Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 531/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 531/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 23456/271/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA Nr. 531/R/CA/2013
Ședința publică de la 20 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. C. M.
Judecător A. R. P.
Judecător L. D. J.
Grefier S. C.
Pe rol fiind judecarea recursului contencios administrativ înaintat de recurenta ADMINISTRAȚIA I. cu sediul în Oradea, Piața Unirii nr. 1, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimatul S. L. cu domiciliul în Oradea, ., ., împotriva sentinței civile nr. 7723/2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare nu se prezintă părțile
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, acesta învederând instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, prezentul recurs este la primul termen de judecată, recursul este motivat și este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 Cod procedură civilă.
Instanța considerând cauza lămurită închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 7723/2012 Judecătoria Oradea a admis plângerea contravențională formulată de petentul S. L. in contradictoriu cu intimata Administratia Imobiliara Oradea si in consecinta:
A dispus anularea ca netemeinic si nelegal a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . SP nr._ din data de 24.02.2011 incheiat de intimata pe seama petentului si l-a exonerat pe acesta de plata amenzii contraventionale aplicate in suma de 200 lei prin acest proces-verbal.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că :
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . AIO SP nr._/24.02.2011 petentul a fost sancționat contravențional în baza HCL 640/2006 cu amendă în cuantum de 200 lei, reținându-se în sarcina petentului că a parcat neregulamentar autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ .
Analizând legalitatea procesului verbal contestat, instanța a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea condițiilor de legalitate prevăzute de lege și că fapta descrisă în acesta constituie contravenție conform art.191 al. 1 din H.C.L. a Mun. Oradea nr. 640/2006, care prevede: “constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 150 lei la 500 lei in cazul neachitarii taxei stabilite pentru oprire/stationare/parcare neregulamentara in termen de 48 de ore de la intocmirea si afisarea notei de constatare putandu-se aprecia si sanctiune complementara de ridicare/blocare in cazul ocuparii neregulamentare si continuie a locurilor de parcare mai mult de 48 de ore de la constatare a urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate infractiuni astfel: b) ocuparea locurilor de parcare cu tichet nevalidat (nemarcat sau marcat necorespunzator ) ori cu timpul de stationare depasit.
Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, instanța a constatat că plângerea a fost depusă la instanță la data de 24.02.2011, în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal contestat, comunicat la data de 24.02.2011, conform datei marcate pe plicul prin care intimata a comunicat petentului acest proces-verbal (f.7).
Analizând susținerile petentului referitoare la sancționarea sa prin proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . SP nr._/24.02.2011, instanța a reținut că petentul a fost sancționat contravențional prin acest proces-verbal pentru parcarea neregulamentară pe străzile Mun. Oradea a autoturismului cu nr. de înmatriculare_, fără a deține abonament de parcare sau tichet valabil de parcare, cu amenda în cuantum de 200 lei pentru fiecare faptă.
Instanța a constatat că din contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit depus la dosar (f.21) faptele contravenționale reținute în sarcina petentului au fost săvârșite de conducătorul auto al autoturismului amintit, autoturism pe care, însă, petentul l-a vândut numitului Chambre A. la data de 11.12.2001.
În aceste condiții, instanța a apreciat că, având în vedere că transferul dreptului de proprietate operează, în cazul bunurilor mobile, la momentul realizării acordului de voință între părți, petentul nu mai este proprietarul autoturismului în discuție de la data de 11.12.2001, iar împrejurarea că acesta nu a fost radiat din evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule de către noul proprietar nu îi poate fi imputată petentului, acesta fiind radiat din evidențele fiscale cu privire la impozitele datorate în privința vehiculului încă de la data înstrăinării acestuia.
De altfel, petentul a făcut dovada bunei sale credințe, în sensul că și-a îndeplinit obligațiile ce îi incumbau în privința radierii vehiculului de pe numele său, obligația transcrierii vehiculului revenind noului proprietar, așa cum rezultă din declarația autentică acestuia de la dosar (f.22). Mai mult, petentul a făcut dovada faptului că, în momentul în care a constatat că noul proprietar al autovehiculului nu a întreprins demersurile legale pentru transcrierea autovehiculului pe numele său, a introdus la instanță o acțiune în obligația de a face împotriva acestuia, cauză înregistrată sub nr._/271/2011 pe rolul Judecătoriei Oradea.
Susținerile intimatei din cuprinsul întâmpinării (depusa de intimata la dosarul_ in ceea ce priveste toate procesele verbale de contraventie inregistrate initial ., mai sus mentionat) în sensul că petentul răspunde contravențional pentru încălcarea prevederilor referitoare la parcarea autovehiculelor pe raza Mun. Oradea, conform art. 192 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de administrare a parcărilor publice, a ridicării și blocării autovehiculelor în Mun. Oradea, aprobat prin HCL a Mun. Oradea nr. 640/2006, cu modificările și completările ulterioare, ,,proprietarul autovehiculului, așa cum acesta este stipulat în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule” nu a putut fi primită față de împrejurarea invocată mai sus referitoare la modul de transmitere a dreptului de proprietate în aceste situații.
În materie contravențională, obligația intimatei de adovedi cu probe fapta reținută în sarcina petentului este confirmată și în cauza A. contra României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că „nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care și prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri din partea autorității, atrage încălcarea art.6 din Convenție. De asemenea Curtea arată că instanța trebuie să realizeze un echilibru între autorii prezumați ai faptelor interzise de lege și autoritățile însărcinate cu constatarea și sancționarea acestora.”
Prin urmare, existența prezumției de autenticitate, veridicitate, legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție nu este în sine contrară Convenției, însă această prezumție trebuie interpretată în limite rezonabile, prin luarea în considerare a gravității situațiilor în care operează, cu asigurarea exercitării dreptului la apărare, cu luarea în considerare a faptului că autoritățile însărcinate cu constatarea și sancționarea contravențiilor, atunci când sunt contestate procesele verbale de contravenție încheiate, trebuie să indice clar faptele pe care le impută și să ofere suficiente probe care să fundamenteze o eventuală declarație de culpabilitate.
Față de considerentele expuse mai sus, instanța a apreciat că petentul nu se face vinovat de comiterea contravențiilor reținute în sarcina sa prin procesul-verbal amintit și că acesta a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal atacat, în sensul că a probat că autovehiculul nr. de înmatriculare_ nu se mai află în posesia sa încă din 11.12.2001 și că parcarea neregulamentară a acestuia pe raza Mun. Oradea nu îi poate fi imputată, în condițiile în care intimata nu a reușit să facă dovada faptului că petentul, și nu o altă persoană, ar fi comis faptele reținute în procesele-verbale de contravenție analizate în prezenta cauză.
Astfel, instanța a admis plângerea formulată de petent și a dispus anularea procesului-verbal atacat ca netemeinic si nelegal, încheiat de intimata pe seama petentului si l-a exonerat pe acesta de plata amenzii contravenționale aplicate in suma de 200 lei .
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 7723/2012 Judecătoria Oradea a admis plângerea contravențională formulată de petentul S. L. în contradictoriu cu intimata Administrația I. Oradea și în consecință:
A dispus anularea ca netemeinic și nelegal a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . SP nr._ din data de 24.02.2011 incheiat de intimata pe seama petentului și l-a exonerat pe acesta de plata amenzii contraventionale aplicate în sumă de 200 lei prin acest proces-verbal.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . AIO SP nr._/24.02.2011 petentul a fost sancționat contravențional în baza H.C.L. 640/2006 cu amendă în cuantum de 200 lei, reținându-se în sarcina petentului că a parcat neregulamentar autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ .
Analizând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea condițiilor de legalitate prevăzute de lege și că fapta descrisă în acesta constituie contravenție conform art. 191 al. 1 din H.C.L. a Mun. Oradea nr. 640/2006, care prevede: “constituie contravenție și se sancționează cu amenda contravențională de la 150 lei la 500 lei în cazul neachitarii taxei stabilite pentru oprire/staționare/parcare neregulamentară în termen de 48 de ore de la întocmirea și afișarea notei de constatare putându-se aprecia și sancțiune complementară de ridicare/blocare în cazul ocupării neregulamentare și continuie a locurilor de parcare mai mult de 48 de ore de la constatare a urmatoarelor fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate infracțiuni astfel: b) ocuparea locurilor de parcare cu tichet nevalidat (nemarcat sau marcat necorespunzator) ori cu timpul de stationare depășit.
Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, instanța a constatat că plângerea a fost depusă la instanță la data de 24.02.2011, în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal contestat, comunicat la data de 24.02.2011, conform datei marcate pe plicul prin care intimata a comunicat petentului acest proces-verbal (f. 7).
Analizând susținerile petentului referitoare la sancționarea sa prin proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . SP nr._/24.02.2011, instanța a reținut că petentul a fost sancționat contravențional prin acest proces-verbal pentru parcarea neregulamentară pe străzile Mun. Oradea a autoturismului cu nr. de înmatriculare_, fără a deține abonament de parcare sau tichet valabil de parcare, cu amenda în cuantum de 200 lei pentru fiecare faptă.
Instanța a constatat că din contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit depus la dosar (f. 21) faptele contravenționale reținute în sarcina petentului au fost săvârșite de conducătorul auto al autoturismului amintit, autoturism pe care, însă, petentul l-a vândut numitului Chambre A. la data de 11.12.2001.
În aceste condiții, instanța a apreciat că, având în vedere că transferul dreptului de proprietate operează, în cazul bunurilor mobile, la momentul realizării acordului de voință între părți, petentul nu mai este proprietarul autoturismului în discuție de la data de 11.12.2001, iar împrejurarea că acesta nu a fost radiat din evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule de către noul proprietar nu îi poate fi imputată petentului, acesta fiind radiat din evidențele fiscale cu privire la impozitele datorate în privința vehiculului încă de la data înstrăinării acestuia.
De altfel, petentul a făcut dovada bunei sale credințe, în sensul că și-a îndeplinit obligațiile ce îi incumbau în privința radierii vehiculului de pe numele său, obligația transcrierii vehiculului revenind noului proprietar, așa cum rezultă din declarația autentică acestuia de la dosar (f. 22). Mai mult, petentul a făcut dovada faptului că, în momentul în care a constatat că noul proprietar al autovehiculului nu a întreprins demersurile legale pentru transcrierea autovehiculului pe numele său, a introdus la instanță o acțiune în obligația de a face împotriva acestuia, cauză înregistrată sub nr._/271/2011 pe rolul Judecătoriei Oradea.
Susținerile intimatei din cuprinsul întâmpinării (depusa de intimata la dosarul_ in ceea ce priveste toate procesele-verbale de contraventie inregistrate initial ., mai sus mentionat) în sensul că petentul răspunde contravențional pentru încălcarea prevederilor referitoare la parcarea autovehiculelor pe raza Mun. Oradea, conform art. 192 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de administrare a parcărilor publice, a ridicării și blocării autovehiculelor în Mun. Oradea, aprobat prin H.C.L. a Mun. Oradea nr. 640/2006, cu modificările și completările ulterioare, ,,proprietarul autovehiculului, așa cum acesta este stipulat în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule” nu a putut fi primită față de împrejurarea invocată mai sus referitoare la modul de transmitere a dreptului de proprietate în aceste situații.
În materie contravențională, obligația intimatei de adovedi cu probe fapta reținută în sarcina petentului este confirmată și în cauza A. contra României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că „nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care și prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri din partea autorității, atrage încălcarea art.6 din Convenție. De asemenea Curtea arată că instanța trebuie să realizeze un echilibru între autorii prezumați ai faptelor interzise de lege și autoritățile însărcinate cu constatarea și sancționarea acestora.”
Prin urmare, existența prezumției de autenticitate, veridicitate, legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție nu este în sine contrară Convenției, însă această prezumție trebuie interpretată în limite rezonabile, prin luarea în considerare a gravității situațiilor în care operează, cu asigurarea exercitării dreptului la apărare, cu luarea în considerare a faptului că autoritățile însărcinate cu constatarea și sancționarea contravențiilor, atunci când sunt contestate procesele verbale de contravenție încheiate, trebuie să indice clar faptele pe care le impută și să ofere suficiente probe care să fundamenteze o eventuală declarație de culpabilitate.
Față de considerentele expuse mai sus, instanța a apreciat că petentul nu se face vinovat de comiterea contravențiilor reținute în sarcina sa prin procesul-verbal amintit și că acesta a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal atacat, în sensul că a probat că autovehiculul nr. de înmatriculare_ nu se mai află în posesia sa încă din 11.12.2001 și că parcarea neregulamentară a acestuia pe raza Mun. Oradea nu îi poate fi imputată, în condițiile în care intimata nu a reușit să facă dovada faptului că petentul, și nu o altă persoană, ar fi comis faptele reținute în procesele-verbale de contravenție analizate în prezenta cauză.
Astfel, instanța a admis plângerea formulată de petent și a dispus anularea procesului-verbal atacat ca netemeinic si nelegal, încheiat de intimata pe seama petentului si l-a exonerat pe acesta de plata amenzii contravenționale aplicate in suma de 200 lei.
Impotriva sentintei mentionate, in termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat recurs petenta ADMINISTRAȚIA I. ORADEA, solicitand admiterea acestuia, să admită recursul declarat ca fondat și, pe cale de consecință să modifice în tot sentința recurată. în sensul respingerii plângerii contravenționale ca neîntemeiată, pentru următoarele
în fapt, prin Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . SP nr._ încheiat la data de 24.02.2011. petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei, în conformitate cu prevederile art.191 alin.1 lit.b din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr.640/2006, modificată și completată prin H.C.L. nr.124/2009, H.C.L. nr. 517/2009 și H.C.L. nr. 268/2011.
Prin Sentința Civilă nr.7723/2012, pronunțată în ședința publică din data de 22.05.2012, în dosarul nr._, ca urmare a plângerii contravenționale formulată de către petent împotriva procesului-verbal menționat, Judecătoria Oradea a admis plângerea formulată de acesta, în contradictoriu cu intimata Administrația I. Oradea, dispunând anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 24.02.2011.
In motivarea soluției de admitere a plângerii contravenționale, instanța de fond a reținut următoarele ..Petentul nu se face vinovat de comiterea contravențiilor reținute în sarcina sa prin procesul-verbal amintit, acesta a răsturnat prezmtia de legalitate si temeinicie de care se bucură procesul-verbal atacat. în sensul că a probat că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ nu se mai află în posesia sa încă din 11.12.2001. parcarea nereaulamentară a acestuia nu îi poate fi imputată. în conditile în care intimata nu a reușit să facă dovada faptului că petentul si nu o altă persoană ar fi comis faptele reținute în procesele-verbale de contravenție analizate în prezenta cauzat astfel aceasta va admite plângerea contravențională formulată de către petent, anulârid procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . SP nr._ încheiat la data de 24.03.2011, exonerând petentul de plata amenzii contravenționale.
Soluționând litigiul în sensul celor de mai sus, considerăm că prima instanță a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, realizând o interpretare eronată a prevederilor legale incidente în cauză, fapt pentru care înțelegem să reiterăm următoarele aspecte învederate si instanței de fond:
In fapt, prin Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . SP nr._ încheiat la data de 24.02.2011. petentul S. L. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 200 lei, în conformitate cu prevederile art.191 alin.1 lit.b din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr.640/2006, modificată și completată prin HCL nr. 124/2009, HCL 517/2009 și H.C.L. nr. 268/2011.
Potrivit dispozițiilor art. 191 alin. 1 lit. b din Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de administrare a parcărilor publice, a ridicării și blocării autovehiculelor în municipiul Oradea, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 640/2006, modificat și completat prin H.C.L. nr. 124/2009, H.C.L. 517/2009 și H.C.L. nr. 268/2011, constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 150 lei la 500 lei, “în cazul neachitării în termen de 48 de ore a taxei stabilite anual prin Hotărârea Consiliului Local, pentru oprire/staționare/parcare neregulamentară/ilegală”, săvârșirea faptei constând în “ocuparea locurilor de parcare cu tichet nevalidat (nemarcat sau marcat necorespunzător) ori cu timpul de staționare depășit.”
În conformitate cu prevederile art. 14 din același Regulament, “Oprirea/staționarea/parcarea autovehiculelor în parcările publice cu plată este permisă numai cu tichete procurate anticipat de la chioșcurile de difuzare a presei, cu tichete eliberate de parcometrele automate de parcare, sau cu abonamente, autorizații și legitimații de parcare eliberate de Serviciul Parcări . și afișate la loc vizibil în interiorul autovehiculului în așa fel ca toate datele înscrise pe acestea să fie vizibile, sau utilizând sistemul de plată a taxei de parcare cu telefonul mobil pe bază de vouchere achiziționate de la Serviciul Parcări sau prin trimiterea unui SMS cu nr. de înmatriculare a autovehiculului la nr.7401 pentru parcarea de 1h și la 7408 pentru parcarea de 7h pentru utilizatorii Orange și Vodafone și pentru utilizatorii altor operatori care vor accepta încasarea pe bază de SMS prin rețeaua proprie și decontarea taxei de parcare, parcarea cu telefonul mobil începând doar după primirea prin SMS a confirmării începerii parcării.”
În primul rând, pentru clarificarea situației de fapt și de drept, arată instanței că petentul a parcat neregulamentar cu tichet de parcare nevalidat, fapt pentru care a fost sancționat conform art. 191 alin. 1 lit. b din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Consiliului Locai al Municipiului Oradea nr.640/2006, modificată și completată prin H.C.L. nr. 124/2009, H.C.L. nr. 517/2009 și H.C.L. nr. 268/2011.
În speță, procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor Regulamentului aprobat prin hotărârea menționată mai sus (art. 162), ca urmare a neachitării în termen de 48 de ore a taxei pentru oprire/staționare/parcare neregulamentară.
Totodată, învedereaza instanței faptul că, conform H.C.L. nr. 640/2006, art. 1,
(care este cadrul legal de aplicare a Regulamentului de organizare și funcțioare a
sistemului de administrare a parcărilor publice, a ridicării și blocării autovechiculelor în
municipiul Oradea), potrivit căruia “parcarea autovehiculelor în parcările de utilitate
publică, drepturile, obligațiile și răspunderile care revin persoanelor fizice și juridice
care dețin în proprietate autovehicule cu privire la oprire/staționare/parcare în
parcările publice și în alte locuri aparținând domeniului public, precum și atribuțiile administrației publice cu privire la parcarea, ridicarea și blocarea autovehiculelor în municipiul Oradea, sunt supuse dispozițiilor prevăzute în prezentul Regulament.”
Conform art. 13, “Au dreptul la folosirea parcărilor publice deținătorii
autovehiculelor, persoane fizice sau persoane juridice care se conformează
prescripțiilor prezentului Regulament și altor reglementări legale cu privire la
oprirea/staționarea/parcarea autovehiculelor în parcările publice.”
Consideră că agentul constatator a acționat conform prevederilor Regulamentului aprobat prin H.C.L. nr. 640/2006 modificat și completat prin H.C.L. nr. 124/2009, H.C.L. nr. 517/2009 și H.C.L. 268/2011. Acest Regulament este un cadru legal în care sunt prevăzute toate faptele contravenționale a căror săvârșire se sancționează cu amenda contravențională. Totodată este de menționat că acest Regulament prevede nu numai faptele contravenționale și sancțiunile contravenționale, ci și modalitatea de constatare a acestor fapte contravenționale.
Astfel, art. 164 alin.1 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 640/2006 prevede posibilitatea constatării contravențiilor în lipsa contravenientei, atât pentru persoanele fizice cât și pentru persoanele juridice în conformitate cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare, fiind probată cu înregistrări video sau cu fotografii, potrivit legii.
Potrivit prevederilor din art. 193 și art. 194 alin. (1) din H.C.L. nr. 640/2006, precum și art. 15 din O.G. nr. 2/2001, “Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilesc și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului.”
Conform art. 21 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, “în cazul în care prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sancțiunea”, dar datorită faptului că petentul nu era de față în momentul constatării contravenției, agentul constatator a procedat conform art. 169 alin. (1) din H.C.L. nr. 640/2006, care prevede că “La constatarea contravenției, în cazul în care conducătorul autovehiculului nu este prezent, se va filma sau fotografia autovehiculul și se va întocmi și afișa pe parbrizul sau geamul lateral al autovehiculului o "notă de constatare și înștiințare de plată" a taxei pentru oprire/staționare/parcare neregulamentară/ilegală prin care se înștiințează posesorul autovehiculului despre încălcarea prevederilor regulamentului" de administrare a parcărilor.”
În ceea ce privește argumentele petentului prin care acesta afirmă că nu se face vinovat de săvârșirea faptei contravenționale întrucât nu mai este proprietarul autovehiculului, intimata precizeaza următoarele:
Agenții constatatori din cadrul Serviciului Parcări, asemenea agenților din cadrul Poliției Rutiere, în cazul constatării contravenției, întocmesc Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor (pe baza informațiilor furnizate de către serviciul de evidență informatizată a populației), deoarece numai acesta se află în evidentele serviciului mai sus menționat. Agentul constatator nu face presupuneri cu privire la persoana contravenientului, ci exercită o obligație de diligență de a afla cine este proprietarul autovehiculului. Faptul că petentul a efectuat demersuri pentru scoaterea din evidență a autovehiculului autovehiculului la organul fiscal din cadrul Primăriei Municipiului Oradea, nu este relevant din moment ce procedura nu a fost finalizată prin înscrierea în Certificatul de înmatriculare a datelor noului proprietar.
În ceea ce privește susținerile petentului, potrivit cărora la data respectivă nu avea calitatea de proprietar al autoturismului, acesta înstrăinând autoturismul încă din anul 2011, arată instanței că acesta nu face dovada faptului că în Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a fost transcris numitul CHAMBRE A. ca fiind proprietarul autoturismului și prin urmare nu respectă dispozițiile art. 2 alin. d) si alin. (2) din Ordinul nr. 1501/2006 potrivit căruia “proprietarii de vehicule sau mandatarii acestora sunt obligați să solicite înmatricularea ori înregistrarea, după caz. înainte de a le pune în circulație și să solicite radierea lor din evidență. în cazurile prevăzute de lege, potrivit prevederilor prezentului ordin.”: (…) în cazul schimbării oricăror date înscrise în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, titularul acestuia este obligat să solicite autorității emitente eliberarea unui nou astfel de document. în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit modificarea.”
Având în vedere dispozițiile art. 11 alin. (3) din O.G. nr. 195/2002, „Proprietarul sau deținătorul mandatat al unui vehicul este obligat să solicite autorității competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei modificări a datelor de identificare a vehiculului respectiv.”
Scopul instituirii acestei obligații îl reprezintă cunoașterea exactă în fiecare moment a persoanei care exercită atributele de posesie și folosință asupra vehiculului.
Aceasta are importanță nu numai în raport dintre persoanele private, ci și între acestea și instituțiile publice întrucât deținerea unui atare bun generează prin efectul legii o . obligații în sarcina proprietarului sau deținătorului legal al acestuia. Tocmai de aceea în măsura în care vehiculul apare înmatriculat pe numele unei anumite persoane, însă în realitate el se află în folosința alteia, o atare împrejurare nu poate fi opusă terților.
Admiterea soluției contrare ar duce la înlăturarea întregului sistem de publicitate gândit de legiuitor. Astfel s-ar ajunge ca partea interesată șă-si creeze un drept prin propria culpă contrar principiului “nemo auditur propriam turpitudinem allegans.”
Învedereaza instanței faptul că, în accepțiunea dispozițiilor
Regulamentului aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr.
640/2006 (art. 170, art. 169 alin. 3 și altele, sancțiunea contravențională se aplică deținătorului autovehiculului oprit/stationat/parcat neregulamantar, prin detinator de vehicul înțelegandu-se, potrivit art. 192 alin. 2 din Regulamant, proprietarul autovehiculului, așa cum acesta este stipulat în evidențe, la Serviciul Permise și Înmatriculări la data constaterii faptei.
Sancțiunea contravențională se aplică persoanei fizice sau juridice care figurează, la data constatarii faptei, în evidențele Serviciului Permise și Înmatriculări și așa cum figurează ca fiind proprietarulautovehiculului, și nu a persoanei care a oprit sau a parcat vehiculul neregulamentar.
Astfel, Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat pe numele petentului. potrivit informațiilor primite de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule.
Chiar dacă răspunderea contravențională este personală și Procesul-V. contestat a fost încheiat pe numele petentului, recurenta îl consideră temeinic si legal încheiat (aceasta fiind proprietarul autoturismului conform datelor primite de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări Vehicule), iar petentul avea posibilitatea legală să introducă în cauză persoana care deține autovehiculul, care a săvârșit fapta, printr-o cerere de chemare în garanție, prevăzută de art. 60-61 Cod. pr. civ. potrivit căruia “partea poate să cheme în garație o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau despăgubire” sau poate să se îndrepte împotriva acelei persoane printr-o acțiune în regres, pentru ca să-și recupereze prejudiciul suferit prin aplicarea amenzii contravenționale.
Cât privește temeinicia, Procesul-verbal de constatare a contravențiilor se bucură
de o prezumție de temeinicie, relativitatea acesteia permițând răsturnarea sa, prin
administrarea unor probe concludente.
Deși în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în practica judiciară internă se reține în mod constant că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar în temeiul art. 1169 Cod civil, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal. Pentru aceste considerente recurenta apreciază că procesul-verbal contestat este întocmit în conformitate cu prevederile art. 16 din O.G. nr. 2/2001.
Procesul-verbal de Constatare și Sancționare a Contravențiilor este un act juridic administrativ unilateral ce emană de la o autoritate publică care are competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale și se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate, are forță probantă și se excută din oficiu.
Prin urmare, este evident că o persoană care are calitatea de contravenient nu beneficiază de o prezumție de nevinovăție asa cum s-ar fi întâmplat dacă fapta ar fi fost calificată ca fiind penală.
În acest context, veridicitatea constatărilor personale ale agentului nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii potrivit cărora situația de fapt reținută în procesul-verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuiesc furnizate de către petent care susține netemeinicia procesului-verbal, neputându-se reduce la o simplă afirmație a acestuia. Sarcina probei, privind afirmațiile făcute incumbă celui ce afirmă, în speță petentului. în caz contrar, ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale, cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.
Potrivit Sentinței Civile nr. 8553/2011 pronunțate de Judecătoria Oradea „în favoarea intimatului operează prezumția instituită prin art. 1171 C.Civ. privind legalitatea, veridicitatea și autenticitatea actului întocmit de un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu și în limitele competenței sale.”
Dovada contrară a celor consemnate de agentul constatator nefiind realizată în cauză, consideră recurenta că Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 24.02.2011 este temeinic și legal, fiind încheiat cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 640/2006, rugându-vă astfel, să înlăturați apărările petentului.
Recurenta arată că, potrivit jurisprudenței în materia plângerii
contravenționale, respective, potrivit Sentitei civile cu nr. 7216/2008 pronunțate în dosarul
nr._ din data de 11.11.2008, instanța retine faptul că, “potrivit
prevederilor aceleiași hotărâri (H.C.L. 640/2006), răspunderea contravențională revine
proprietarului sau deținătorului autovehiculului, astfel cum rezultă din certficatul de
înmatriculare. Întrucât potrivit rezultatelor demersurilor efectuate de intimată a
rezultat că deținătorul autoturismului, potrivit evidențelor serviciului de circulație, a
fost petentul, răspunderea contravențională îi revine acestuia, fiind lipsit de
relevanță faptul că la data respectivă autoturismul a fost condus de o altă
persoană.
Ca și un ultim argument, învederează instanței următoarele: orice încălcare a normelor juridice atrage răspunderea juridică a persoanei care a săvârșit-o, iar aceasta răspundere diferă în funcție de natura normei încălcate si de pericolul social al faptei. Orice încălcare a normelor juridice pune în pericol sau lezează o anumită valoare socială, aduce atingere unor relații sociale sau interese ocrotite de ele. Fapta contravențională, fiind cuprinsă în noțiunea generică de faptă antisocială, reprezintă o atingere adusă unor relații sociale, care se stabilesc în sfera activității executive a statului, având un grad de pericol mediu, fiind prevăzută și sancționată prin norme de drept administrativ și contravențional.
Pentru aceste considerente, solicită instanței să admită recursul declarat și, în consecință să modifice în tot Sentința Civilă nr.7723/2012. pronunțată de Judecătoria Oradea, în ședința publică din data de 22.05.2012 în dosarul nr._ . în sensul respingerii plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În drept invocă dispozițiile art. 299, art. 304 pct. 8 și 9, art. 304ind. 1, art. 312 C. Pr. Civ.; O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de administrare a parcărilor publice, a ridicării și blocării autovehiculelor în municipiul Oradea, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 640/2006, modificat și completat prin H.C.L. nr. 124/2009 H.C.L. nr. 517/2009 și H.C.L. 268/2011; Ordinul nr. 1501/2006.
În conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C. Pr. Civ, solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Prin intampinare, intimatul S. L. a solicitat instanței respingerea recursului și menținerea sentinței civile recurate, pentru următoarele motive:
În anul 2001 intimatul a vândut cu contractul de vânzare-cumpărare din data 11.12.2001 numitului CHAMBRE A. autoturismul BMW cu nr. de Înmatriculare_, dată la care s-au predat comparatorului autoturismul, cheile, actele mașinii (talonul de înmatriculare cu mențiunea înstrăinării către cumpărător, cartea de identitate) și procura notarială prin care intimatul l-a mandatat pe cumpărător să transcrie și să radieze acest autoturism în termenele legale, ceea ce nu a făcut nici în prezent. În perioada august-decembrie 2010, după 10 ani, cumpărătorul utilizând acest autoturism a parcat fără tichet de parcare și a fost sancționat contravențional cu amendă în 16 situații, conform proceselor-verbale de constatare si stabilire a contravențiilor . SP nr._/17.01.2011, AIO SP nr._/19.01.2011, AIO SP nr._/19.01.2011, AIO SP nr._/21.01.2011, AIO SP nr._/24.01.2011, AIO SP nr._/28.02.2011, AIO SP nr._/29.02.2011, AIO SP nr._/02.02.2011, AIO SP nr._/04.02.2011, AIO SP nr._/17.02.2011, AIO SP nr._/24.02.2011, AIO SP nr._/09.02.2011, AIO SP nr._/18.02.2011, AIO SP nr._/28.03.2011, AIO SP nr._/22.03.2011, AIO SP nr._/24.03.2011, însă acestea au fost întocmite pe numele intimatului deoarece cumpărătorul a omis să transcrie mașina cum se obligase la data încheierii tranzacției. Astfel, chiar dacă intimatul nu a mai avut în posesie autoturismul de Ia data Înstrăinării, și de 10 ani nu mai știa nimic despre acest autovehicul, a fost sancționat contravențional cu 16 amenzi de parcare, chiar dacă nu a săvârșit contravențiile și nici nu a încredințat temporar autovehiculul.
În momentul când intimatul a luat la cunoștință de procesele-verbale l-a contactat pe cumpărător și deoarece nu mai avea procură notarială prin care l-a mandatai să transcrie mașina, trecuseră 10 ani, i-a solicitat o declarație notarială prin care acesta recunoaște și certifică faptul că și-a asumat obligația să transcrie și sa radieze autoturismul în termenele
prevăzute de lege, să suporte orice răspundere civilă, materială, penală privind
autoturismul. Precizează că acest autoturism nu a fost înstrăinat temporar sau
încredințat sau împrumutat, ci s-a vândut prin contract de vânzare-cumpărare
legal, s-a radiat din evidențele fiscale ale vizatorului la data întocmirii
contractului și s-a înregistrat pe rolul fiscal cumpărătorului, iar radierea și
transcrierea au convenit să le facă cumpărătorul prin mandat. Deci, din momentul predării autovehiculului toate obligațiile și responsabilitățile privind autoturismul au fost preluate și asumate prin contractul de vânzare-cumpărare și mandatul de a radia și transcrie
autoturismul, de către cumpărător.
Solicită a se lua în considerare Sentințele civile nr. pronunțate de Judecătoria Oradea, pe aceeași speța, precum și decizia Tribunalului Bihor pronunțată in ședința publica din data de 26.11. 2012, prin care s-a respins recursul formulat de A.I. Oradea la cauza_ pe aceeași speța, ca fiind nefondat.
Având în vedere faptul că intimatul petent nu a comis nici una din contravențiile pentru care s-au întocmit aceste procese-verbale și a fost sancționat pentru ceva ce nu a săvârșit, solicită a se constata că nu a încălcat nici o normă juridică, care să atragă și să impună răspunderea sa juridica în nici unul din cazurile pentru care a fost sancționat, și pe cale de consecință, a se menține sentința recurată și a se respinge recursul formulat de Administrația I. Oradea.
Anexează: copie declarație notariala data de Chambre A.; copie proces-verbal de stabilire a taxei asupra mijloacelor de transport; copie contract de vânzare cumpărare
Procedând la analizarea sentinței recurate prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, sub toate aspectele în conformitate cu prevederile art. 3041 C. pr. civ., instanța va respinge ca nefondat recursul, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 34 din O.G. 2/2001 cu modificările ulterioare ,,(1) Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, daca aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.”
Din conținutul textului de lege menționat rezultă că instanța verifică atât legalitatea, cât și temeinicia procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, prin raportare la celelalte norme din actul normativ menționat. Astfel, potrivit art. 33 (1), „Judecătoria (…) va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancțiunea, a martorilor indicați în procesul-verbal sau în plângere, precum și a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.”
În cauza dedusă judecății, sub aspectul condițiilor de valabilitate ale actului constatator, Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . SP nr._/24.02.2011 cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și 17 din Ord. Guv. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002.
Pe fond, sub aspectul elementelor constitutive ale contravenției, prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 2/2001 aprobată prin Legea nr. 180/2002 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv existența faptei, incriminarea și sancționarea legală a acesteia și existența vinovăției, instanța reține că starea de fapt reținută de către agentul constatator, respectiv elementul material al contravenției prevăzute de art. 191 alin. 1 lit. a) din H.C.L. nr. 124/26.02.2009 pentru aprobarea modificării și completării Hotărârii Consiliului Local al municipiului Oradea nr. 640/20.09.2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a sistemului de administrare a parcărilor publice, a ridicării și blocării autovehiculelor în municipiul Oradea, constând în „ocuparea locurilor de parcare fără tichet, fără plata taxei de parcare cu telefonul mobil, ori fără abonament sau legitimație de parcare cu excepția locurilor din parcările de scurtă durată, pe bază de tichet unde abonamentul și legitimația nu sunt valabile”, a fost combătută cu probe judiciare certe de către petentul intimat, însă nu de natură a exclude vinovăția acestuia, ci doar de a o circumstanția în raport cu criteriile de individualizare legale, din această perspectivă, critica formulată de recurent fiind întemeiată.
Totodată, potrivit art. 170 alin. (1) și (2) din actul normativ menționat, „(1) În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 195/2002 actualizată privind circulația pe drumurile publice, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului. (…) (2) În cazul în care noul proprietar nu solicită transcrierea în termenul prevăzut și se întocmește procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor pentru vechiul proprietar conform datelor primite de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Auto, noul proprietar are obligația de a achita amenda contravențională, conform documentelor doveditoare prezentate de vechiul proprietar în termen de max.15 zile de la primirea procesului-verbal.”
În jurisprudența CEDO s-au cristalizat trei criterii alternative pentru a determina dacă o măsură din dreptul intern intră sau nu în domeniul de aplicare al art. 6 din CEDO, și anume: 1. calificarea din dreptul statului în cauză, 2. natura faptei incriminate și 3. natura și gradul de severitate al sancțiunii.
Ratificată fiind prin Legea nr. 30 din 18.05.1994, Convenția europeană a drepturilor omului face parte, potrivit art. 11 al. 2 din Constituție, din dreptul intern, mai mult, în temeiul art. 20 al. 2 din Constituție, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale.
Astfel, ori de câte ori norma din dreptul intern a cărei încălcare constituie contravenție, întrunește cel puțin unul din criteriile reținute în jurisprudența CEDO, respectiv se adresează tuturor cetățenilor și nu doar unui grup de persoane în considerarea unui statut anume pe care îl au membrii săi, iar sancțiunea prevăzută are caracter preventiv și represiv, atunci norma respectivă intră în domeniul penal al art. 6 din CEDO, fără a avea importanță gravitatea pedepsei.
Contravenția reținută în sarcina petentului recurent întrunește elementele mai sus expuse, în sensul art. 6 par. 1 din CEDO, întrucât câmpul de aplicare al actului normativ prin care este prevăzută privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituită are un caracter preventiv și represiv.
Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile procesuale specifice în materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție prevăzută de par. 2 al art. 6.
Această prezumție, ca orice prezumție legală relativă, conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că în cazul plângerilor contravenționale trebuie urmărită asigurarea unui echilibru între prezumția creată de art. 1171 C. civ. și posibilitatea pentru petent de a face dovada unei situații de fapt diferite, în favoarea petentului operând prezumția de nevinovăție, astfel cum s-a reținut și în cauza A. contra României.
În cauză, petentul a prezentat probe judiciare certe în sensul că nu mai este deținătorul legal al autoturirmului, întrucat conform Contractului de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit din 11.12.2001 (f. 21 din dosarul instanței de fond) petentul intimat a transmis calitatea sa de utilizator al autoturismului marca BMW 316 I. A Compact cu nr. de înmatriculare_, în favoarea numitului Chambre A., aspect confirmat și de către acesta prin Declarația autentificată sub nr. 285/16.02.2011 de către Biroul Notarului Public B. C. B. (f. 22 din dosarul instanței de fond), astfel că actul menționat atestă că petentul nu deținea în drept și în fapt mașina la data săvârșirii contravenției, respectiv 24.02.2011, însă noul deținător nu a solicitat transcrierea autovehiculului în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise Auto.
Împrejurarea că autovehiculul depistat la data efectuării controlului ca fiind parcat pe domeniul publică fără tichet ori abonament sau legitimație de parcare a fi format obiectul Contractului de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit din 11.12.2001 încheiat de către petentul intimat în calitate de Vânzător, și numitul Chambre A. în calitate de Cumpărător, nu este de natură a exonera petentul intimat de răspunderea contravențională, întrucât acesta are calitatea de deținător legal al acestuia, cât timp în baza de date centrală auto a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor petentul intimat figurează în calitate de proprietar al autovehiculului în cauză.
Cu privire la regimul sancționator, însă, referitor la individualizarea sancțiunii aplicate petentei intimate, soluția instanței de fond este conformă cu respectarea principiului proporționalității sancțiunii în raport cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările ulterioare, conform căruia, „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, astfel că în mod justificat instanța de fond a menținut sancțiunea amenzii contravenționale, întrucât, potrivit prevederilor art. 5 alin. (5) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, actualizată, „Sancțiunea stabilită trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.”
Pentru considerentele de fapt și juridice anterior menționate, în temeiul art. 312 alin. 1 - 3 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța va admite ca fondat recursul introdus de recurenta ADMINISTRAȚIA I. ORADEA, în contradictoriu cu intimatul S. L., modificand sentinta recurata în sensul admiterii în parte a plângerii contravenționale formulate de petentul S. L. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA I. si inlocuirii sancțiunii amenzii aplicate prin Procesul-verbal de contravenție . nr._/24.02.2011, cu sanctiunea avertisment.
Instanta retine ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite ca fondat recursul introdus de recurenta ADMINISTRAȚIA I. cu sediul în Oradea, Piața Unirii nr. 1, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimatul S. L. cu domiciliul în Oradea, ., ., împotriva sentinței civile nr. 7723 din 22.05.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o modifică în sensul că:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul S. L. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA I..
Înlocuiește sancțiunea amenzii aplicate prin Procesul verbal de contravenție . nr._/24.02.2011
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 20.05.2013.
Pt. Președinte, I. C. M. aflat în concediu de odihnă semnează președintele instanței M. C. | Pt. Judecător, A. R. P. aflată în concediu de odihnă semnează președintele instanței M. C. | Judecător, L. D. J. |
Având în vedere că grefier C. S. a fost promovat la CAO, iar grefierul-șef de secție P. M. se află în concediu de odihnă, pentru acesta semnează înlocuitor, grefier S. E. |
Red.jud. J.L.D./31.07.2013
Jud.fond. D.C.A.
Tehnored.C.S.
Nr. ex. – 2 ex
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1088/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 445/2013.... → |
|---|








