Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 442/2013. Tribunalul BIHOR

Decizia nr. 442/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 12860/271/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA NR. 442/R/CA/2013

Ședința publică din 22 aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: A. V.

JUDECĂTOR: I. O.

JUDECĂTOR: I. V.

GREFIER: M. M. B.

Pe rol fiind judecarea recursului contencios administrativ și fiscal introdus de recurenta A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - prin COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI BIHOR cu sediul în Oradea, ./A, Jud. Bihor în contradictoriu cu intimat . cu sediul în T., .. 59, J. Bihor împotriva Sentinței civile nr. 5651/11.04.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:

Constată că, fondul cauzei s-a dezbătut la data de 15 aprilie 2013, mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință întocmită cu respectiva ocazie, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, instanța având nevoie de timp pentru a delibera.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND:

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 5651/11.04.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta SC G. Di. împotriva procesului-verbal . nr._/2011 în contradictoriu cu intimata ANPC-Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Bihor și pe cale de consecință a fost anulat în parte procesul-verbal . nr._/2011 și pe cale de consecință înlătură sancțiunea avertismentului și sancțiunea amenzii în cuantum de 2.000 lei aplicată pentru fapta prevăzută de art. 7 alin. 1 OG 21/1992, menținând restul dispozițiilor procesului-verbal atacat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/2011 (f. 6) petenta a fost sancționată cu:

- amendă de 2.000 lei în temeiul art. 18 din OG 21/1992 raportat la art. 50 alin. 1 lit. d din OG 21/1992,

- amendă de 2.000 lei în temeiul art. 7 lit. b lin. 1 raportat la art. 50 alin. 1 lit. c OG 21/1992,

- avertisment în temeiul art. 26 alin. 2 OG 21/1992 raportat la art. 7 OG 2/2001,

În fapt s-a reținut că petenta nu a afișat denumirea și codul unic de înregistrare în loc vizibil, nu a informat consumatorii cu privire la toate componentele produselor comercializate și a comercializat produsul Damiana fără să fie certificat conform art. 5 Lg. 491/2003, ceea ce contravine art. 7 lit. b lin. 1 OG 21/1992.

Instanța a constatat că plângerea contravențională a fost introdusă cu respectarea termenului de 15 zile stabilit de lege.

Verificând procesul-verbal de contravenție din perspectiva condițiilor de legalitate impuse sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 instanța a reținut că acesta a fost legal întocmit.

În ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 18 din OG 21/1992, “consumatorii au dreptul de a fi informați, în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate”.

Art. 20 alin. 4 OG 21/1992 prevede că vânzătorii trebuie să ofere consumatorilor toate informațiile și documentele tehnice, după caz, care trebuie să însoțească produsul sau serviciul.

Din coroborarea celor două texte de lege reiese că vânzătorul poate fi subiect activ al contravenției prevăzute de art. 50 alin. 1 lit. d OG 21/1992.

Procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, iar din actele dosarului nu rezultă o altă situație de fapt cu privire la contravenția prevăzută de art. 50 alin. 1 lit. d OG 21/1992, față de cea reținută în actul sancționator.

Referitor la fapta prevăzută de art. 7 lit. b lin. 1 OG 21/1992, obligația de a se asigura că produsele oferite spre comercializare sunt sigure și respectă condițiile prescrise sau declarate, revine distribuitorului, subiectului de drept căruia îi incumbă obligația.

Art. 2 pct. 5 definește noțiunea de distribuitor – “operatorul economic din lanțul de distribuție” iar pct. 6, noțiunea de vânzător – “distribuitorul care oferă produsul consumatorului”.

Petenta este o societate care comercializează etnobotanice, astfel cum se menționează în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, ceea ce îi conferă calitatea de vânzător.

Pentru aceste motive, instanța apreciază că agentul constatator a procedat în mod greșit sancționând vânzătorul și nu distribuitorul.

Cea de-a treia faptă contravențională reținută în procesul-verbal, constând în neafișarea, în mod vizibil, a denumirii unității, a codului unic de înregistrare la registrul comerțului, din care să rezulte obiectul de activitate al societății pentru care este autorizată să funcționeze, nu există.

Din declarația martorului Frese I. A. reiese că certificatul constatator, denumirea societății, codul unic de înregistrare au fost afișate la intrare, în interiorul magazinului.

Prin urmare, petenta a răsturnat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal cu privire la această faptă.

Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse, instanța a admis în parte plângerea și a anulat în parte procesul-verbal și pe cale de consecință a înlăturat sancțiunea avertismentului și sancțiunea amenzii în cuantum de 2.000 lei aplicată pentru fapta prevăzută de art. 7 alin. 1 OG 21/1992, menținând restul dispozițiilor procesului-verbal atacat.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat recurs recurenta A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - prin COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI BIHOR în contradictoriu cu intimata . solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul respingerii plângerii contravenționale.

În motivarea recursului se arată că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică dată cu încălcarea prevederilor art.304 pct.6 și 8 din C.proced.civ. Se susține că instanța de fond nu a analizat cauza sub raportul gradului de pericol social pe care fapta contravențională o are, minimalizând în mod nejustificat pericolul social al faptei. Se susține că instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la aspectele care țin de situația de fapt prezentată, a ignorat prevederile legale, principiile de drept, respectiv calitatea procesuală a părților litigante și raportarea corectă a obligațiilor procesuale.

Se arată că prima instanță nu a avut în vedere întregul spectru legislativ privind protecția consumatorului precum și prevederile art.1 din OG nr.21/1992 conform cărora „Statul prin mijloacele prevăzute de lege, protejează cetățenii în calitatea lor de consumatori, asigurând cadrul necesar accesului neîngrădit la produse și servicii, informării lor complete despre caracteristicile esențiale ale acestora, apărării și asigurării drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici incorecte.” Se susține că instanța de fond trebuia să aibă în vedere prevederile art.10 din OG nr.21/1992 și să interpreteze aceste dispoziții astfel încât să se poată crea un sistem în care consumatorul este protejat în fața anumitor practici incorecte ale operatorilor economici.

În drept sunt invocate prevederile art.299 și urm. C.proced.civ., Og nr.21/1992.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat recurs recurenta . în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - prin COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI BIHOR solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate în sensul admiterii plângerii contravenționale și în ceea ce privește contravenția prev. de art.18 din OG nr.21/1992 și în consecință să se dispună anularea și a sancțiunii de 2.000 lei.

În motivarea recursului sunt reluate în esență motivele invocate și în fața instanței de fond. Astfel, se susține inexistența faptei contravenționale, caracterul eronat al concluziilor instanței de fond potrivit cărora „operatorul economic are calitate de distribuitor „ așa cum este definit de art.2 pct.4 lit.h și i, pct.5 și pct.6 din OG nr.21/1992.

Raportat la prevederile legale sus menționate, recurentul susține că în interpretarea acestora contestatorul are calitatea de vânzător conform pct.6 din OG nr.21/1992 și nu de distribuitor conform pct.5 din OG nr.21/1992 motiv pentru care nu poate avea obligațiile importatorului, distribuitorului sau ale producătorului.

De asemenea se susține că produsele comercializate nu pot fi considerate periculoase conform prevederilor art.2 pct.10 din OG nr.21/1992 iar organul de control nu a dispus interdicția de comercializare.

Prin întâmpinarea formulată intimata . a solicitat respingerea recursului ca nemotivat în termen iar pe fond ca neîntemeiat.

Cu cheltuieli de judecată.

Analizând recursurile formulate, instanța stabilește următoarele:

În ceea ce privește excepția de nemotivare în termen a recursului, instanța stabilește următoarele:

Deși recursul declarat de recurenta A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - prin COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI BIHOR și înregistrat la data de 23.05.2012 nu a fost inițial motivat, motivele fiind depuse doar în data de 21.01.2013, acesta nu poate fi constatat nul, având în vedere disp. art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora motivarea recursului nu este obligatorie, motivele de recurs putând fi susținute și oral în fața instanței" coroborate cu cele ale art. 306, 303 și 301 C.pr. civ. conform cărora un recurs poate fi constatat nul, dacă nu a fost motivat în termen, acest termen fiind de 15 zile calculate de la comunicarea hotărârii; ori, în situația în care recursul poate fi motivat și oral, nu poate fi determinat un reper de timp, în funcție de care să fie calculat acest termen.

În raport de aceste aspecte tribunalul va analiza pe fond recursul declarat atât de recurenta A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - prin COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI BIHOR cât și de ..

Astfel, prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/2011 (f. 6) recurenta . a fost sancționată cu amendă de 2.000 lei în temeiul art. 18 din OG 21/1992 raportat la art. 50 alin. 1 lit. d din OG 21/1992, amendă de 2.000 lei în temeiul art. 7 lit. b lin. 1 raportat la art. 50 alin. 1 lit. c OG 21/1992, avertisment în temeiul art. 26 alin. 2 OG 21/1992 raportat la art. 7 OG 2/2001, pentru că nu a afișat denumirea și codul unic de înregistrare în loc vizibil, nu a informat consumatorii cu privire la toate componentele produselor comercializate și a comercializat produsul Damiana fără să fie certificat conform art. 5 L nr. 491/2003, ceea ce contravine art. 7 lit. b lin. 1 OG 21/1992.

În ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 18 din OG 21/1992;

Potrivit art. 18 din OG 21/1992, “consumatorii au dreptul de a fi informați, în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate”.

Art. 20 alin. 4 OG 21/1992 prevede că vânzătorii trebuie să ofere consumatorilor toate informațiile și documentele tehnice, după caz, care trebuie să însoțească produsul sau serviciul.

Potrivit prevederilor art. 50 alin. 1 lit. d din OG 21/1992 “(1) Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:

…………………………………..

d) încălcarea dispozițiilor art. 13 alin. (1), art. 17-25 și art. 26 alin. (1) și (2), cu amendă contravențională de la 1.000 lei la 10.000 lei;”

În cuprinsul procesului verbal de contravenție atacat s-a reținut faptul că societatea recurentă “ a comercializat produse denumite generic “nisip decorativ”, la dozaj de 0,25 g, sub diverse denumiri Pixie C, DMMC, EVE etc. care la ingrediente (unde ar fi trebuit să fie menționate absolute toate componentele produsului pentru informarea corectă, completă și precisă a consumatorilor) se menționează doar- nisip- fără altă componentă decorativă care să justifice denumirea de nisip decorative; de asemenea prețul/plic de 0,25 g de 37 lei este nejustificat și incorect față de compoziție (ingrediente)- nisip. Rezultă foarte clar din prețul produselor (Pixie C, DMMC, EVE)că produsul finit, nisip decorative mai are în compoziție și alte componente nedeclarate, dezinformând consumatorii.”

Instanța de recurs reține că produsul denumite generic “nisip decorativ” conform probelor administrate, s-a comercializat în magazinul societății recurente ., produsele respective fiind la data respectivă "droguri legale", cu preț de 35 de lei, în timp ce nisipul utilizat cu adevărat pentru decorațiuni are un alt preț și se comercializează în magazinele de decorațiuni.

În cazul de față, așa cum a rezultat din conținutul procesului verbal de contravenție, fapt necontestat nici de recurenta ., pe pliculețele comercializate sub diverse denumiri Pixie C, DMMC, EVE etc. nu erau menționate componentele acestor substanțe, contravenienta recurentă încălcând prevederile art. 18 din OG 21/1992 privind obligația de a informa consumatorul asupra substanței pe care o consumă.

În ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 7 lit. b alin. 1;

Potrivit art. 7 lit. b alin. 1 din OG 21/1992 “Operatorii economici sunt obligați:

……………….

b) distribuitorii:

- să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt sigure și respectă condițiile prescrise sau declarate;”

Art. 50 alin. 1 lit. c OG 21/1992 prevede: „Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:

…………………………………..

c) încălcarea dispozițiilor art. 5, art. 7 lit. b) prima, a 2-a și a 5-a liniuță, lit. c) a 3-a și a 4-a liniuță, art. 9, art. 10 lit. a)-f), h) și i), art. 11 și art. 14, cu amendă contravențională de la 2.000 lei la 20.000 lei;”

În acest sens, s-a reținut că societatea recurentă a comercializat produse sub denumiri diferite “Biba, Head” care au un singur ingredient Damiana uscată și zdrobită fără să aibă menționate și alte componente care să justifice denumiri diferite.

Conform prevederilor art.4 și 5 din Legea nr.491/2000, plantele medicinale și aromatice destinate comercializării în stare proaspătă și procesată, pot fi introduce pe piață dacă sunt conforme cu normele tehnice de producere și comercializare și dacă sunt supuse procedurii de certificare.

În cazul de față, în cazul produselor comercializate sub denumirile de “Biba, Head”, care au un singur ingredient Damiana nu s-a făcut dovada certificării conform prevederilor art.5 din Legea nr.491/2000.

Art. 2 pct. 5 definește noțiunea de distribuitor – “operatorul economic din lanțul de distribuție” iar pct. 6, noțiunea de vânzător – “distribuitorul care oferă produsul consumatorului”.

Recurenta . așa cum în mod temeinic și legal a reținut și prima instanță, este o societate care comercializează etnobotanice, astfel cum se menționează în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, ceea ce îi conferă calitatea de vânzător. Dar, contrar celor reținute de instanța de fond, legiuitorul prin reglementarea de la art. 7 lit. b alin. 1 din OG 21/1992 nu exceptează pe vânzători de la obligativitatea respectării acestor dispoziții legale, chiar în conținutul art. 2 pct. 6 definește pe vânzător ca un distribuitor care oferă produsul unui consumator având astfel obligația la rândul său să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt sigure și respectă condițiile prescrise sau declarate.

În ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 26 alin. 2 OG 21/1992;

Potrivit art. 26 alin. 2 OG 21/1992 „Sunt obligatorii afișarea, în mod vizibil, a denumirii unității, a codului unic de înregistrare la registrul comerțului, din care să rezulte obiectul/obiectele de activitate al/ale societății pentru care este autorizată să funcționeze, precum și afișarea și respectarea orarului de funcționare.”

Din probele administrate în cauză rezultă că recurenta . nu a afișat denumirea și codul unic de înregistrare în loc vizibil

În ceea ce privește martorul Frese I. A. care a declarat în fața primei instanțe faptul că certificatul constatator, denumirea societății, codul unic de înregistrare au fost afișate la intrare, în interiorul magazinului, instanța de recurs reține că la aprecierea acesteia instanța de fond nu a luat în considerare caracterul subiectiv al declarației, martorul fiind angajatul societății recurente (gestionarul societății recurente). Această declarație nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză chiar reprezentantul societății recurente mulțumindu-se să menționeze în conținutul procesului verbal atacat doar simpla mențiune că nu este de acord cu cele menționate în procesul verbal.

Potrivit art.1171 cod civil ,procesul verbal de constatare a contraventiilor constituie act autentic,constatarile personale ale intimatei neputand fi fi inlaturate decat prin inscrierea in fals, drept pentru care instanța de recurs nu va lua în considerare această depoziție.

Instanta de recurs apreciază ca amenda aplicata societatii recurente . se incadreaza in limitele legale, organul constatator a ținut cont la aplicarea acesteia de prevederile art.21 alin.3 din OG 2/2001, aprobata prin Legea 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit caruia sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul verbal.

Pentru aceste motive, va respinge ca nefondat recursul introdus de recurenta . în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - prin COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI BIHOR .

Va admite recursul formulat de A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - prin COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI BIHOR în contradictoriu cu intimata . împotriva Sentinței civile nr. 5651/2012 din 11.04.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o modifica în totalitate în sensul că:

Va respinge ca nefondată plângerea contravențională formulată de petenta . împotriva procesului verbal . nr._/2011 în contradictoriu cu intimata ANPC - COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI BIHOR și va menține procesul verbal . nr._/2011.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul introdus de recurenta . cu sediul în T., .. 59, J. Bihor în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - prin COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI BIHOR cu sediul în Oradea, ./A, Jud. Bihor.

Admite recursul formulat de A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - prin COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI BIHOR cu sediul în Oradea, ./A, Jud. Bihor în contradictoriu cu intimata . cu sediul în T., .. 59, J. Bihor împotriva Sentinței civile nr. 5651/2012 din 11.04.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o modifică în totalitate în sensul că:

Respinge ca nefondată plângerea contravențională formulată de petenta . cu sediul în T., .. 59, J. Bihor împotriva procesului verbal . nr._/2011 în contradictoriu cu intimata ANPC - COMISARIATUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI BIHOR cu sediul în Oradea, ./A, Jud. Bihor și menține procesul verbal . nr._/2011.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 22 aprilie 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

A. V. I. O. I. V.

Fiind promovat la

Curtea de Apel Oradea

cu începere de la data de 01.05.2013

semnează Președintele instanței

C. M.

GREFIER

M. M. B.

Red. Fond

B. T. C.

RED: V.I.

DAC: M.B.

2 exe/ 14.05.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 442/2013. Tribunalul BIHOR