Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 6301/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6301/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 16312/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1535/2015
Ședința publică de la 13 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. P.
Grefier E. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanta-petentă . SRL, împotriva sentinței civile nr. 6301/20.06.2014, pronunțată de Judecatoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata G. Națională de Mediu – Comisariatul Județean Argeș, având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-petentă . SRL, prin avocat Ghețaru R.-G., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2015 depusă la dosarul cauzei, și avocat A. A., în baza împuternicirii avocațiale nr. AG nr._/2014 aflată la fila 9/dosar, și intimata G. Națională de Mediu – Comisariatul Județean Argeș, prin consilier juridic M. R. C., în baza împuternicirii de reprezentare juridică nr. 1536/12.05.2015, depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele: prin încheierea camerei de consiliu din data de 12.05.2015, a fost admisă cererea de abținere formulată de magistrat G. D. N..
Ca o chestiune prealabilă, tribunalul constată că, în urma admiterii cererii de abținere formulată de magistrat G. D. N., completul de judecată ce va instrumenta prezenta cauză, va fi compus din magistrați A. M. și M. P., din lista de permanență din data de 13.05.2015, conform planificării judecătorilor la incompabilități și judecători de serviciu în perioada 05.01._15.
La interpelarea instanței, părțile prezente, prin reprezentanți, arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, din oficiu, instanța acordă cuvântul părților asupra excepției tardivității formulării apelului.
Apelanta-petentă, prin avocat, solicită respingerea excepției tardivității formulării apelului, apelul fiind declarat în termen.
Intimata, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției tardivității formulării apelului și respingerea apelului, ca tardiv formulat.
În temeiul art. 394 alin. 1 Cod Procedură Civilă, instanța declară dezbaterile închise, aduce la cunoștința părților ca potrivit art. 394 alin. 3 Cod Procedură Civilă, după închiderea dezbaterilor, nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat in seama, și rămâne în pronunțare asupra excepției tardivității formulării apelului de apelanta-petentă . SRL împotriva sentinței civile nr. 6301/20.06.2014 pronunțată de Judecatoria Pitești în dosarul nr._, excepției invocată din oficiu.
TRIBUNALUL
Constata ca, prin sentinta civila nr. 6301 din data de 20 Iunie 2014, Judecatoria P. a respins plangerea formulata de petenta . SRL, ca neintemeiata.
Instanta de fond a retinut ca, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/26.07.2013 (fila 14), petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de_ lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 94 alin. 1 lit. a din OUG nr. 195/2005 și sancționate de art. 96 alin. 3 pct. 1 din OUG nr. 195/2005.
În fapt, s-a reținut, că în urma controlului neplanificat efectuat în data de 26.07.2013, la punctul de lucru al societății petente din com. Bascov, ., jud. Argeș, împreună cu reprezentanții APM Argeș, ABA Argeș și ANIF Filiala Argeș s-a constatat că unitatea desfășoară s-a constatat că societatea desfășura activitatea de prelucrarea și conservarea cărnii fără a respecta prevederile Autorizației de mediu nr. 346/24.12.2009 cap. II pct. 3, fiind evacuate ape uzate în canalul colector ce deversează în Valea Mierlușești ai căror parametri calitativi au valori mai mari decât limitele admise. Astfel, materii în suspensie sunt 60 mg/l față de 35 mg/l, CBO5 79 mg/l față de 25 mg/l, iar fosfor total 5,5 mg/l față de 1,0 mg/l.
Verificând legalitatea procesului-verbal, s-a constatat că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Potrivit dispozițiilor legale în materie, singurele mențiuni ale procesului verbal de contravenție, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sunt cele enumerate la art. 17 din OG nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Analizând înscrisul contestat, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile enumerate în art. 17 din O.G. nr.2/2001.
În ceea ce privește dreptul de a formula obiecțiuni cu privire la cele conținute în procesul verbal, instanța a constatat că petentul nu a suferit nicio vătămare, având posibilitatea de a învedera instanței toate criticile cu privire la actul contestat.
Cu privire la lipsa semnăturii unui martor asistent care să ateste că procesul verbal a fost încheiat în lipsa petentei, instanța a constatat că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001, indicând motivele care au dus la încheierea actului în acest mod. Față de cele constatate, instanța a reținut că actul sancționator a fost în mod legal întocmit.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008). Instanța trebuie să-i ofere petentei cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale ( cauza I. P. c. României, decizie de inadmisibilitate din 28 iunie 2011).
În cauza de față, petentei i s-a conferit posibilitatea de a proba o situație contrară celei din procesul verbal de contravenție, respectându-se caracterul echitabil al procedurii și dreptul la apărare al acestuia.
Din nota de constatare întocmită de către organele de control (fila 63) rezultă că s-a efectuat un control la societatea petentă cu privire la deversarea de ape uzate cu o culoare nespecifică și miros urât pe canalul Mierlușești, . a sesizărilor înregistrate la intimat cu nr. 75/S/17.04.2013 și 132/S/09.07.2013. Nota de constatare a fost întocmită în prezența reprezentantului societății petente, respectiv U. I., care a semnat fără obiecțiuni respectivul document.
Tot în această notă de constatare s-a consemnat că apele uzate ale petentei sunt prelucrate de o stație de epurare, iar ulterior evacuate într-un canal colector care subtraversează terenul mai multor societăți și deversează în canalul Mierlușești. În acest canal colector deversează ape uzate și alte societăți din zonă.
În urma controlului petenta a contestat modalitatea de prelevare a probelor susținând că aceasta s-a realizat cu un recipient nesteril, iar apa a fost transportată în bidoane fără etichetă. La momentul prelevării probelor de apă acest lucru a fost consemnat în nota de constatare, iar reprezentantul societății nu a avut obiecții cu privire la modalitatea de prelevare a probelor de apă.
Probele prelevate au fost analizate, iar în urma acestei analize a fost emis raportul de încercare nr. 1115/23.07.2013 (fila 65) în care s-au constatat valori mai mari decât limitele admise. Astfel, materii în suspensie sunt 60 mg/l față de 35 mg/l, CBO5 79 mg/l față de 25 mg/l, iar fosfor total 5,5 mg/l față de 1,0 mg/l.
Potrivit adresei emisă de Administrația Bazinală de A. Argeș-Vedea (fila 89) rezultatele evidențiate în raportul de încercare nr. 1115/23.07.2013 se referă la proba prelevată în data de 17.07.2013 din stația de epurare a societății petente.
În ceea ce privește momentul în care a fost prelevată proba de apă și locul de unde aceasta a fost prelevată, instanța constată că susținerile petentei sunt neîntemeiate. Astfel, intimatul a arătat prin întâmpinare că probele de apă au fost prelevate din ultimul compartiment al stației de epurare. Totodată, acest lucru a fost consemnat și în nota de constatare întocmită în momentul controlului. Prelevarea probelor de apă s-a făcut din ultimul compartiment al stației de epurare motivat de faptul că apoi apele sunt pompate în canalul colector printr-o țeavă închisă, iar țeava care duce în canalul colector este îngropată.
Față de modalitatea de construcție a stației de epurare și ținând cont și de manualul de utilizare al acesteia, organele de control au procedat în mod corect la colectarea apei uzate din ultimul compartiment al stației de epurare, numit bioreactor, compartiment de unde apele sunt evacuate în canalul colector. Din planșele foto depuse la dosar (fila 66) se observă că nu exista posibilitatea prelevării probelor de apă din alt loc deoarece apa trece prin conducte închise sau îngropate. Singura modalitate prin care s-ar fi putut colecta apa din conducta care iese din bioreactor sau cea care intră în canalul colector ar fi presupus distrugerea conductelor deoarece acestea sunt fie închise, fără orificii, sau sunt îngropate.
Având în vedere constatările privind locul de unde au fost prelevate apele uzate instanța constată că declarația martorului Cofescu M. (fila 83) nu este sinceră. Lipsa de sinceritate a martorului reiese din faptul că cele arătate de acesta în fața instanței contrazic situația de la fața locului rezultată din planșele foto. Totodată, martorul este angajatul petentei, motiv pentru care față de aceasta există o relație de subordonare specifică raporturilor de muncă. Declarația martorului nu se coroborează cu probele administrate în cauză, motiv pentru care va fi înlăturată.
Cu privire la cea de-a doua chestiune contestată, respectiv momentul în care au fost prelevate probele de apă instanța a constatat de asemenea că afirmațiile petentei sunt nefondate. Din cele învederate instanței de către petentă rezultă că organele de control s-au prezentat la punctul de lucru al societății în jurul orelor 14:00 și au prelevat probele de apă deși stația de epurare era în plin proces tehnologic. Chiar dacă reprezentanții petentei le-au solicitat să aștepte 3-4 ore până la finalizarea procesului, aceștia nu au așteptat și au prelevat proba din bioreactor.
Instanța a observat că la dosarul cauzei au fost depuse 4 planșe foto (fila 66) în imagini fiind surprins ultimul compartiment al stației de epurare și conductele care pleacă din acesta. Se constată că planșele foto 3 și 4 prezintă procesul tehnologic din ultimul compartiment al stației de epurare, caracterizat prin aerare și mixare cu ajutorul injecției de aer, astfel cum rezultă din manualul de utilizare al stației de epurare (fila 37) cap. 3.2.2. Din planșele 3 și 4 rezultă că apa trece printr-un proces tehnologic de aerare și mixare, observându-se că este în mișcare. Planșele foto 3 și 4 au fost efectuate în data de 17.07.2013 ora 10:34.
În planșa foto nr. 1 se observă că suprafața apei din ultimul compartiment al stației este statică, spre deosebire de planșele foto în care apare în procesul de aerare și mixare, fapt ce indică finalizarea procesului de epurare. Totodată, instanța mai observă că planșa foto nr. 1 este efectuată la data de 17.07.2013 ora 13:55. Având în vedere faptul că petenta a arătat că probele au fost prelevate în jurul orei 14:00 și ținând seama de constatările anterioare, instanța reține că agenții constatatori s-au prezentat la societatea petentă în data de 17.07.2013 ora 10:34 și au constatat că stația de epurare este în plin proces tehnologic, fiind necesare cel puțin 2 ore pentru finalizarea acestuia, astfel cum se arată în înscrisul de la fila 92. Constatând că nu pot fi prelevate probele de apă, agenții constatatori au realizat planșele foto numerotate în dosar 2,3 și 4, și au plecat, revenind la ora 13:55 când procesul se finalizase și au putut preleva probele de apă. În momentul în care au revenit la sediul societății petente au efectuat și planșa foto nr. 1.
Coroborând toate probele administrate în cauză în urma cărora a reieșit că probele de apă au fost prelevate în mod corect după finalizarea procesului tehnologic, instanța a înlăturat declarația martorului P. D. ca nefiind sinceră și necoroborându-se cu probele analizate în cauză.
În urma celor reținute în raportul de încercare nr. 1115/23.07.2013 s-a constatat că societatea petentă a încălcat autorizația de mediu nr. 346/24.12.2009. Nu se poate considera că societatea nu mai este obligată să respecte valorile din autorizația de mediu eliberată ca urmare a obținerii unei noi autorizații de gospodărire a apelor nr. 25/03.12.2012 prin care au fost stabiliți alți parametrii calitativi. Dacă a procedat la obținerea unei alte autorizații de gospodărire a apelor petenta avea obligația să anunțe autoritatea competentă în domeniul protecției mediului pentru revizuirea autorizației de mediu, astfel cum se prevede chiar în cuprinsul acestui act.
Totodată, nu poate considera că petenta nu a încălcat prevederile privind protecția mediului prin încălcarea autorizației eliberate în acest sens numai pe baza faptului că a monitorizat constant apa și nu au existat creșteri ale valorilor testate. Din rapoartele de încercare nr. 179/27.03.2013 și 350/25.06.2013 rezultă că activitățile de testare cuprinse în acesta nu sunt acoperite de acreditarea RENAR, motiv pentru care nu relevă calitatea apei. Cu toate acestea în raportul de încercare nr. 179/27.03.2013 se constată valori mai mari decât limitele admise și stabilite prin autorizația de mediu, fapt ce arată o nerespectare continuă a prevederilor și limitelor autorizației de mediu nr. 346/24.12.2009.
Din probele administrate în prezenta cauză instanța a reținut că petenta a încălcat prevederile autorizației de mediu nr. 346/24.12.2009, afectând mediul înconjurător prin deversare de ape uzate cu valori ale substanțelor periculoase pentru mediu peste limitele admise.
În ceea ce privește reindividualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, respectiv amenda în cuantum de_ lei, instanța a constatat că aceasta a fost în mod corect individualizată. Nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul față de pericolul social al faptei de deversa ape uzate cu valori ce depășesc limitele stabilite prin autorizația de mediu emisă în acest sens, amenda aplicată fiind orientată spre minimul prevăzut de lege pentru contravenția respectivă.
Totodată, instanța a constatat că petenta a mai depășit aceste limite și în alte ocazii în afara celor reținute prin raportul de încercare nr. 1115/23.07.2013. Față de aceste considerente, instanța a reținut că agentul constatator a avut în vedere toate criteriile de individualizare ale sancțiunii potrivit art. 21 din OG nr. 2/2001, sancțiunea aplicată fiind individualizată în mod corect.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.
Impotriva sentintei Judecatoriei P. a declarat apel petenta . SRL, criticand-o ca nelegala si netemeinica.
In esenta, apelanta a criticat solutia cu privire la modul de solutionare a motivelor de nulitate referitoare la modul in care s-a realizat prelevarea probelor ce au stat la baza constatarii contraventiei.
Analizand cu prioritate, conform art.248 C.pr.civ., exceptia tardivitatii formularii apelului, invocata din oficiu, se constata urmatoarele:
Astfel, conform art. 468 C.pr.civ., termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Cum art.34 din OG nr.2/2001, aplicabil in cauza conform art.97 din OUG nr.195/2005, nu cuprinde dispozitii derogatorii de la dreptul comun privind termenul de declarare a apelului, inseamna ca si in material contraventionala sunt incidente disp. art.468 C.pr.civ.
Aplicand aceste dispozitii in cauza, retinand si disp. art. 181 C.pr.civ., privind calculul termenelor (“Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: … 2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.”), se observa ca apelul a fost declarat dupa implinirea termenului de apel.
Astfel, potrivit dovezilor de comunicare de la dosar, dovada care face dovada deplina pana la inscrierea in fals, sentinta nr.6301/2014 a fost comunicata apelantei la data de 29.09.2014.
Cum, fata de data comunicarii sentintei, termenul de apel s-a implinit joi, 30.10.2014, (aceasta fiind ultima zi in care putea fi declarat apelul), iar, conform mentiunilor de pe plicul cu care a fost inaintata cererea de apel, aceasta a fost depusa la oficiul postal la data de 03.11.2014, retinand si disp. art.183 alin.1 C.pr.civ., tribunalul urmeaza ca, in temeiul art.480 C.pr.civ., sa respinga apelul, ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția tardivității formulării apelului.
Respinge apelul declarat de apelanta-petentă . SRL, cu sediul în com. Bascov, ., jud. Argeș, CUI_, J_, împotriva sentinței civile nr. 6301/20.06.2014, pronunțată de Judecatoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata G. Națională de Mediu, cu sediul procesual ales la Comisariatul Județean Argeș, cu sediul în Pitești, .. 5, jud. Argeș, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.05.2015.
Președinte, A. M. | Judecător, M. P. | |
Grefier, E. N. |
Red., tehnored. AM
15.05.2015/4 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1544/2015.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 643/2015. Tribunalul... → |
|---|
