Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 327/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 327/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 9707/271/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA NR. 327/R/CA/2013
Ședința publică din 18 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. I.
Judecător: O. I.
Judecător: V. A.
Grefier V. E. E.
Pe rol fiind judecarea recursului contencios administrativ înaintat de recurentul C. G. AL GĂRZII FINANCIARE prin Garda Financiară Bihor, cu sediul în Oradea, ., județul Bihor, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în com. Nojorid, ., nr. 469, jud. Bihor împotriva sentinței civile nr. 2130/2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și este scutit de plata taxei de timbru, s-a depus prin Serviciul Registratură la data de 13.03.2013 concluzii scrise de către recurent, după care:
Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 Cod procedură civilă.
Instanța considerând cauza lămurită închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 2130/2012 Judecătoria Oradea a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta . în contradictoriu cu intimata C. G. AL GĂRZII FINANCIARE prin Garda Financiară.
A înlocuit sancțiunea amenzii totale de_ lei aplicată prin procesul verbal . nr._/17.05.2011, cu avertismentul.
A înlăturat sancțiunea complementară a suspendării activității petentului.
A menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal atacat.
A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că :
Prin procesul-verbal de contravenție H nr._/17.05.2011 (f. 3), petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 8000 lei, în baza art. 11 alin. 1 lit. b din O.U.G. 28/1999 și cu suma de 2000 lei în baza art. 42 alin. 1 din Legea 82/1991 rep., reținându-se în sarcina sa faptul că în urma controlului efectuat la data de 14.05.2011, la punctul de lucru din Oradea, .. 1b s-a constatat că petenta a expus produse cumpărate spre vânzare fără a opera în contabilitate facturile de cumpărare ale produselor și în registrele prevăzute de lege și nu era dotată cu casă de marcat .
Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța a constatat că aceasta a fost depusă în termen legal de 15 zile de la data comunicării.
De asemenea, instanța a constatat că procesul-verbal de contravenție respectă condițiile de legalitate impuse sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 iar situația de fapt reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului verbal contestat‚ constituie contravenție conform prevederilor art. 10 lit. b raportat la art. 11 alin. 1 lit. b din O.U.G. 28/1999 care statuează că este contravenție „neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative”. Conform art. 11 alin. 1 lit. b din același act normativ, „faptele prevăzute la art. 10 lit. a), b), h^1), i), j), l) si m) se sancționează cu amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei” și respectiv constituie fapta prev. de art. 41 pct. 2 lit. c rap. la 42 alin. 1 din Legea 82/1991 care prevede că constituie contravenție nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității prevăzute la art. 4 alin. (3), cu privire la: c) întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru toate operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse, fiind sancționată cu cu amendă de la 300 lei la 4.000 lei.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că din materialul probator administrat în cauză a rezultat faptul că fapta contravențională reținută în sarcina petentului există, petentul recunoscând că nu avea aparat de marcat electronic fiscal la data controlului și că a achiziționat marfă pentru petrecerea ce se dădea în local fără a o include în contabilitate.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, conform prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 trebuie să existe o proporționalitate între gradul concret de pericol social al faptei săvârșite și sancțiunea aplicată.
În speță, instanța, a constatat că așa cum a rezultat din înscrisurile depuse la dosar, petenta și-a deschis punctul de lucru în Oradea, .. 1B la data de 07.06.2011 f. 21 verso, deși avea contract de închiriere valabil de la data de 28.03.2011. astfel la data constatării faptei a rezultat că deținea contract valabil de închiriere astfel că motivele invocate de petentă care au împiedicat deschiderea punctului de lucru, respectiv neîncheierea unui contract de comodat nu au fost întemeiate. Este adevărat că sancțiunea amenzii în cuantum de 8000 lei este mare având în vedere și împrejurarea că petentul plătește impozit raportat la normele de venit, însă, pe de altă parte, nu putea fi ignorată atitudinea petentului care nu și-a îndeplinit obligația impusă de lege decât la un interval mare de timp de la încheierea contractului de comodat pentru spațiu și data înregistrării la ORC a punctului de lucru.
Având însă în vedere că la data controlului nu s-au înregistrat încasări, iar potrivit declarației martorei petrecerea nu s-a mai ținut controlul efectuându-se chiar la începutul acesteia, nu era personal angajat care să-i servească, servirea făcând-o cea care ținea petrecerea, în bar fiind doar invitații de la petrecerea cunoștinței administratoarei, s-a impus înlocuirea amenzii cu cea a avertismentului datorită acestor circumstanțe speciale.
Având în vedere aceste considerente, instanța a admis în parte plângerea contravențională, a înlocuit amenda aplicată pentru cele două fapte cu avertismentul, a înlăturat sancțiunea complementară a suspendării activității petentului și a menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal contestat.
Instanța a luat act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, recurentul C. G. AL GĂRZII FINANCIARE solicitând admiterea recursului și respingerea plângerii.
Recurentul nu și-a motivat în fapt și în drept plângerea.
Deși legal citată cu mențiunea depunerii întâmpinării, intimata nu a depus întâmpinare la dosar și nu s-a prezentat la instanță în vederea susținerii poziției sale procesuale.
Examinând sentința recurată raportat la motivele de recurs invocate precum și sub toate aspectele, potrivit art. 304 indice 1 C.proc.civ., instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție H nr._/17.05.2011 (f. 3 din dosarul de fond), intimata a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 8000 lei, în baza art. 11 alin. 1 lit. b din O.U.G. 28/1999 și cu suma de 2000 lei în baza art. 42 alin. 1 din Legea 82/1991 rep., reținându-se în sarcina sa faptul că în urma controlului efectuat la data de 14.05.2011, la punctul de lucru din Oradea, .. 1b s-a constatat că a expus produse cumpărate spre vânzare fără a opera în contabilitate facturile de cumpărare ale produselor și în registrele prevăzute de lege și nu era dotată cu casă de marcat.
Tribunalul constată că în mod legal și temeinic a reținut instanța de fond că faptele menționate în procesul verbal contestat există și au fost săvârșite de recurentă.
Sub aspectul individualizării sancțiunilor aplicate, instanța de control judiciar constată că în mod greșit a apreciat instanța de fond că față de gradul de pericol social concret al faptelor sancțiunea avertismentului este suficientă. Din acest punct de vedere, contrar celor reținute de instanța de fond, tribunalul apreciază că, referitor la prima contravenție menționată în procesul verbal contestat, respectiv neînregistrarea în contabilitate a facturilor fiscale, sancțiunea amenzii în cuantum de 2000 lei aplicată prin procesul verbal contestat este corect individualizată și nu se impune înlocuirea acesteia cu avertismentul având în vedere consecințele dăunătoare pe care fapta le-ar fi putut avea, respectiv alterarea evidenței contabile a intimatei.
Cu privire la contravenția constând în nedotarea cu aparat de marcat electronic fiscal, tribunalul reține că o astfel de contravenție are în sine un grad de pericol social foarte ridicat având în vedere că prin lipsa însăși a aparatului de marcat electronic fiscal se ajunge în imposibilitatea marcării operațiunilor de vânzare efectuate și a eliberării bonurilor fiscale fiind astfel prejudiciați atât consumatorii cât și statul ca și colector de impozite și taxe. Pe de altă parte, nu trebuie omis că din răspunsurile la întrebările adresate de recurentă rezultă că intimata a funcționat timp de o lună în astfel de condiții. Prin urmare, faptul că la data controlului intimata nu apucase să își valorifice mărfurile cumpărate în vederea revânzării datorită intervenției prompte a organelor fiscale nu poate constitui o împrejurare care să atenueze gradul de pericol social concret al faptei.
Prin urmare, tribunalul constată că sancțiunea amenzii aplicate, în cuantumul minim prevăzut de lege, respectiv 8000 lei, precum și sancțiunea complementară a suspendării activității, sunt proporționale cu gradul de pericol social concret al faptei și nu se impune înlocuirea lor cu avertismentul.
Pe cale de consecință, instanța va admite recursul și va modifica în tot sentința atacată în sensul că va respinge ca nefondată plângerea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul introdus de recurentul C. G. AL GĂRZII FINANCIARE prin Garda Financiară Bihor, cu sediul în Oradea, ., județul Bihor, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în comuna Nojorid, ., nr. 469, jud. Bihor împotriva sentinței civile nr. 2130 din 08.02.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o modifică în sensul că respinge ca nefondată plângerea.
IREVOCABILĂ.
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință publică 18.03.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
V. I. O. I. V. A.
Grefier,
V. E. E.
Red.jud. V.A.
Jud.fond.D.L.
Tehnored.V.E.
Nr. ex. – 2 ex/09.04.2013
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 3514/2013. Tribunalul... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 4484/2013.... → |
|---|
