Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Sentința nr. 10/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 10/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 09-01-2015 în dosarul nr. 3162/107/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._
SENTINȚA ADMINISTRATIVĂ Nr. 10/C./2015
Ședința publică de la 9 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. C. M.
Grefier: R. B.
Pe rol se află cererea formulată de pârâta C. DE C. A ROMÂNIEI în contradictoriu cu reclamanta . ABRUD, având ca obiect completare hotărâre.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă consilier juridic Zvancea-C. C. pentru pârâtă și avocat A. I. pentru reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocatul reclamantei depune la dosar împuternicire avocațială.
Reprezentanta pârâtei și avocatul reclamantei învederează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată în stare de judecată cererea de completare a hotărârii și acordă cuvântul asupra acesteia.
Reprezentanta pârâtei susține cererea și solicită admiterea acesteia așa cum a fost formulată, în sensul consemnării în dispozitiv a mențiunii privind respingerea cererii reclamantei de anulare a pct. I. 1 și I. 2 din Decizia nr. 13/2014 emisă de Camera de C. A.. Susține că raportat la disp. art. 425 lit. c) din codul de procedură civilă, în dispozitivul hotărârii trebuie să se regăsească soluția dată fiecărui capăt de cerere, ceea ce presupune o mențiune expresă în acest sens, și nu să rezulte implicit. Învederează că pârâta a considerat necesar să formuleze cererea de completare a hotărârii pentru a nu exista probleme cu ocazia executării.
Avocatul reclamantei solicită respingerea cererii, apreciind că dispozitivul hotărârii este foarte clar iar instanța s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere. În ceea ce privește eventualele probleme de executare, susține că sunt excluse, întrucât atâta timp cât decizia a fost anulată doar în parte, aceasta constituie titlu executoriu pentru ceea ce nu a fost anulat, iar nu hotărârea instanței.
Instanța reține cererea în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cererii de completare a hotărârii
Prin cererea formulată la data de 11.12.2014 pârâta C. DE C. A ROMÂNIEI în contradictoriu cu reclamanta . ABRUD, a solicitat să se dispună:
- completarea dispozitivului Sentinței nr. 1406/C./10.10.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar_, în sensul consemnării și în dispozitiv a hotărârii privind respingerea cererii reclamantei de anulare a pct. I. 1 și I. 2 din Decizia nr. 13/2014 emisă de Camera de C. A..
În motivarea cererii pârâta a susținut următoarele.
Reclamanta prin cererea de chemare în judecată a solicitat anularea în tot a Încheierii nr. 50/2.06.2014, anularea pct. I. 1 și 2 respectiv II. 1 și 3 din Decizia nr. 13/2014 precum și a măsurilor aferente acestor constatări, anularea pct. 1, 2, 3 și 5 din cadrul Secțiunii B din Raportul de control nr. 1137/28.02.2014.
Soluționând cauza, Tribunalul A. a pronunțat Sentința administrativă nr. 1406/10.10.2014 prin care a admis în parte acțiunea, a anulat în parte Încheierea nr. 50/2014 și Decizia nr. 13/2014, respectiv în ceea ce privește soluția referitoare la măsurile dispuse la pct. II.1 și II.3 din Decizia 13/2014. Prin aceeași sentință a respins ca inadmisibilă cererea reclamantei privind anularea Raportului de control nr. 1137/2014 precum și cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În considerentele sentinței a fost respinsă în mod legal cererea reclamantei privind anularea pct. I.1 și I.2 din Decizia nr. 13/2014, mențiune care nu se regăsește însă și în dispozitivul sentinței.
Din dispozițiile intrinseci ale sentinței rezultă respingerea petitelor vizând anularea pct. I.1 și pct. I.2 din Decizia nr. 13/2014, astfel că această soluție trebuie să se regăsească și în dispozitivul sentinței.
Dacă în cazul excepției de inadmisibilitate a cererii de anulare a Raportului de control, hotărârea instanței se regăsește atâta în considerente cât și în dispozitiv, în cazul cererii reclamantei privind anularea pct. I.1 și pct. I. 2, hotărârea primei instanțe nu se regăsește decât în considerente.
În drept, au fost invocate disp. art. 444 și art. 425 lit. c) N.C.P.C.
Reclamanta deși a fost legal citată nu a depus întâmpinare cu privire la cererea de completare a hotărârii.
Examinând cererea de completare formulată de pârâtă, instanța constată că este neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse.
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul A. sub nr._ /14.07.2014 reclamanta ..A. ABRUD, în contradictoriu cu paratele C. DE C. A ROMÂNIEI - CAMERA DE C. A JUDEȚULUI A. și C. DE C. A ROMÂNIEI - Departamentul IV, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună:
• Anularea în tot a Încheierii nr. 50/02.06.2014, emisa de C. de C. a României -Comisia de soluționare a contestațiilor;
• Anularea în parte a Deciziei nr. 13/2014 privind înlăturarea deficientelor constatate, emisa de Camera de C. a Județului A., in privința punctelor I.1. si I. 2, respectiv II.1. si II.3, precum si a masurilor aferente acestor constatări;
• Anularea în parte a Raportului de control nr. 1137/28.02.2014, emis de Camera de C. a Județului A., in privința constatărilor de la punctele 1, 2, 3 si 5 din cadrul secțiunii B) Constatările rezultate in urma acțiunii de control.
Totodată, in temeiul art. 453 din codul de procedură civilă a solicitat sa se constate ca paratele se afla in culpa procesuala si sa dispună obligarea acestora la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate in prezenta cauza.
Prin Sentința administrativă nr. 1406/C./10.10.2014 pronunțată de Tribunalul A. a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta, dispunându-se:
- anularea în parte a Încheierii nr. 50/2.06.2014 emisă de C. DE C. A ROMÂNIEI – COMISIA DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, respectiv în ceea ce privește soluția referitoare la măsurile dispuse la pct. II. 1 și pct. II. 3 din Decizia nr. 13/27.03.2014.
- anularea în parte a Deciziei nr. 13/27.03.2014 emisă de CAMERA DE C. A JUDEȚULUI A., respectiv în ceea ce privește măsurile dispuse la pct. II. 1 și pct. II. 3 din cuprinsul acesteia.
- respingerea ca inadmisibilă a cererii formulate de reclamantă pentru anularea raportului de control nr. 1137/28.02.2014 întocmit de CAMERA DE C. A JUDEȚULUI A..
- respingerea cererea reclamantei de obligare a pârâtelor la cheltuieli de judecată.
Sentința mai sus menționată i-a fost comunicată pârâtei la data de 26.11.2014 conform procesului verbal de înmânare existent la dosar (f 129 vol. V).
Cererea de completare a fost formulată în termenul prevăzut pentru exercitarea căii de atac, respectiv 15 zile de la comunicare.
Potrivit disp. art. 444 alin. 1 din codul de procedură civilă: dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri (…).
În speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege.
Din modul cum a fost formulată acțiunea de către reclamantă, reiese că aceasta a avut trei petite principale la care se adaugă unul accesoriu și anume cererea de obligare la cheltuieli de judecată.
Contrar celor susținute de pârâta, instanța s-a pronunțat asupra tuturor cererilor formulate de reclamantă, admițând în parte acțiunea și menționând expres în dispozitiv în ce sens, respectiv ce anume a fost anulat din cuprinsul actelor atacate.
Referitor la soluția dată celui de-al doilea capăt de cerere, criticată de pârâtă, în condițiile în care acțiunea a fost admisă în parte în sensul că s-a dispus anularea în parte a Deciziei nr. 13/27.03.2014, respectiv doar în ceea ce privește măsurile de la pct. II. 1 și pct. II. 3 din cuprinsul acesteia, instanța nu a considerat necesar să menționeze în dispozitiv că respinge cererea de anulare a pct. I.1 și I.2 din decizie, întrucât a văzut decizia ca pe un act unitar chiar dacă a fost structurat pe mai multe puncte iar cererea reclamantei de anulare a acestuia, ca fiind o cerere unică independent de structurarea concretă a actului atacat.
Altfel spus, instanța nu a considerat că reclamanta a formulat atâtea cereri de anulare câte puncte a solicitat să fie anulate, ci s-a raportat la act în întregul său, pe care l-a anulat în parte, corespunzător celor reținute prin considerentele hotărârii.
Aceasta înseamnă că tot ceea ce nu a fost anulat din cuprinsul acelui act, a fost menținut, ceea ce nu presupune însă în mod necesar și respingerea cererii pentru punctele neanulate.
Dealtfel, contrar celor susținute de pârâtă, nicăieri în considerente, instanța nu a menționat că respinge cererea de anulare a acelor puncte, după examinarea motivelor invocate de reclamantă cu privire la măsurile dispuse la pct. I.1 și I.2 din Decizia nr. 13/2014, instanța conchizând doar că acele măsuri sunt legale și temeinice iar soluția de respingere a contestației cu referire la acestea dată prin Încheierea nr. 50/2014 este corectă.
În consecință nu se poate susține că au fost încălcate prevederile art. 425 lit. c) N.C.P.C. potrivit căruia: dispozitivul hotărârii trebuie să cuprindă „soluția dată tuturor cererilor deduse judecății”.
Din economia acestui text de lege coroborat cu art. 444 N.C.P.C., instanța apreciază că rezultă indubitabil că soluția din dispozitiv trebuie să cuprindă soluția dată cererilor propriu zise deduse judecății (indiferent că sunt principale, accesorii, conexe sau incidentale) și nu soluția dată cu privire la fiecare punct din cuprinsul unui act, pentru ipoteza în care ar fi astfel structurat.
Ceea ce critică pârâta, este de fapt tehnica de redactare în concret a dispozitivului hotărârii, invocând o aparentă contradicție dintre considerente și dispozitiv.
Pârâta solicită practic modificarea dispozitivului așa cum consideră aceasta că ar fi trebuit să fie întocmit și nu completarea hotărârii.
Din cuprinsul art. 444 din codul de procedură civilă reiese că se poate solicita completarea hotărârii, ceea ce presupune hotărârea în întregul său și nicidecum doar completarea dispozitivului.
Dealtfel, aceasta este și rațiunea pentru care o asemenea cerere poate fi formulată în termenul de exercitare a căii de atac, iar potrivit disp. art. 445 din codul de procedură civilă, partea nu are un drept de opțiune între a exercita calea de atac sau a urma procedura de completare.
Apărarea pârâtei referitoare la necesitatea completării dispozitivului în sensul solicitat, pentru a înlătura eventualele probleme ce s-ar ivi cu ocazia executării, este neîntemeiată, întrucât atâta timp cât actul întocmit de aceasta a fost anulat în parte și s-a arătat expres ce anume din cuprinsul acestuia s-a anulat, actul constituie titlu executoriu pentru tot ceea ce nu a fost anulat din cuprinsul său.
Având în vedere considerentele expuse, cererea formulată de pârâtă va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de completare a dispozitivului Sentinței administrative nr. 1406/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, formulată de pârâta C. DE C. A ROMÂNIEI, cu sediul în București, .. 22-24, sector 1, în contradictoriu cu reclamanta S.C. C. M. SA ABRUD - succesoare în drepturi a Filialei A. I. Abrud SA ( fosta Sucursală Minieră Abrud), cu sediul procesual ales în București, Șoseaua Kiseleff, nr. 55, Vila nr. 6, sector 1.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Recursul și motivele de recurs se depun prin avocat sau consilier juridic, la Tribunalul A., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică din data de 9.01.2015.
Președinte, G. C. M. | ||
Grefier, R. B. |
Red. Tehnored. G.C.M.
Ex. 5/14.01.2015
| ← Anulare act emis de autorităţi publice locale. Sentința nr.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
