Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 3/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 06-01-2015 în dosarul nr. 4559/107/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA DE C. ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ
Dosar nr._
SENTINȚA ADMINISTRATIVĂ NR. 3/C./2015
Ședința publică de la 6 ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
Grefier: V. L.
Pe rol se află acțiunea reclamantelor T. M., B. E. și T. P., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII A., pentru litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999) – spor de condiții vătămătoare.
La apelul nominal făcut în cauză, atât la prima strigare cât și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se constată că la data de 6.01.2015 reclamantele au depus la dosar cereri de amânare pentru a-și angaja apărător.
Instanța în baza art. 131 Noul Cod procedură civilă, raportat la dispozițiile Legii nr. 188/1999, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Cu privire la cererile de amânare formulate de reclamante în vederea angajării unui apărător, instanța, deliberând le respinge având în vedere că reclamantele au introdus acțiunea la data de 20.10.2014 și au avut suficient timp să-și angajeze apărător dacă considerau necesar să o facă.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat în probațiune, în baza art.150 Cod procedură civilă instanța constată cauza în stare de judecată și față de lipsa părților, o lasă în pronunțare.
TRIBUNALUL
Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ la data de 20.10.2014, reclamantele T. M., B. E. și T. P. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII A.:
- obligarea pârâtei C. Județeană de Pensii A. la acordarea și plata corespunzătoare a sporului de condiții vătămătoare începând cu data încadrării ca funcționari publici în cadrul pârâtei, astfel: 15% - T. M.; 15% - B. EMILA; 15% - T. P.;
- totodată, solicită actualizarea cu indicele de inflație a sumei reprezentând sporul de condiții vătămătoare, calculat de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, arată că în fapt, la această dată toți salariații Case Județene de Pensii A. care își desfășoară activitatea în cadrul pârâtei, cu excepția lor, beneficiază de sporul de condiții vătămătoare în procent de 15%.
Că la data obținerii acestui spor de toți ceilalți colegi, ele nu aveau calitatea de angajați în cadrul pârâtei Casei Județene de Pensii A.. Sporul de condiții vătămătoare este acordat celorlalți angajați ca urmare a soluționării cererii acestora prin sentința civilă 1088/CA/2007 a Tribunalului A., irevocabilă prin decizia nr._ a Curții de Apel A. I..
Sporul de condiții vătămătoare a fost obținut în urma determinărilor condițiilor de microclimat din încăperile Casei Județene de Pensii A.. În acest sens au fost emise de către Direcția de Sănătate Publică a județului A., buletinul de analiză aeromicrofloră nr. 988/11.06.2007 completat prin buletinul 1468/18.09.2008, completat cu buletinul de expertizare nr. 826 și 827 ambele emise în data de 28.02.2011, anexate prezentei.
Din aceste buletine rezultă că atât germenii nehomolitici cât și cei hemolitici au depășit valorile maxime admise de 2500/mc și respectiv 2% din totalul germenilor nehemolitici, prezența acestora indicând o expunere la un microclimat viciat și un risc crescut de infecții ale căilor respiratorii, în prezența stafilococilor, determinați prin testele de salubritate indică un risc cutanat, la toate adăugându-se suprasolicitarea neuropsshică evidențiată prin afecțiuni ale analizatorului vizual.
La emiterea buletinelor de determinare a noxelor au fost avute în vedere atribuțiile Casei Județene de Pensii stabilite prin art. 24 din HG 13/2004, recalcularea pensiilor și alte activități ce presupun contactul direct cu dosarele de pensie care au o vechime începând din anul 1959, cât și stabilirea și revizuirea dosarelor la legi speciale, respectiv Legea 189/2000 modificată și Legea 309/2002.
Conform prevederilor art.8 lit. a din HG 281/1993 modificată și completată prin HG nr. 561/2000 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, în raport cu condițiile în care își desfășoară activitatea poate fi acordat un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15 % din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. Subliniem faptul că acest spor a fost menținut de toate actele normative ulterioare. Astfel, art. 9 din Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice dispune: 1. Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază. 2. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții deosebite de muncă, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare, emise de autoritățile abilitate în acest sens, prin regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, avizat de Ministerul Muncii, Familiei si Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice.
Aceleași dispoziții au fost preluate și în conținutul art. 9 alin.2 și art. 21 din Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, intrată în vigoare la data de 1.01.2011 și care prin art. 39 abrogă Legea nr. 330/2009.
Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, intrată în vigoare la data de 1.01.2011, a menținut, prin dispozițiile art. 1 și 5, posibilitatea acordării sporului pentru condiții periculoase și vătămătoare categoriilor de salariați intrate sub incidența acesteia, în raport cu nivelul bazei de calcul al acestuia pentru luna octombrie 2010, majorat cu 15%.
În anul 2012, potrivit dispozițiilor art. 1 alin.2 și art. 12 alin.2 din Ordonata de Urgență a Guvernului nr.80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu modificările și completările aduse prin Legea 283/2011, sporurile pentru condiții de muncă prevăzute de Legea cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, se acordă și personalului nou-încadrat, numai în măsura în care acesta își desfășoară activitatea în aceleași condiții de muncă cu ale personalului care beneficiază de aceste sporuri din instituția/autoritatea publică respectivă, într-un cuantum egal cu cel stabilit pentru funcțiile similare în plată.
Având în vedere rezultatul determinării condițiilor de microclimat din încăperile Casei Județene de Pensii A., din care rezultă existența unei încărcături microbiene mult peste limitele recomandate de Ministerul Sănătății și Familiei, volumul de activitate și constatările proceselor verbale încheiate la data de 8.07.2008 și 1.10.2008 de către Comisia constituită în baza deciziilor nr.899/07.07.2008 și nr. 1306/30.09.2008 s-a propus acordarea unui spor de condiții vătămătoare de 10%, respectiv 15% la următoarele compartimente: Direcția Stabiliri și Plăți Prestații, Informatică, Achiziții Publice, Pensii Internaționale, Serviciul Evidență Contribuabili, Serviciul Legislație C. executare Silită Comunicare și Relații Publice (fost Serviciu Juridic Comunicare).
Având în vedere că toți ceilalți colegi beneficiază de acest spor, au solicitat pârâtei C. Județeană de Pensii A., acordarea și plata sporului prin adresa 5688/RS/16.10.2014, însă cererea a fost respinsă prin adresa 5702/17.10.2014.
În ceea ce privește refuzul Casei Județene de Pensii A. de a le acorda acest spor, consideră reclamantele că tratamentul diferit și interpretarea diferențiată a normelor incidente cu privire la aceleași categorii socio-profesionale ar fi de natură să reprezinte o discriminare în sensul dispozițiilor art.16 alin. 1 din Constituție, ale OUG 137/200 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum se reține în Decizia nr. 21/2008 de către ICCJ.
Pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii reclamantelor, invocând faptul că salariilor și a altor drepturi salariale se efectuează în funcție de sumele prevăzute în buget, condiția esențială fiind aceea de încadrare în sumele consemnate la capitolul cheltuieli salariale. Că pretențiile solicitate prin acțiunea introductivă sunt neîntemeiate și ca atare, nu pot fi acordate deoarece nu au fost prevăzute în bugetul aprobat, astfel că se află în imposibilitatea de a face plata acestora.
Din actele și lucrările de la dosar, tribunalul reține că:
Reclamantele au calitatea de funcționari publici la C. Județeană de Pensii A..
În ceea ce privește faptul că toți ceilalți salariați ai pârâtei beneficiază de sporul de condiții vătămătoare, instanța reține că sporurile sunt acordate prin hotărâri judecătorești, temeiul juridic al acordării acestora de către instanțe fiind art. 8 din HG 281/1993, act normativ care însă a fost abrogat prin Legea 330/2009, deci anterior angajării reclamantelor.
La momentul solicitării sporului de către reclamante, acordarea acestuia este reglementată de Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, anexa 1 cap. B:
Acordarea sporului în cauză este supusă regulilor stabilite în art. 1 din anexa 1 cap. B din Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, astfel: (1) Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat. (2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
Având în vedere că Legea 284/2010 este o lege cadru dispozițiile mai sus enunțate trebuie interpretate în sensul că recunosc sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare ca pe o componentă a salariului funcționarului public însă individualizarea acestuia trebuie realizată în condițiile legislației secundare - regulament. Or, în lipsa acestui act administrativ cu caracter normativ prin care se realizează organizarea executării legii nu se poate discuta în mod întemeiat de îndeplinirea condițiilor pentru acordarea sporului.
În acest context, în lipsa criteriilor pe baza cărora se acordă cuantumul sporul în concret, instanța de judecată nu se poate substitui ea însăși voinței legiuitorului sau partenerilor sociali, stabilind în mod arbitrar un cuantum al sporului.
Reiese, așadar, că pentru acordarea sporului de condiții vătămătoare nu este suficientă existența buletinelor de determinare a condițiilor de microclimat, ci legiuitorul condiționează beneficierea de spor de acordarea acestuia de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, cu excluderea competenței instanței de judecată.
Faptul că se precizează nivelul maxim de până la 15% din salariul de bază are semnificația că acesta se asigură prin negociere, între partenerii sociali - ordonator de credite și sindicat, iarăși cu excluderea competenței instanței de judecată, care nu poate acorda acest spor într-un cuantum stabilit, în absența oricărui criteriu de determinare a acordării acestuia de către legiuitor. Cu alte cuvinte, atunci când printr-o reglementare legală se acordă un spor la salariu, dar se prevăd numai limitele minime sau maxime ale acordării acestuia, fără să se prevadă expres criteriile pe baza cărora se acordă cuantumul sporul în concret, instanța de judecată nu se poate substitui ea însăși voinței legiuitorului sau partenerilor sociali, stabilind în mod arbitrar un cuantum al sporului.
De asemenea, textul legal impune condiția existenței regulamentului de aplicare conform legii, însă până în prezent nu există încă unul.
Cu privire la argumentele vizând existența unei discriminări între salariații Casei Județene de Pensii A., se constată următoarele:
Constituția României, prin art. 16 alin. (1) garantează dreptul la egalitate: Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări". Potrivit Constituției României, art. 20 alin (1): Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
Astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, legat de articolul 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării, diferența de tratament devine discriminare, în sensul articolului 14 din Convenție, atunci când autoritățile statale induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Instanța europeană a decis în mod constant că pentru ca o asemenea încălcare să se producă „trebuie stabilit că persoane plasate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-si găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă (vezi CEDH, 18 februarie 1991, Fredin c/Suede, parag.60, 23 iunie 1993, Hoffman c/Autriche, parag.31, 28 septembrie 1995, Spadea ., 22 octombrie 1996 Stubbingsetautresc/Royaume-Uni, parag.75
Se observă că art. 6 din OG nr. 137/2000 condiționează constatarea discriminării de existența unor motive expres și limitativ enumerate, respectiv: apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia.
În speță, pretinsa deosebire de tratament realizată între angajații pârâtei nu este realizată pentru vreunul dintre criteriile prevăzute strict de ordonanță. Pretenția reclamanților din prezentul dosar de a li se acorda sporul de condiții vătămătoare motivat exclusiv pe faptul că colegii în situații pretins similare beneficiază de acestea nu este întemeiată, întrucât prin Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, anexa 1 cap. B se reglementează expres criteriile pe baza cărora și condițiile în care se acordă sporul de condiții vătămătoare, acestea nefiind îndeplinite în speță.
Raportul de serviciu al reclamantelor, potrivit principiului tempus regit actum, este guvernat de normele juridice în vigoare la data numirii lor în funcție. Și ca atare este fără relevanță faptul că, anterior datei de referință indicate, a existat un temei legal pentru acordarea sporului pentru condiții vătămătoare, respectiv art. 8 din HG 281/1993, de care au beneficiat funcționarii publici ce aveau un raport de serviciu în derulare la acel moment, în condițiile în care acest act normativ a fost abrogat prin Legea 330/2009, deci anterior angajării reclamanților. În același context faptul că au existat dispoziții legale tranzitorii în actele normative ulterioare care au menținut dreptul la sporul respectiv pentru funcționarii publici care beneficiau de el la data apariției noului act normativ (art. 5 alin. 1 lit. b din OUG 1/2010) nu constituie un temei pentru acordarea lui reclamanților recurenți întrucât ei nu se regăseau în situația premisă, respectiv nu beneficiau de el la momentul intervenției legislative.
Nu se poate discuta despre situații comparabile atâta timp cât nașterea raporturilor de serviciu ale recurenților au fost guvernate de acte normative diferite de cele ale celorlalți funcționari publici care își desfășoară activitatea în cadrul instituției pârâte.
În consecință, se va respinge ca neîntemeiată acțiunea reclamantelor T. M., B. E. și T. P., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII A., pentru litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999) – spor de condiții vătămătoare.
Pentru aceste motive.
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea reclamantelor T. M., B. E. și T. P., cu domiciliul procesual ales în A. I., Bărăbanț, ., județul A., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII A., cu sediul în A. I., .. 61, județul A., pentru litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999) – spor de condiții vătămătoare.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul A., potrivit art. 490 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. C. V. L.
Redactat DC
Tehnoredactat VL/19.01.2015/4 exemplare
| ← Pretentii. Decizia nr. 111/2015. Tribunalul ALBA | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
