Anulare act administrativ. Sentința nr. 132/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 132/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 09-02-2015 în dosarul nr. 5757/109/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 132/2015
Ședința publică de la 09 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E. - M. E.
Grefier V. R. I.
Pe rol fiind soluționarea, în primă instanță, a litigiului de contencios administrativ și fiscal formulat de reclamanta P. M., în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ și C. N. DE ASIGURARI DE SANATATE- PRIN CAS ARGES, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 26 ianuarie 2015, susținerile părților fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta sentință, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Constată că, la 31.07.2013 reclamanta P. M., a chemat în judecată pe pârâtele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ și C. N. DE ASIGURARI DE SANATATE- PRIN CAS ARGES, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se dispună anularea deciziei din 11.06.2012, obligarea la plata de daune pentru refuzul de a-i elibera deciziile în baza cărora s-a emis decizia din 11.06.2012 precum și la plata daunelor interese și a cheltuielilor de judecată.
În motivare, petenta a arătat că decizia a fost emisă cu nerespectarea dispozițiilor cuprinse în Codul pr.fiscală, privind procedura de emitere a deciziilor de impunere în această materie.
Petenta a precizat că nu a semnat niciodată un contract de furnizare de servicii medicale cu C. de Asigurări de Sănătate Argeș și nici nu a beneficiat de vreun serviciu medical pe toată această perioadă.
Consideră petenta că nu i-a fost comunicată vreo înștiințare de depășire a termenului legal de depunere a declarației, deci penalitățile sunt nejustificate.
La 24.06.2014, petenta a formulat cerere completatoare și precizatoare solicitând anulare deciziei emisă la 11.06.2012, reluând motivele expuse în acțiunea principală.
În susținere, petenta a depus înscrisuri.
La 25.04.2014 a depus întâmpinare intimata CASS Argeș, solicitând respingerea acțiunii, prezentând pe larg argumentele cu privire la cea din urmă susținere. Totodată se invocă și excepția lipsei calității procesuale pasive.
La 07.08.2014, prin concluzii scrise, intimata DGRFP Ploiești a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, deoarece nu ea a emis actul administrativ fiscal contestat, iar pe fond se solicită respingerea contestației ca neîntemeiată.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, din a căror examinare se rețin următoarele:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei AJFP Argeș se constată că aceasta este neîntemeiată, câtă vreme în baza înscrisurilor a căror anulare se solicită, ce au fost emise de intimata CAS Argeș s-au emis de către finanțe titluri executorii și somații, care deja au fost puse în executare.
Și excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei de Asigurări de Sănătate Argeș va fi respinsă deoarece este emitentul celor două decizii a căror anulare se solicită, prin care s-au stabilit inițial sumele datorate cu titlu de contribuție la fondul de asigurări de sănătate.
Petentei i s-a emis decizia din 11.06.2012 referitoare la obligațiile de plată pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate din care reiese că datorează suma de 4630 lei debit principal și 1949 lei accesorii pentru perioada anilor 2007 - 2012.
Împotriva acestei decizii, petenta a formulat plângere prealabilă, dart aceasta a fost respinsă.
Ca urmare s-au emis și titluri executorii și somații pentru aceste sume la care s-au adăugat și cele calculate pentru anii 2007 - 2012.
În conformitate cu prevederile art. 211 si 215 din Legea nr.95/2006, obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanelor juridice sau fizice care au calitatea de angajator, persoanelor juridice ori fizice asimilate angajatorului, precum și persoanelor fizice care sunt cetățeni romani si domiciliază pe teritoriul României. Calitatea de asigurat și drepturile de asigurare încetează odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de ședere în România.
Reclamanta nu face parte din categoria persoanelor scutite de la contribuția asigurărilor de sănătate obligatorii, acesta desfasurand activitati in calitate de persoana fizica independenta, neregăsindu-se astfel in niciuna din cazurile prev. expres de art.213-213 indice 2.
Potrivit alin.(3) din art.215 „persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, venituri din agricultură și silvicultură, venituri din cedarea folosinței bunurilor, din dividende și dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declarații privind obligațiile față de fond”, astfel ca obligația virării contribuției sociale de sănătate se aplică si persoanelor care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente.
Potrivit art. 35 alin. (1) din Ordinul CNAS nr.617/2007, în conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din Codul de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF.
(2) Titlul de creanță prevăzut la alin. (1) devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege.”
De asemenea, potrivit art.261 alin.(5) din Lege, “persoanele prevăzute la art. 257 si 258 au obligația de a pune la dispoziția organelor de control ale ANAF sau ale caselor de asigurări, după caz, documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea stabilirii obligațiilor la fond.”
În ceea ce privește susținerea reclamantei că nu există un contract de asigurare în baza căruia să fie emis titlul de creanță, tribunalul subliniază că reclamanta avea obligația să încheie un contract de asigurări sociale, potrivit ordinului președintelui CNAS nr. 345/2006, modificat prin ordinul nr. 636/2007, iar neîncheierea acestui contract nu o exonerează de la plata contribuției, întrucât nu există un drept de opțiune pentru plata asigurărilor sociale de sănătate, acestea fiind obligatorii și funcționând ca un sistem unitar, astfel cum se prevede la art. 208 alin. 3 din Legea nr. 95/2006.
Referitor la afirmația reclamantei că pentru stabilirea debitelor era necesară depunerea declarației prevăzute de art. 215 alin. 2 din Legea nr. 95/2006, neputându-se prelua datele comunicate de ANAF, tribunalul constată că demararea procedurii de executare silită a avut loc în baza art. 35 alin. 1 din ordinul CNAS nr. 617/2007, astfel cum a fost modificat prin ordinul CNAS nr. 509/2008, potrivit căruia obligațiile de plată la FNUASS pot fi stabilite și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF, în condițiile în care acesta nu a depus anual declarațiile cu privire la toate veniturile obținute din activități independente, astfel cum prevede art. 215 alin. 1 și 3 din Legea nr. 95/2006 .
Potrivit art.266 din Legea 96/2006, singurele case care sunt in subordinea CNAS si care colectează contribuțiile sociale la/pentru FNUASS suntC. de Asigurări de Sănătate Argeș, C. Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, precum și C. Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, alte case de asigurări fiind independente, autonome si private.
Chiar dacă reclamanta nu doreste sa beneficieze de serviciile medicale de stat nu este exonerată de plata contributiei la sănătate pentru veniturile obținute din activități independente, în temeiul art. 257 alin. (3) din Lg. 95/2006 cu modificări și completări „în cazul persoanelor care realizează in aceiași timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a)-e), alin. (2^1) și la art 213 alin. (2) lit. h), contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri.
La baza titlului executoriu s-au aflat tocmai declaratiile fiscale date de contestatoare către ANAF, si ca urmare a pasivității acestuia a fost emisă decizia de impunere, care constituie astfel titlu de creanță, baza de calcul avută în vedere fiind reprezentată de informațiile oferite de organul fiscal competent de la domiciliul contestatorului, calcularea contribuției la fondul de sănătate făcandu-se in baza declarațiilor fiscale date de acesta.
Rezulta deci ca reclamanta are o obligatie legala de a plăti contributiile la sistemul public de asigurări de sănătate, care are la bază principiul solidarității, întrucât orice persoană este considerată a fi asigurată prin efectul legii. Astfel, în considerarea exercitării activității independente, acesta datorează prin lege, cota de contribuție la fondul de sănătate, pe toată perioada în care aceasta a figurat înregistrat ca și contribuabil până la data la care a încetat exercitarea activitătii independente.
Ca urmare, indiferent dacă a beneficiat sau nu de servicii medicale acesta datorează contribuția la fondul de sănătate, întrucât contribuția are la bază principiul solidarității, nereprezentând o plată a unui serviciu efectiv prestat, plata contravalorii unor servicii de care a beneficiat, ci o contribuție la un fond național ce respectă principiul solidarității și nu principiul contravalorii serviciilor prestate. Obligația de plată a contribuabililor există independent de orice comunicare sau înștiințare de plată deoarece izvorăște din lege. Contestatorul avea obligația de a cunoaste îndatorirea de plată și de a efectua plata la termenul scadent rezultat din lege.
Mai mult, susținerea petentei că nu i-a fost comunicat conform legii, actul administrativ fiscal contestat, respectiv decizia de impunere nr.22/2012 și decizia_, nu afectează în nici un fel legalitatea acestora, putând produce efecte numai în cadrul unei contestații la executare.
În ce privește însă obligația de plată a penalităților și majorărilor de întârziere, se rețin următoarele:
Conform disp.art.222 din Legea 95/2006 republicată, fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puțin odată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de contribuție personală și a modalității de plată precum și asupra drepturilor și obligațiilor sale, dispoziții din care rezultă obligația pârâtei CJAS Argeș de a informa pe reclamant asupra obligației plății contribuției și a nivelului acesteia. Aceasta este o obligație de informare care își are fundamentul în disp.art.31 alin.2 din Constituția României, iar tribunalul consideră că pârâta C. de Asigurări de Sănătate Argeș nu și-a îndeplinit obligația de a-l înștiința pe petent, iar numai în situația în care acesta nu și-ar fi respectat obligația de plată să calculeze și să impună plata accesoriilor reprezentând dobânzi și penalități.
Chiar dacă aceste obligații de plată sunt accesorii obligațiilor principale datorate de reclamant, în sarcina lui nu poate fi reținută vreo culpă de neplată, câtă vreme, de bună credință, și-a depus declarațiile pentru stabilirea obligațiilor fiscale către administrația financiară, de unde de altfel și intimata CJAS Argeș le-a preluat pentru calculul contribuției și mai mult, cum s-a arătat, până la data emiterii deciziei de impunere, în tot intervalul de timp analizat, aceasta nu și-a îndeplinit ea însăși obligațiile legale corelative.
Astfel, cum petentei i s-a comunicat decizia în care se prevăd atât obligații de plată principale, cât și accesorii, fără o notificare prealabilă asupra plății contribuției la FNUASS, instanța apreciază faptul că petenta nu poate fi obligată și la plata penalităților și majorărilor de întârziere.
Față de aceste considerente, în baza art. 1, 2, 8 si 18 din Legea nr. 554/2004 precum si art.215, 257 si art.261 din Legea 95/2006, tribunalul va admite în parte contestația și va anula în parte decizia din 11.06.2012 și respectiv decizia nr. 9088/2012 și tot în parte titlurile executorii emise în perioada decembrie 2012-iunie 2014 pentru sumele ce reprezintă accesorii calculate până la 29.05.2013.
Se va respinge capătul de cerere privind despăgubirile civile, deoarece nu s-a făcut nicio dovadă a vătămării intereselor și drepturilor legitime ale petentei și nici a prejudiciului suferit astfel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația, precizată și completată formulată de reclamanta P. M., domiciliată în Pitești . . ., în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ cu sediul în Pitești . jud.Argeș, și C. N. DE ASIGURARI DE SANATATE- PRIN CAS ARGES, cu sediul în Pitești . nr.62 jud.Argeș.
Anulează în parte decizia din 11.06.2012 și respectiv decizia nr. 9088/2012 și tot în parte titlurile executorii emise în perioada decembrie 2012-iunie 2014 pentru sumele ce reprezintă accesorii calculate până la 29.05.2013.
Respinge capătul de cerere privind despăgubirile civile.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică, azi, 9 februarie 2015, la Tribunalul Argeș –Secția Civilă, complet specializat C. Administrativ și Fiscal.
Președinte, E. - M. E. | ||
Grefier, V. R. I. |
red.E.M.E.
dact.C.E.C./5 exp.
06.03.2015.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 8/2015.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 43/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
