Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 41/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 41/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 12/107/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 41/A/2015
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător B. A. A.
Grefier R. C.
Pe rol se află judecarea cererii de revizuire formulată de petenta revizuentă G. D. împotriva deciziei nr. 638/A/2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului A. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ A..
Obiectul cauzei: anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat R. C. M. pentru petenta revizuentă, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:
La data de 23.01.2015 intimata a depus la dosar întâmpinare.
Instanța constată că s-a atașat dosarul nr._ al Tribunalului A..
Instanța în temeiul art. 95 pct.2 din Codul de Procedura Civilă, constată că Tribunalul A. este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Un exemplar din întâmpinare se comunică avocatei petentei revizuiente.
Avocata petentei revizuente susține că a luat cunoștință de întâmpinarea depusă.
Avocata petentei revizuente depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 100 lei, în copie proces verbal de constatare la fața locului nr. 3867/4.09.2014 și extras de carte funciară, înscrisuri cu care dorește să dovedească faptul că revizuienta și-a îndeplinit toate măsurile impuse prin procesul verbal de control și că în realitate contractul a fost intabulat din anul 2011.
Avocata petentei revizuente solicită încuviințarea în probațiune a înscrisurilor depuse.
Instanța încuviințează în probațiune înscrisurile depuse, urmând ca asupra relevanței acestora să se pronunțe în deliberare.
Avocata petentei revizuente susține că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.
Avocata petentei revizuente solicită admiterea cererii de revizuire așa cum aceasta a fost formulată, schimbarea in tot a deciziei atacate, pentru motivele arătate pe larg în cerere.
Susține că instanța de apel a reținut în cuprinsul deciziei atacate cu totul nefondat si fara a verifica faptul că, contractul de comodat încheiat de către soțul petentei si fiica acestora nu este înscris in cartea funciara pentru a fi opozabil terților, inclusiv petentei. Față de această reținere a instanței, arată că în situația in care s-ar fi solicitat petentei să depună extrasul de carte funciara, aceasta l-ar fi depus, iar instanța de apel s-ar fi lămurit ca în cartea funciara este înscris contractul de comodat, însă nu a avut reprezentarea faptului că aceasta ar fi motivarea instanței de apel.
Solicită a se vedea că din adeverința emisa de Primăria Comunei Galda de Jos si adeverința 193/2013 emisa de medicul veterinar rezultă că petenta nu este deținătorul vreunui animal; pe de altă parte, motivarea instanței ca nu este inscris contractul de comodat in cartea funciara, in lipsa unei dovezi in acest sens este una nefondata, în condițiile in care se atesta si in cuprinsul cărtii funciare ca deținătorul imobilului pe care au fost găsite animalele este o alta persoana. La fel de lipsita de fundament este si reținerea ca petenta nu ar fi făcut dovada remedierii deficientelor constatate in procesul verbal, in condițiile in care parata nici un moment nu a afirmat ca cele constatate nu ar fi fost remediate, iar din actele depuse la acest termen de judecată rezultă că toate deficiențele au fost remediate.
Consideră că se încadrează în dispozițiile art. 509 pct. 5 Cod de procedura civila, fiind vorba de depunerea extrasului de carte funciara care nu s-a solicitat a se depune de către instanță, pentru a putea motiva neinscrierea contractului de comodat in cartea funciara, iar petenta nu putea anticipa că motivarea instanței se anexează pe aceste aspecte, pentru a-l depune la dosar. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de revizuire de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 28.08.2013, sub dosar nr._, petenta G. D. a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr.22/05.08.2013 încheiat de agentul constatator al intimatei DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ A., solicitând:
- în principal, să se constate nul procesul verbal contestat întrucât, pe de o parte, nu a fost semnat de petentă pe toate paginile, iar în al doilea rând, petenta nu are calitatea de proprietar al animalelor;
- în subsidiar, să se înlocuiască sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertisment sau aplicarea minimului sancțiunii prevăzute de art.12 din HG 857/2011.
- cu cheltuieli de judecată.
În drept s-au invocat prevederile OG 2/2001.
S-au anexat plângerii, în fotocopie: proces verbal de constatare a contravențiilor . nr.22/05.08.2013, proces verbal nr.1350/05.08.2013 de constatare a condițiilor igienico – sanitare, Adeverința nr.4141/2013 eliberată de Primăria ., Adeverința nr.193/19.08.2013 eliberată de CSV Galda de Jos, act identitate petentă (fl.7-11).
La data de 04.10.2013 intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca netemeinică și nelegală, menținerea procesului verbal ca legal și temeinic încheiat și obligarea petentei la plata amenzii aplicate prin procesul verbal (fl.22-26).
În drept, s-au invocat prevederile art.12 lit.c din HG 857/2011; art.16, art.39 lit.h din OMS 536/1997, art.17 și art.21 alin.3 din OG 2/2001, art.200 și urm din Codul de procedură civilă.
S-au anexat întâmpinării: reclamația nr.4056/23.07.2013 și răspunsurile la aceasta, procesul verbal de constatare a condițiilor igienico – sanitare nr.1350/05.08.2013, procesul verbal de constatare a contravențiilor . nr.22/05.08.2013, confirmarea de primire a procesului verbal contestat, adresa nr.4056/06.08.2013 emisă de DSV către Primăria Galda de Jos (fl.27-35).
La data de 22.10.2013 petenta a depus răspuns la întâmpinare (fl.41).
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1037 Bis/2014 a Judecătoriei Alba Iulia a fost admisă plângerea formulată de petenta G. D., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ A., și, în consecință, s-a anulat procesul verbal . nr.22 încheiat la data de 05.08.2013 de agentul constatator al intimatei și obligată intimata să plătească petentei suma de 20 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimataDIRECȚIA DE S. PUBLICĂ A..
Petenta intimată G. D. a depus întâmpinare prin care a solicitat anularea apelului ca netimbrat, respingerea ca tardiv formulat, iar pe fondul cauzei respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
La termenul de judecată din data de 20.11.2014, petenta intimată G. D. a renunțat la excepțiile netimbrării și tardivității.
Prin decizia nr. 638/A/_, Tribunalul A. a admis apelul formulat de DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ A. împotriva sentinței civile nr.1037Bis/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._, a schimbat sentința atacată și, în consecință, a respins plângerea formulată de petenta G. D. împotriva procesul verbal de contravenție . nr.22 încheiat la data de 05.08.2013 de agentul constatator al DSP A..
În temeiul art. 453 NCPC a fost respinsă cererea formulată de petenta G. D. de obligare a DIRECȚIEI DE S. PUBLICĂ A. la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de control judiciar a reținut că la data de 22.07.2013 numitul H. P. domiciliat în satul C., nr. 253, jud. A. formulează o petiție către Garda Națională de Mediu prin care solicită efectuarea de verificări la imobilul din ., . “întrucât familia G., are o microfermă de cornute și porcine care afectează mediul înconjurător, respectiv: mirosuri, deversări, de dejecții pe stradă și către fântâna cu apă “potabilă” din care se alimentează vecinii.” fila 28 dosar fond.
Prin adresa nr. 4056/23.07.2013 Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean A. înaintează Direcției de S. Publică a Județului A. petiția formulată de numitul H. P. – fila 27 dosar fond.
La data de 05.08.2013 agenții constatatori ai intimatei apelante DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ A. efectuează un control la adresa mai sus menționată, încheind cu această ocazie procesul verbal de constatare a condițiilor igienico sanitare nr. 1350/05.08.2013 în care se consemnează că în gospodărie sunt crescute 6 capete bovine și 17 capete porcine în două adăposturi zidite. În același proces verbal se mai consemnează că „sunt două depozite de dejecții animaliere de aproximativ 3-4 tone direct pe sol. Partea lichidă a dejecțiilor se scurge direct pe sol” fila 29 dosar fond. Deși petenta intimată nu semnează procesul verbal de de constatare a condițiilor igienico sanitare, cele relatate mai sus au fost constatate personal de agenții constatatori.
Mai departe, Tribunalul a constatat că prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr.22 încheiat la data de 05.08.2013 de către apelanta Direcția de S. Publică A., petenta intimată G. D. a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 3.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.12 lit.c din HG 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice, imputându-se contravenientei depozitarea direct pe sol a dejecțiilor animaliere.
Potrivit art. 16 din Ordinul nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igiena și a recomandărilor privind mediul de viața al populației – în vigoare la data comiterii faptei: adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine și 5 capete bovine) se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuința învecinata și se exploatează astfel încât sa nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor.
Mai departe art. 39 lit. h din același act normativ stipulează: h) Deșeurile zootehnice, rezultate din amenajări în gospodării particulare (vezi art. 16), care nu se asimilează cu fermele zootehnice, se colectează și se neutralizeaza prin compostare în instalații care nu polueaza mediul și nu produc disconfort, amplasate la cel puțin 10 m de ferestrele locuințelor.
Petenta intimată G. D. semnează procesul verbal de contravenție și consemnează personal: „întrucât gunoiul și urina nu ajung în drum sau râu la fel și la sursa de apă potabilă mă opun acestei sancțiuni care este abuzivă”.
Contravenienta nu aduce nici o obiecție, în sensul că nu ar fi depozitat sau nu ar fi permis depozitarea unor astfel de deșeuri pe proprietatea sa, direct pe sol.
Singurul argument reținut de instanța de fond pentru admiterea plângerii contravenționale este acela că, petenta a făcut dovada certă a faptului că animalele de la care se găsesc pe terenul proprietatea sa nu îi aparțin, însă acest aspect nu poate să o absolve pe cea în cauză față de nerespectarea normelor legale de igienă și sănătate publică în vigoare referitoare la colectarea, depozitarea și neutralizarea dejecțiilor animaliere.
Într-adevăr, potrivit adeverinței nr. 4141/2013 emisă de Primăria Comunei Galda de Jos și adeverinței nr.193/19.08.2013 eliberată de medicul veterinar S. I. din cadrul Cabinetului sanitar veterinar Galda de Jos reclamanta și soțul acesteia nu figurează în Registrul Agricol al comunei C. cu efective de bovine și porcine, acestea aparținând fiicei lor G. M. V. fil. 9, 10 dosar fond.
Însă, la imobilul din ., . – gospodărie, petenta intimată își are domiciliul, astfel cum reiese din copia cărții de identitate depusă la fila 11 dosar fond.
Contractul de comodat depus în copie la fila 49 dosar fond încheiat între numitul G. V. în calitate de comodant (soțul petentei intimate) și numita G. M. V. (fiica petentei intimate) în calitate de comodatar și care viza imobilul ., . nu este opozabil terților – nici măcar petentei intimate G. D., pentru simplul fapt că nu a fost înscris în cartea funciară, conform art. 21 alin. 1 din L 7/1996.
Tribunalul a reținut că, prin poziția avută cu ocazia întocmirii procesului verbal de contravenție petenta intimată recunoaște explicit că dejecțiile animaliere sunt depozitate direct pe sol, pe proprietatea sa – iar faptul că respectivele dejecții nu s-ar scurge – în opinia contravenientei - în sol sau în sursa de apă potabilă nu poate duce la exonerarea de la plata amenzii.
Dacă s-ar accepta concluzia instanței de fond în sensul că doar proprietarii animalelor ar putea fi sancționați pentru depozitarea nelegală a dejecțiilor animaliere, s-ar ajunge ca normele imperative în domeniu să nu își găsească aplicarea niciodată – de fiecare dată, putându-se invoca faptul că, depozitarea respectivelor deșeuri s-a făcut de o altă persoană (juridică sau fizică) decât proprietarul.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, Tribunalul a apreciat că, în mod netemeinic, instanța de fond a dispus anularea procesului verbal de contravenție.
Instanța de control judiciar a mai constatat că, la fond, petenta intimată a solicitat, în subsidiar și înlocuirea amenzii cu avertismentul.
Legat de acest aspect, Tribunalul a reținut că pentru stabilirea sancțiunii contravenționale trebuie să se țină cont de criteriile de individualizare prevăzute de articolul 21 alin. 3 din OG 2/2001.
Potrivit acestei dispoziții legale, sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. În același sens, și art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, prevede că sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
Potrivit art. 7 din O.G.2/2001, sancțiunea avertismentului se aplică atunci când fapta este de o gravitate redusă și chiar dacă actul normativ care stabilește contravenția nu menționează expres această sancțiune.
În cazul de față, trebuie avută în vedere cantitatea deosebit de mare a dejecțiilor 3-4 tone, într-o zonă intens populată, pe timpul verii, foarte aproape de locuințele vecinilor și de o sursă de apă potabilă.
Deosebit de relevant este și faptul că, nici până la momentul de față petenta intimată nu a făcut dovada remedierii deficiențelor constatate. Totodată, contravenienta nu conștientizează imperativul respectării normelor care protejează mediul de viață al populației, negând evidența că dejecțiile animaliere depozitate direct pe sol se scurg în pânza freatică și crează un disconfort major vecinilor.
La data de 05.01.2015, petenta a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr.638/A/2014, prin care a solicitat schimbarea in tot a deciziei atacate, in sensul respingerii apelului paratei.
În motivarea cererii, revizuienta arată că în fapt, instanța de apel a retinut în cuprinsul deciziei pe care o atacă cu totul nefondat si fara a verifica acest aspect ca contractul de comodat incheiat de către soțul petentei si fiica acestora nu este inscris in cartea funciara pentru a fi opozabil terților, inclusiv petentei. In situația in care s-ar fi solicitat petentei, pentru a lamuri acest aspect, depunerea unui extras de carte funciara, instanța de apel s-ar fi lămurit ca in cartea funciara este inscris contractul de comodat.
Insa instanța a reținut in lipsa unui extras de carte funciara care sa ateste acest aspect, ca contractul de comodat nu este inscris in cartea funciara.
In condițiile in care se atesta si in cuprinsul cărtii funciare ca deținătorul imobilului pe care au fost găsite animalele este o alta persoana, pe langa celelate inscrisuri care sunt depuse la dosar, respectiv adeverința 4141/2013 emisa de Primăria Comunei Galda de Jos si adeverința 193/2013 emisa de medicul veterinar care dovedesc ca petenta nu este deținătorul vreunui animal, fara indoiala ca motivarea instanței ca nu este inscris contractul de comodat in cartea funciara, in lipsa unei dovezi in acest sens este una ne fondata.
La fel de lipsita de fundament este si reținerea ca petenta nu ar fi făcut dovada remedierii deficientelor constatate in procesul verbal, in condițiile in care parata nici un moment nu a afirmat ca cele constatate nu ar fi fost remediate.
Fiica petentei, cea care este deținătoarea animalelor si posesoarea terenului s-a conformat dispozițiilor impuse de inspectorii Direcției de S. Publica, dovada fiind si faptul ca nu s-au mai aplicat alte sancțiuni de care parata sa faca vorbire.
In drept, art.509 pct.5 Cod procedura civila, fiind vorba de depunerea extrasului de carte funciara care nu s-a solicitat a se depune de către instanța pentru a putea motiva neinscrierea contractului de comodat in cartea funciara, iar petenta nu putea anticipa o asemenea motivare pentru a-l depune la dosar.
Intimata DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ A. a depus întâmpinare prin care solicită ca prin decizia pe care o va pronunța să se dispună în principal, respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă și pe cale de consecință, menținerea, ca pe deplin temeinică și legală, a deciziei atacate, în subsidiar, respingerea cererii de revizuire ca fiind nefondată și pe cale de consecință, menținerea, ca pe deplin temeinică și legală, a deciziei atacate,
În motivarea întâmpinării arată în principal, că cererea de revizuire este inadmisibilă, deoarece: Aceasta se întemeiază pe dispozițiile art. 509 alin.l pct.5 Cod procedură civilă, potrivit cărora: "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților."
Astfel, pentru ca acest motiv de revizuire să poată fi invocat, trebuie îndeplinită una din următoarele cerințe:
- înscrisul să fi fost descoperit după darea hotărârii sau
- înscrisul să fi fost reținut de partea potrivnică sau
- înscrisul să nu fi putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
In speța de față, niciuna din cerințele de mai sus nu este îndeplinită, deoarece extrasul de Carte funciară, respectiv înscrisul doveditor al notării în Cartea funciară a contractului de comodat pe care revizuenta l-a încheiat cu fiica sa, nu constituie un înscris care să fi fost descoperit după darea hotărârii atacate, nici nu a fost reținut de către instituția intimată si nici nu se poate susține că nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, atâta vreme cât un extras de carte funciară este un act care putea fi depus de revizuenta, fără nicio îngrădire, oricând, atât la judecarea pe fond a cauzei, cât și la judecarea apelului.
De altfel, înscrisul pe care revizuenta îl invocă, ar fi putut depus de către aceasta încă la dosarul aflat pe rolul instanței de fond, iar pentru faptul că nu l-a depus nu poate fi învinovățită instanța de apel, deoarece aceasta s-a pronunțat pe probele cât se poate de concludente aflate la dosarul cauzei și pe care părțile, fară nicio constrângere sau limitare, le-au depus de bună-voie la dosar.
Menționează faptul că revizuenta nu a depus nici la fond și nici în apel un extras de Carte funciară, deși instituția intimată a invocat lipsa notării contractului de comodat în Cartea funciară încă din momentul judecării pe fond a cauzei, prin precizările depuse în data de 25 mai 2014 la Dosarul nr._ al Judecătoriei Alba Iulia.
De asemenea, consideră că instanța de apel nu a comis nicio greșeală prin faptul că nu a solicitat un extras de Carte funciară, deoarece aceasta a apreciat în ansamblu probatoriul depus de părți la dosar și s-a pronunțat pe dovezile suficiente existente și administrate în cauză.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 511 alin.l pct.5: "Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă". Or, în speța de față, notarea în cartea funciară, în cazul în care s-a făcut, nu are cum să se fi descoperit de către revizuenta doar după data de 5 decembrie 2014, având în vedere că cererea de revizuire a fost introdusă în data de 5 ianuarie 2015.
Prin urmare, depunerea la prezentul dosar a unui extras de Carte funciară care atestă înscrierea contractului de comodat asupra terenului pe care au fost depozitate dejecțiile animaliere, consideră că nu poate schimba cu nimic soluția instanței de apel deoarece revizuenta nu a fost împiedicată de vreo împrejurare, mai presus de voința acesteia, de a depune, pe fond sau în apel înscrisul invocat
În sprijinul afirmațiilor invocă jurisprudența. Practica judiciară a relevat faptul că nu pot fi considerate „înscrisuri doveditoare”, în accepțiunea art.509 alin.1, pct 5 NCPC, nici înscrisurile întocmite ori emise ulterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere și nici cele despre ale căror existentă si conținut părțile aveau cunoștință în timpul judecății (Garbiel B., O. S.-M. și alții, Noul Cod de procedură civilă, Comentariu pe articole, Vol.1, E.. Hamangiu, 2013, pag. 982).
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în conformitate cu prevederile art. 322 alin. 1 pct 5 C. proc. civ. (art 509 alin.1 pct 5 NCPC), un înscris înfățișat cu ocazia revizuirii este apt să conducă la admiterea acestei căi de atac, numai în măsura în care este vorba de un înscris doveditor, reținut de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părții. Prin urmare, este necesar ca înscrisul în cauză să fi existat la data judecății, dar nevalorificarea sa în proces să se fi datorat conduitei culpabile a părții adverse care l-a reținut sau să fi existat împrejurări mai presus de voința părții care, de asemenea, a împiedicat prezentarea acestuia în proces. În speță, Înalta Curte a reținut că nu au fost îndeplinite condițiile legale menționate anterior și nu este permisă revizuirea atunci când înscrisul este procurat de parte ulterior finalizării procesului, pentru că, într-o asemenea situație, s-ar ajunge la repunerea în discuție a unei hotărâri irevocabile, intrată în puterea lucrului judecat (Decizia nr. 2167 din data de 26 aprilie 2012 pronunțată de Secția a II-a civilă a înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect cerere de revizuire).
În concluzie, motivele de fapt invocate de revizuentă nu respectă cerințele impuse de textul de lege invocat, respectiv cerințele prevăzute de art. 509 alin.1 pct. 5 Cod procedură civilă, astfel că solicită a se respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
ÎN SUBSIDIAR, consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată, deoarece:
1.Revizuentă consideră că instanța de apel a reținut, fară nici un fundament, faptul că în Cartea funciară nu este notat contractul de comodat încheiat de către acesta cu fiica sa. Referitor la această susținere, învederează faptul că decizia atacată nu se bazează doar pe această reținere. Mai mult, faptul că acel contract este sau nu înscris în Cartea funciară nu prezintă o atât de mare relevanță deoarece:
-revizuenta este proprietara terenului pe care au fost depozitate aproximativ 4 tone de dejecții animaliere;
-revizuenta domiciliază si folosește efectiv imobilul în cauză, deci nu a cedat complet folosința terenului pe care s-au găsit cele 4 tone de dejecții,
-la data și ora controlului efectuat de către inspectorul sanitar, revizuenta nu l-a informat pe acesta de existenta unui astfel de contract de comodat deci se poate considera că l-a indus în eroare pe acesta.
Reiterează faptul că revizuenta nu a depus, nici la fond și nici în apel un extras de Carte funciară, deși instituția intimată a invocat lipsa notării contractului de comodat în Cartea funciară încă pe fondul cauzei.
Consideră că instanța de apel nu a comis nicio greșeală prin faptul că nu a solicitat un extras de Carte funciară, deoarece aceasta a apreciat în ansamblu probele depuse de părți la dosar și nu a considerat că este necesar să solicite un astfel de extras atâta timp cât revizuenta, la data și ora controlului, locuia în casa în a cărei curte au fost depozitate cele aproximativ 4 tone de dejecții animaliere și, deci, folosea efectiv imobilul în cauză.
Oricum, din punctul său de vedere, chiar dacă terenul pe care au fost depozitate dejecțiile animaliere este notat în Cartea funciară nu o absolvă pe revizuentă de răspunderea pentru depozitarea necorespunzătoare a dejecțiilor animaliere, deoarece aceasta nu a cedat complet folosința terenului pe care s-au găsit cele 4 tone de dejecții (a se vedea în acest sens copia de pe cartea de identitate aflată la dosar).
2.Faptul că instanța de apel a reținut că nu s-a făcut dovada remedierii deficiențelor constatate, consideră că este o constatare cât se poate de pertinentă, atâta timp cât revizuenta nu a depus la dosar, nici la fond nici în apel, vreo dovadă că a eliminat cantitatea impresionantă de aproximativ 4 tone de dejecții animaliere cu care practic "conviețuia". Chiar dacă o astfel de probă ar fi existat la dosarul cauzei, aceasta nu făcea decât dovada bunei-credințe a revizuentei, a preocupării sale de a respecta întocmai legea și de a trăi într-un mediu curat alături de vecini, și nicidecum nu ar fi înlăturat răspunderea pentru fapta săvârșită.
În drept, art. 509 alin.1 pct.5; art.511 alin.1 pct.5; art. 249-264 Cod pr.civilă.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Examinând cererea de revizuire, instanța constată că este neîntemeiată pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, care se poate exercita numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de art. 509 Cod pr.civilă. Hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunțării respectivei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării.
Deci, în cadrul revizuirii, nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei judecăți, pe temeiul unor elemente ce nu au format obiectul judecății finalizată cu pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se solicită.
Potrivit art.509 pct.5 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Act nou, în sensul acestui text, este numai un înscris doveditor care a existat la data pronunțării hotărârii, dar pe care partea nu l-a putut prezenta instanței, pentru că era reținut de partea adversă, ori dintr-o împrejurare de forță majoră, respectiv acel acte care, dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării pricinii, soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată.
Înscrisul invocat de către revizuientă este un extras funciar, din care, incontestabil rezultă că la data de 20.07.2011, în cartea funciară a fost notat contractul de comodat încheiat pentru o perioadă de 7 ani între G. V. în calitate de comodant și G. M. V. în calitate de comodatară; însă acest înscris, nu a fost reținut de intimată și nici nu se poate considera că petenta revizuientă s-a aflat în situația de a nu putea prezenta acest document, fiind evident că acesta putea fi oricând solicitat de la autoritatea competentă (ANCPI) și depus la dosar. Astfel, este evident că extrasul funciar nu poate fi privit ca înscris nou în sensul dispozițiilor art.509 pct.5 Cod pr.civilă.
Faptul că petenta revizuientă nu a avut reprezentarea faptului că instanța de control judiciar își va axa motivarea pe lipsa înscrierii contractului de comodat în cartea funciară, conform art.21 alin.1 din Legea 7/1996, este lipsit de relevanță, întrucât, în calea extraordinară de atac nu pot fi analizate/cenzurate motivele pentru care instanța a considerat sau nu necesar să pună în discuția părților necesitatea administrării unor probe.
Pe de altă parte, trebuie reținut că încă de la data de 25.03.2014, intimata a invocat inopozabilitatea contractului de comodat față de lipsa dovezilor privind notarea sa în cartea funciară, așa încât, dacă era diligentă, petenta ar fi trebuit să depună această dovadă înainte de judecarea cauzei în primă instanță, care avut loc la data de 16.05.2014. Astfel, faptul că nu a fost depus acest înscris nu poate fi imputabil decât petentei, cu atât mai mult cu cât, potrivit art.254 alin.6 Cod pr.civilă, partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii.
În plus, se impune a se remarca faptul că instanța de control judiciar nu a admis apelul intimatei doar pentru considerentul că nu s-a făcut dovada înscrierii contractului de comodat în cartea funciară, dimpotrivă, a analizat toate probele administrate în cauză, iar pe baza acestora, a considerat că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Pentru identitate de rațiune cu cele anterior reținute, nici procesul verbal de constatare la fața locului încheiat la data de 04.09.2014 de o comisie constituită la nivelul Comunei Galda de Jos (depus de revizuientă la primul termen de judecată) nu poate considerat fi un înscris care să determine aplicabilitatea art.509 pct.5 Cod procedură civilă, fiind evident că acesta exista la momentul pronunțării deciziei nr.638/A/04.12.2014 și se fala în posesia petentei, în condițiile în care a fost asumat prin semnătură de aceasta.
Având în vedere aceste considerente în baza art. 513 Cod procedură civilă prezenta cerere de revizuire va fi respinsă, constatându-se că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.509 pct.5 Cod procedură civilă.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de către revizuienta G. D., împotriva deciziei nr.638/A/2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului A..
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2015.
Președinte, M. P. | Judecător, B. A. A. | |
Grefier, R. C. |
Red.P.M.
Tehnoredact.R.C./4 ex./13.02.2015
Jud.apel-D.C., A.C.P.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 112/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 529/2015.... → |
|---|
