014, petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenției prev. de art.102 alin.3 lit.e din OUG 195/2002, pentru care i s-a aplicat o amenda contravențională în cuantum de 765 lei si s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile.
Din cuprinsul procesului verbal de contravenție, a rezultat că în data de 24.04.2014 petentul a condus autoturismul marca Volkswagen, înmatriculat sub nr._, pe . A. I. și a fost înregistrat de aparatul R. montat pe autotspeciala MAI_, circulând cu viteza de 103 km/h în localitate.
Analizând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța a reținut că au fost respectate dispozițiile art. 16 si art. 17 din OG nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de aceste texte de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Din ansamblul materialului probator existent la dosarul cauzei, s-a reținut că plângerea formulată de petent este neîntemeiată, fiind respinsă pentru următoarele considerente:
Contravenția reprezintă o faptă săvârșită cu vinovăție, cu un grad de pericol social mai redus decât infracțiunea, însă potrivit jurisprudenței CEDO, contravenția este asimilată acuzațiilor în materie penală, astfel că fiecărui contravenient îi sunt recunoscute garanțiile ce decurg din dreptul la un proces echitabil.
Între garanțiile instituite de art. 6 din CEDO se numără și prezumția de nevinovăție a celui bănuit de săvârșirea faptei. Această prezumție, fiind relativă, conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că, în cadrul plângerilor contravenționale, cel care trebuie să facă dovada existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia, este organul constatator.
S-a apreciat de către instanță că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși cu privire la temeinicia faptei, a vinovăției autorului, întrucât acesta reprezintă doar actul prin care o persoana este acuzată de săvârșirea unei contravenții.
Potrivit art. 102 alin (3) lit. e) din OUG 195/2002 R constituie contravenție „depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
În speța dedusă judecății, intimatul, prin intermediul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, respectiv a înregistrării video cu abaterea săvârșită, atașate la filele 14-18 din dosar, a făcut dovada că pe data de 25.04.2014, autoturismul marca Volkswagen, înmatriculat sub nr._, a circulat cu viteza de 103 km/h în localitate.
Potrivit art.1 din Ordinului nr. 301/23.11.2005, norma de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legislației rutiere, norma care se refera atât la cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, cât și la cinemometrele care funcționează atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare a autovehiculului pe care sunt instalate.
Din înscrisurile înaintate la dosarul cauzei de către intimat a rezultat că aparatul radar montat pe autospeciala MAI_, a fost verificat din punct de vedere metrologic la data de 12.03.2014, având o valabilitate de 1 an, astfel că la data săvârșirii faptei contravenționale de către petent, cinemometrul corespundea din punct de vedere metrologic.
Cu privire la reținerea marjei de eroare invocată de petent instanța a constatat că la articolul 3.1.1. lit. c din Ordinului nr. 301/23.11.2005, sunt menționate erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar, cât si în regim de deplasare, menționându-se că eroarea maximă tolerată pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, este de ± 4 % pentru viteze mai mari de 100 km./h.
Din înregistrarea video a abaterii săvârșite de către petent a rezultat că acesta a circulat cu viteza de 107 km/h și nu cu viteza de 103 km/h cum s-a menționat în cuprinsul procesului verbal de contravenție.
Chiar prin reținerea marjei de eroare invocată de petent, viteza cu care s-a deplasat acesta în momentul surprinderii sale de aparatul video radar, ar fi putut fi de 102,72 km/h, aspect din care rezultă faptul că petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție, în sensul ca acesta a depășit cu mai mult de 50 km/h limita maximă de viteză admisă pe sectorul de drum pe care se deplasa, fiind vorba de o localitate unde limita maxima admisă era de 50 km./h.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel MACINIC D. E., solicitând :
- admiterea apelului, modificarea hotărârii atacate si rejudecand admiterea plângerii
În motivare se arată următoarele:
In mod greșit instanța de fond a respins plângerea, arătând ca datele menționate in procesul verbal conduc la concluzia ca el se face vinovat de depășirea vitezei legale.
Prin procesul verbal atacat, i-a fost aplicata sancțiunea amenzii in cuantum de 765 lei si s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 90 zile și s-a precizat ca pe acest sector de drum a fost depistat cu viteza de 103 km/h in localitate si ca aparatul radar montat pe autospeciala MAI_ a fost verificat din punct de vedere metrologic la data de 12.03.2014, având o valabilitate de 1 an.
Orice act normativ privind stabilirea si sancționarea contravențiilor, emise de organele competente trebuie sa fie conforme principiilor legale si sa îndeplinească toate condițiile de fond si de forma prevăzute de lege pentru valabilitatea acestora. Astfel, una dintre condițiile esențiale prevăzute de lege pentru ca fapta sa constituie contravenție este ca respectiva fapta sa fie săvârșita cu vinovăție.
A solicitat anularea procesului verbal amintit, deoarece apreciază ca fapta a fost constatata peste dispozițiile art. 181 din Regulamentul de aplicare a OUG nr 195/2002 si a prevederilor legale din NORMA DE METROLOGIE LEGALA NML 021-05 din 23 noiembrie 2005 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 bis din 07.12.2005.
Ca urmare,"cinemometrele (aparatele radar pentru măsurarea vitezei) trebuie întreținute, transportate, instalate și utilizate în strictă conformitate cu prevederile manualului de utilizare aprobat". In manualul de utilizare aprobat, mai exact în manualul original eliberat de producătorul american Bee III MPK Industries, se specifică foarte clar că NU pot fi emise amenzi atâta timp cât NU există date privind "tracking history" (istoricul vitezei de deplasare a autovehicului vizat). Si, conform aceluiași manual de utilizare, acest "tracking history" al autovehicului vizat nu se poate realiza cu aparatul radar, întrucât acesta nu poate produce "tracking history" atunci când funcționează în sistem stand-by.
La punctul 4.4 din norma de metrologie mai sus amintita se prevede in mod expres faptul ca: "Măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere dacă nu sunt respectate cerințele 4.1.. .4.3 din prezenta normă, precum și în următoarele cazuri:
- dacă măsurările au fost efectuate în condiții de ceață, ploaie, ninsoare sau furtună;
- dacă cinemometrul este destinat numai utilizării în regim staționar, iar măsurările au fost efectuate cu cinemometrul în mișcare;
- dacă, în momentul măsurării, în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidență".
Tot din manualul original de utilizare a sistemului radar se poate afla că sistemele video cu care sunt dotate aceste aparate radar NU pot reda cu prea multă claritate numărul de înmatriculare al autovehicului vizat, atunci când autovehiculul se află la o distanță mai mare de 80 m de mașina Poliției Rutiere.
În speță, existența unei îndoieli cu privire la viteza de circulație a autoturismului este determinată de dispozițiile art. 3 pct. 3.1.1 litera c din Norma de Metodologie Legală N.M.L. 021 - 05, conform căreia aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor au în regim de deplasare o eroare tolerată de 4\% din valoarea convențional adevărată pentru viteze legale sau mai mari de 100 km/h.
În concluzie susține că, aplicarea acestor norme creează în favoarea contestatorului dubiul de a fi circulat cu o viteză de 103 km/h.
Este adevărat că eroarea de 4% tolerată de măsurătorile efectuate cu aparatele radar, poate conduce și la existența unei viteze mai mari decât cea efectiv înregistrată, însă dispozițiile legale existente în sistemul de drept românesc nu permit interpretarea dubiului decât în favoarea făptuitorului.
In drept: art.480 A..2 C..
Intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului A., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.
Aspectele prezentate în cererea de apel nu constituie motive întemeiate care să conducă la admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului-verbal de contravenție.
In fapt prin sentința apelată s-a respins plângerea contravențională a petentului îndreptată împotriva procesului-verbal ., nr._, încheiat la data de 25.04.2014, de către agent constatator H. H., din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean A. - Serviciul Rutier.
Arată că procesul-verbal a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond si formă impuse, sub sancțiunea nulității, de art. 17 din O.G. nr.2/2001. Referitor la temeinicia procesului-verbal, vinovăția petentului a fost dovedită prin probele administrate în cauză, iar petentul nu a reușit să răstoarne, prin probele propuse, prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție contestat.
Petentul a fost sancționat contravențional pentru încălcarea prevederilor art. 121, alin.l din HG 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, text de lege care stabilește anumite interdicții pentru conducătorii auto, respectiv: „Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare ".
Potrivit 49 alin.l din OUG 195/2002 republicată, "(1) Limita maxima de viteza in localități estejie 50 km/h."
De asemenea, în conformitate cu art. 109 alin.2 din OUG nr. 195/2002, rep. privind circulația pe drumurile publice „ Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenției"", iar potrivit art. 121 alin.2 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin HG 1391/2006, nerespectarea regimului de viteză, stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Astfel, în prezenta cauză a fost îndeplinită condiția constatării contravenției prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, contravenția fiind constatată prin aparatul radar a cărui verificare metrologică era valabilă la data de 25.04.2014, conform buletinului de verificare metrologică depus la dosar, cu valabilitate 1 an, iar operatorul radar are atestat de operator radar. Prin buletinul de verificare metrologică, se atestă în mod indubitabil valabilitatea de funcționare a aparatului radar - a cinemometrului.
In virtutea efectului devolutiv al apelului, solicită instanței să analizeze legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție în baza apărărilor formulate de instituția intimată prin întâmpinarea la plângerea contravențională și a probelor depuse la dosarul cauzei.
Având în vedere că procesul-verbal a fost legal întocmit și vinovăția petentului a fost dovedită prin probele administrate în cauză, apreciază că apelul este nefondat.
În drept: dispozițiile art.205-208 din Codul de procedura civilă, O.G. nr.2/2001 și OUG 195/2002 republicată.
Examinând actele și lucrările dosarului atât prin prisma criticilor expuse dar și din oficiu, Tribunalul reține următoarele:
Motivele de apel sunt neîntemeiate, astfel încât calea de atac se va respinge pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.
Apelantul afirmă existența unui dubiu în privința vitezei sale de deplasare, prin neluarea în calcul a erorii tolerate de 4%.
Instanța de apel constată că prima instanță a analizat în mod judicios acest aspect, concluzionând că, fie și prin interpretarea dubiului în favoarea apelantului, fapta contravențională există.
În acord cu prima instanță, în apel se are în vedere că la articolul 3.1.1. lit. c din Ordinului nr. 301/23.11.2005, sunt menționate erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar, cât si în regim de deplasare, menționându-se că eroarea maximă tolerată pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, este de ± 4 % pentru viteze mai mari de 100 km./h.
Din înregistrarea video a abaterii săvârșite de către petent a rezultat că acesta a circulat cu viteza de 107 km/h și nu cu viteza de 103 km/h cum s-a menționat în cuprinsul procesului verbal de contravenție.
Chiar prin reținerea marjei de eroare invocată de petent, viteza cu care s-a deplasat acesta în momentul surprinderii sale de aparatul video radar, ar fi putut fi de 102,72 km/h, aspect din care rezultă faptul că petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție, în sensul ca acesta a depășit cu mai mult de 50 km/h limita maximă de viteză admisă pe sectorul de drum pe care se deplasa, fiind vorba de o localitate unde limita maxima admisă era de 50 km./h.
Contrar celor susținute de apelant, instanța de apel constată că au fost respectate exigențele art. 4.4, anume măsurarea vitezei a fost realizată în condiții meteo normale, iar vehiculul vizat a fost clar evidențiat, aspecte ce rezultă din înregistrarea video de la dosar, iar cinemometrul a fost omologat să efectueze măsurători atât în regim staționar, cât și de deplasare, aspect ce rezultă din buletinul de verificare metrologică.
Aspectele pretinse a exista în manualul original eliberat de producătorul american Bee III MPK Industries nu au fost dovedite de către apelant, care nu a depus înscrisul la care a făcut referire, fiind și irelevante, în condițiile în care intimatul a făcut dovada că a realizat înregistrarea vitezei apelantului respectând exigențele impuse de legea română, probe fiind în acest sens înregistrarea video cu abaterea săvârșită, buletinulul de verificare metrologică și atestatul operator radar.
D. urmare, în baza art. 480 NCPC, față de netemeinicia motivelor de apel, se va respinge apelul declarat de apelantul M. D. E. CNP_, împotriva sentinței civile nr. 2287/2014, pronunțată de Judecătoria A. I., în dosar nr._ .
În baza art. 482 raportat la art. 451 NCPC, fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul M. D. E. CNP_, împotriva sentinței civile nr. 2287/2014, pronunțată de Judecătoria A. I., în dosar nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 05.03.2015.
Președinte, C. L. | Judecător, C. M. C. | |
Grefier, D. M. |
Red. CMC
Jud. fond C. D. N.
Tehnored.MD/4ex/04.04.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 437/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 347/2015.... → |
|---|
