Pretentii. Sentința nr. 496/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 496/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 10-12-2013 în dosarul nr. 6476/111/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 496/.> Ședința publică de la 10 Decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte instanță: C. M. - judecător
Grefier: M. B.
Pe rol fiind pentru azi pronunțarea asupra cauzei comerciale în primă instanță înaintată de reclamanta . SRL, cu sediul în Oradea, . 10, . 6, județul Bihor, în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în T., ., județul Bihor, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că fondul asupra cererii a fost dezbătut în ședința publică din 19.11.2013, unde părțile prezente au pus concluzi, care au fost consemnate în încheierea din ședința respectivă, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, după care
TR I B U N A L U L
DELIBERÂND
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.05.2011, reclamanta . SRL, cu sediul în Oradea, . 10, . 6, județul Bihor a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta ., cu sediul în T., ., județul Bihor la plata sumei reactualizată, cu indicele de inflație, a sumei de 205.364 lei cu titlu de contravaloare lucrări de construcții/ reparații, conform contractelor nr.: 4/29.02.2008 si a facturii nr._/26.05.2008, parte integrantă, în valoare de 39.814 lei; 15/11.04.2008 si a facturii nr._/28.05.2008, parte integrată, în valoare de 42.637 lei; 16/14.04.2008 si a facturii nr._/29.05.2008, parte integrantă, în valoare de 40.745 lei; 18/15.04.2008 si a facturii nr._/ 29.05.2008, parte integrantă, în valoare de 40.735 lei;19/19.04.2008 si a facturii nr._/3005.2008, parte integrantă, în valoare de 41.433 lei. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că între reclamantă si pârâtă s-au încheiat contractele comerciale de lucrări construcții si reparații identificate în petit.
În continuare reclamanta arată că, întrucât și-a îndeplinit obligațiile asumate a emis facturile în litigiu, dar cu toate acestea pârâta refuză executarea obligației corelative de plata a prețului, motiv pentru care solicită admiterea acțiunii,așa cum a fost formulată.
In drept, a invocat - O.U.G. 34/2006.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta. a solicitat respingerea ca nefondată și neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția de necompetență funcțională a unui complet cu specializarea contencios administrativ în soluționarea prezentei cauze, în considerarea prevederilor art. 286 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006, astfel că se impune, în opinia pârâtei, transpunerea cauzei la un complet specializat în litigiile dintre profesioniști.
Pe de altă parte, pârâta invocă lipsa calității procesuale pasive a Primăriei T..
În motivarea excepției, pârâta arată că singura autoritate care poate sta în reprezentarea unității administrativ-teritoriale: . Primarului comunei T., aspect ce se fundamentează pe prevederile art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.
Raportat la textul de lege menționat mai sus, pârâta arată că fiind vorba de un litigiu legat de contracte de achiziție publică rezultă că are calitate și capacitate procesuală pasivă . Instituția Primarului Comunei T. și nu Primăria T..
Pârâta, prin întâmpinare, a mai invocat prescripția dreptului la acțiune pentru sumele pretinse această cerere de chemare în judecată, întrucât apreciază că data scadenței pretinselor sume datorate este data trecută în procesul verbal de recepție și nu întocmirii în mod unilateral a facturilor fiscale de către reclamantă.
Pe fond, pârâta arată că cererea reclamantei este complet nefondată, aceasta nerealizând nici una din lucrările de care se prevalează în susținerea cererii de chemare judecată. Sub acest aspect pârâta arată că în ultimul an de mandat, conștient de faptul că la următoarele alegeri nu va mai fi reales primar al comunei T., numitul G. G. a procedat la derularea unui ansamblu de operațiuni tehnico-juridice prin care bugetul comunei T. a fost prejudiciat cu peste 380.000 lei.
S-a mai arătat că, în mod concret, cu sfidarea clară a o . prevederi ale Legii nr 273/2006 privind finanțele publice locale numitul G. G. a procedat la semnarea unor procese verbale de recepție a unor lucrări pretins a fi realizate de firma S.C. M&V U. SRL. pe teritoriul comunei T., fără ca efectiv o bună parte din aceste lucrări sa fi fost realizate. Pe de altă parte, susține pârâta,contractarea acestor lucrări s-a făcut fără respectare prevederilor legale privind contractarea realizării de lucrări publice.
Pârâta arată că, în mod concret făptuitorul a procedat la încheierea de contracte pentru realizarea lucrărilor prin atribuire directă, cu toate că sumele alocate depășesc cu mult plafonul permis pentru atribuire directă de contracte administrative de .> S-a arătat în continuare că, în timpul mandatului său făptuitorul nu a solicitat oferte publice pentru realizarea lucrărilor de pietruiri și reparații a unor drumuri din T. și aparținătoare. Nu s-a format nici o comisie de evaluare a ofertelor primite și nici n-a fost făcută potrivit prevederilor legale vreo comisie pentru recepția lucrărilor, cu toate că o parte din procesele verbal de recepție a lucrărilor au fost semnate și s-a procedat la plata unor lucrări nerecepționate. Or, sumele plătite de făptuitor în mod direct firmei S.C. M&V U. S.R.L. nu a avut nici un fel de bază legală și contractuală, nefiind aprobată în bugetul pentru anul 2008 de Consiliul local T..
De asemenea s-a arătat că, deși prin aceste fapte bugetul local n-ar fi fost îndeajuns prejudiciat, făptuitorul a procedat după încetarea mandatului său - intervenită în data de 19.06.2008 - la uzurparea calități oficiale, respectiv a calității de primar al comunei T. și a semnat și ștampilat o . contracte,, procese verbale de recepție a lucrărilor și facturile fiscale ide S.C. M&V U. S.R.L. pentru decontarea unor lucrări astfel decontate.
Graba cu care făptuitorul „ a operat" aceste ilegalități a făcut ca acestuia să-i scape necorelarea datelor de înregistrare cu cele la care se pretinde că a fost întocmit actul. Sub acest aspect s-a arătat de către pârâtă că, la primărie au fost depuse procese verbale de recepție înregistrate în 16.06.2008 dar care chipurile s-au încheiat în 20.06.2008, sau în 13.06.2008 și predat în 25.06.2008, sau 11.06.2008 dar predat în 25.06.2008. Practic făptuitorul a completat prin registrele Primăriei la orice poziție antedatată înregistrând acte de el ulterior datei de 19.06.2008, adică prin uzurparea calității de primar al T.. Mai mult a procedat în mod abuziv și la ștampilarea actelor prin folosirea fără drept a ștampilei Primăriei T..
Pârâta arată că, urmarea a acestor „operațiuni" ilegale de semnare ulterioară încheierii mandatului a unor contracte cu S.C. M&V U. S.R.L., a unor procese verbale de recepție și a unor facturi fiscale trimise în baza acestor contracte și procese verbale de recepție de către S.C. M&V U. S.R.L. spre decontare, acte neînregistrate în evidențele și contabilitatea Primăriei T. bugetul de stat a fost grav prejudiciat, prejudiciu nu constă doar în cuantumul sumelor de bani plătite deja dar și obligării plății în baza acestor acte „completate" de făptuitor prin uzurparea de calități oficiale. Or, acțiunea de față tocmai asta urmărește: obținerea unui titlu executoriu în baza unor acte „fabricate" de fostul primar G. G. în numele Primăriei și de administratorul reclamantei - d-nul M. V., pentru a obține tragerea la răspundere penală a fostului primar, pentru toate săvârșite pârâta susține că a formulat împotriva acestuia plângere penală, înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd sub nr. 706/P/2010, plângere prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și de uzurpare de calități oficiale, precum și pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 77 alin. 1 Legea nr. 273/2006.
S-a mai arătat că, urmare a anchetei desfășurate organele de urmărire penală au reținut starea de fapt relatată de pârâtă, respectiv contractarea de către fostul primar în direct cu firma reclamantă a lucrărilor fără respectarea nici uneia din procedurile prevăzute de Legea nr. 273/2006. Ceea ce este cel mai important, organele cercetare penală au stabilit cu certitudine că cea mai mare parte dintre contractele și procesele-verbale de recepție a lucrărilor au fost semnate de fostul primar după pierderea calității de reprezentant al comunei, acesta folosind fără drept și ștampila primăriei pentru da o forță mai mare acestor contracte.
Pârâta arată că soluțiile date pe linie penală față de fostul primar au fost contestate, dar starea de fapt reținute și vinovăția fostului primar sunt realități juridice de care instanțele civile sunt ținuți le respecta.
În continuare s-a arătat că, în soluția Parchetului se reține că „făptuitorul a ignorat complet prevederile legale în materia achizițiilor publice, optând cu bună știință să ignore prevederile H.G. nr. 925/2006, neprocedând la constituirea unui compartiment achiziții publice, întocmind el însuși propuneri de achiziții directe pentru repararea infrastructurii rutiere a comunei, pe care tot el le-a aprobat, fără a exista oferte de preț și devize din partea S.C. M& V U. S.R.L."Totodată se reține de P. că fostul primar a semnat contractele de lucrări procesele-verbale de recepție după ce nu mai avea această calitate.
Pârâta arată că, realitatea susținerilor sale rezultă din declarațiile olografe ale persoanei implicate,administratorul societății reclamante și a soției acestuia, declarații care confirmă lipsa de fundament a pretențiilor reclamantului.
S-a arătat că, în declarația dată în fața organelor de urmărire penală fostul primar G. G. confirmă că el a procedat la semnarea proceselor verbale de recepție și a unei părți a contractelor după ce și-a pierdut calitatea de primar, deci dreptul de a reprezenta .> De asemenea, pârâta mai arată că analiza tuturor acestor declarații și acte relevă un adevăr incomod pentru reclamantă: actele de care se prevalează nu sunt reale fiind fabricate într-un mod amatoricesc și se poate observa că, contractele de lucrări nu poartă ștampila primăriei, conținând doar o semnătură olografă ilizibilă. Pe de altă parte, procesele—verbale de recepție a lucrărilor sunt contrafăcute - așa cum rezultă din declarațiile părților mai sus arătate. La fel de fictivă este și participarea vreunei comisii a Primăriei la recepția acestor lucrări; în realitate nu s-a procedat niciodată la utilizarea vreunei recepții a lucrărilor pentru că aceste lucrări n-au fost realizate.
În drept: art.115-118, art. 274 Cod procedură civilă, Lege nr. 273/2006.
Prin răspunsul la întimpinare, reclamanta . S.R.L., cu sediul in Oradea a solicitat respingerea ca neîntemeiata a excepției lipsei calității procesuale a pârâtei Primăria T., susținând că semnatarul contractelor litigioase a fost Primăria T..
S-a arătat că opinia pârâtei, fundamentată pe disp. art. 21 din Legea nr. 215/2001 este corectă, din punct de vedere scolastic. Ea este, însa, infirmată, de înseși conținutul contractelor în discuție, în care figurează, ca parte beneficiară, Primăria Comunei T.. Pe de alta parte susține reclamanta, Primăria, potrivit art. 61 si 77 din Legea nr. 215/2001 are calitatea de Autoritate Executivă a hotărârilor Consiliului Local, Autoritatea Deliberativa, conform art. 1 lit. d si art. 23(1) din Legea nr. 215/2001. Primăria este, deci, o instituție publica cu activitate permanenta care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local.
In ceea ce privește Consiliul Local, reclamanta arată că acesta nu dispune de o structură funcțională de specialitate tehnico-economica care sa aibă ca activitate verificarea, acceptarea de lucrări, decontarea lucrărilor executate.
De asemenea, reclamanta a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune.
În motivarea poziției sale procesuale, reclamanta arată că, argumentarea pârâtei, în sensul ca data scadentei sumelor datorate este cea înscrisă în procesele verbale de recepție denotă rea-credință și denotă lipsa unor cunoștințe în materia contractuală. Sub acest aspect s-a arătat că, potrivit art. 15 din contractele menționate cu privire la modalitățile de plată, se prevede la art. 15.1.că ,,Achizitorul are obligația de a efectua plata către executant in funcție de sursele de finanțare. 15.2. - Plata ultimelor sume datorate executantului, pentru lucrările executate nu va fi condiționata de eliberarea certificatului de recepție”.
S-a mai arătat că afirmația pârâtei în sensul ca reclamanta nu ar fi executat, nici una din lucrările angajate,este nefondată, în condițiile în care, acestea au fost realizate, concomitent, cu lucrările din contractele comerciale de lucrări construcții si reparații: 5/29.02.2008 si a facturii nr._/26.05.2008, parte integranta, in valoarea 40.571,36 lei; 6/03.04.2008 si a facturii nr._/28.05.2008, parte integranta, in valoare 43.237 lei; 7/04.04.2008 si a facturii nr._/ 30.05.2008, parte integranta, in valoare de 40.690 lei; 8/07.04.2008 si a facturii nr._/ 27.05.2008, parte integranta, in valoare de 43.578 lei; 9/08.04.2008 si a facturii nr._/ 28.05.2008, parte integranta, in valoare de 42.340 lei; 10/08.04.2008 si a facturii nr._/27.05.2008, parte integranta, in valoare de 43.656 lei; 11 din 08.04.2008 si a facturii nr._/26.05.2008, parte integranta, in valoare de 43.074 lei; 17 din 14.04.2008 si a facturii nr._/29.05.2008, parte integranta, in valoare de 41.402 lei; 21/17.04.2008 si a facturii nr._/30.05.2008, parte integranta, in valoare de 42.886 lei.
Reclamanta arată în continuare că, contractele enunțate mai sus au reprezentat, de asemenea, obiect de litigiu, soluționat prin admitere, astfel cum rezultă din sentința nr. 131 l/CA/2010, devenita irevocabilă si, actualmente, în curs de executare silita.
S-a arătat că, în dosarul în care s-a pronunțat sentința menționată mai sus, pârâta de azi, cu nici un cuvânt, nu a contestat, în vreun fel, executarea contractelor în litigiu iar, atâta vreme cât cea mai mare parte a lucrărilor au fost acceptate ca fiind executate, este puțin probabil că, din totalul de 14 contracte, să nu fi fost realizate doar 5 ( cele din litigiu ).
De asemenea, reclamanta arată că din conținutul întimpinărilor invocate, de care se prevalează va rezulta ca debitoarea - pârâta din prezentul litigiu, a înțeles să formuleze exclusiv apărări formale, legate de mandatul primarului, de momentul calendaristic la care s-au semnat procesele verbale de recepție, raportat la data înregistrării, etc, nicidecum de neexecutarea sau executarea deficitara a contractelor.
In ceea ce privește alegațiile privitoare la mandatul fostului primar si așa-zisul prejudiciu exorbitant pe care l-ar fi cauzat comunei, pârâta le apreciază ca fiind irelevante față de obiectul dedus judecații. Iar pentru a primi astfel de susțineri, calomnioase, de altfel străine de dosar, s-ar impune sa se facă dovada unui eventual control din partea Curții de Conturi, cu concluzii relevante privind existenta vreunui prejudiciu, inclusiv cu referiri la persoana vinovată.
Reclamanta mai arată că apărarea pârâtei, în sensul că " contractarea acestor lucrări s-a făcut fără respectarea prevederilor legale privind contractarea realizării de lucrări publice ", excede obiectului dedus judecații. Totodată s-a arătat că, în prezenta speța nu interesează maniera, legala sau nelegala, corectă sau incorectă, în care i s-au atribuit contractele de achiziție publică, sau ca sumele alocate depășesc plafonul permis pentru atribuirea directă.
De asemenea s-a arătat că, deși se invocă neexecutarea contractelor, nu se arată, în concret, în ce ar consta neexecutarea,iar argumente, de genul: " astfel, la primărie au fost depuse procese verbale de recepție înregistrate în data de 16.06.2008 dar care, chipurile, s-au încheiat în 20.06.2008 sau in 13.06.2008...", în nici un caz nu ar putea fi primite ca o neexecutare efectivă a lucrărilor de construcții si reparații.
S-a mai arătat că, încălcarea dispozițiilor legale privind organizarea sau neorganizarea unei licitații în favoarea procedurii de atribuire directă nu reprezintă argumentații care sa conducă la exonerarea la plată, în favoarea societății reclamante, a obligațiilor bănești rezultate din contractele in litigiu, motiv pentru care reclamanta solicită admiterea cererii de chemare în judecata.
Prin cererea reconvențională formulată în cauză pârâta . T. reprezentată prin Instituția Primarului comunei T. la acțiunea formulată în dosarul de mai sus de către reclamanta-pârâtă reconvențională S.C. M&V U. S.R.L. cu sediul în Oradea, ..10, ., înregistrată la ORC sub nr.J_, cui. RO_, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța:
să constate nulitatea absolută a contractelor dintre pârâtă și reclamantă având numerele 4/29.02.2008, 5/29.02.2008, 6/03.04.2008, 7/04.04.2008, 8/07.04.2008, 9/08.04.2008, 10/08.04.2008, 11/08.04.2008, 15/11.04.2008, 16/14.04.2008, 17/14.04.2008, l5.04.2008, 19/19.04.2008 și 217._;
să constate nulitatea absolută a tuturor actelor subsecvente și accesorii acestor contracte: situații de lucrări, procese verbale de recepție, etc. Cu cheltuieli de judecă.
În motivarea cererii reconvenționale s-a arătat că, contractele a căror nulitate o invocă, precum și actele adiacente, au fost „fabricate" în epoca expirării mandatului fostului primar, G. G. și investirii actualului primar al Comunei T., domnul C. A.. Totodată s-a arătat că, majoritatea actelor au fost încheiate în mod cert după investirea noului primar.
S-a arătat că, prin aceste „inginerii" fostul primar, G. G., în falsa reprezentare a comunei T. a contractat efectuarea de către pârâtă a unor lucrări de utilitate că privind reabilitarea unor drumuri comunale în disprețul total al prevederilor legislației incidente. De asemenea,s-a arătat că fostul primar, G. G. a semnat și ștampilat procese-verbale de recepție și facturi aferente contractelor ignorând faptul că, nemaifiind primar, nu mai avea dreptul și calitatea de a face acest lucru. Totodată, s-a arătat că faptele comise întrunesc elementele constitutive ale mai infracțiuni, motiv pentru care pârâta a formulat plângere penală împotriva acestuia iar P. de pe Judecătoria Aleșd a constat culpa făptuitorului căruia i-a aplicat o amendă.
Pârâta arată în continuare că, prin sentința din 28.06.2011 dată în dosarul nr.706/P/2010 a constatat că, contractele au fost încheiate fără respectarea legii deoarece bugetul Primăriei comunei T. afectat lucrărilor de drumuri pentru anul 2008 era de „82.000 lei, iar lucrările contractate de învinuit au însumat 388.000 lei”. De asemenea, s-a arătat că „nu au fost emise cereri de ofertă de către primărie, nu există decizii prin care să fie numite comisii de licitații sau de evaluare a lor, nu există dispoziții pentru a se numi comisii de recepție și nu s-au adoptat hotărâri ale consiliului local privind executarea lor".
În ce privește calificarea juridică a contractelor a căror nulitatea se cere a fi constatată pârâta arată că, fiind vorba de contracte ce au ca obiect reabilitarea unor drumuri publice contractate în numele Primăriei comunei T., ca autoritate contractantă, este indubitabil în prezența unui contract de efectuare de lucrări de utilitate publică în sensul din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale actualizată și republicată, respectiv contract de achiziție publică de lucrări în sensul definiției date de art.3 alin. 1, comb. cu art.4 și art.9 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de e publică.
Pârâta arată că, instanța competentă și procedura aplicabilă este reglementată de dispozițiile art.286 din OUG nr. 34-2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică care prevăd că „procesele și cererile (...) privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, ea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în instanță de către secția comercială a tribunalului în circumscripția căruia se află autorității contractante".
În ce privește dispozițiile legale imperative încălcate, pârâta arată că modalitatea de contractare a lucrărilor publice nesocotesc flagrant următoarele prevederi legale imperative: art.125 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale actualizată și republicată: „Consiliile locale (...)pot contracta prin licitație efectuarea de lucrări (...) de utilitate public, în limita sumelor aprobate prin bugetul local"; art. l26 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale actualizară și republicată: "Lucrările de construcții și reparații de interes public, finanțate din bugetele comunelor [...] se execută numai pe baza unor documentații tehnico-economice avizate sau aprobate [...] de consiliul local [...] și numai pe baza unei licitații publice"; art.17 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică: „Autoritatea contractanta are obligația de a respecta principiile prevăzute la ort. 2 alin. (2) in relația cu operatorii economici interesați sa participe la procedura de atribuire" combinat cu art.2 alin.2 „Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publica sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoașterea reciproca; d) transparenta; e) proporționalitatea" și art.18 din OUG nr. 34/2006 privind procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică.
În ce privește incidența nulității și motive de nulitate, pârâta mai arată că, nulitatea este sancțiunea care intervine în situația în care actul juridic s-a încheiat cu încălcarea normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă or, din lecturarea celor expuse anterior incidența sa este evidentă. De aceea sancțiunea nulității absolute trebuie aplicată, altfel norma de ordine publică și sancțiunea prevăzută în cazul nerespectării ei nu își mai are sensul și finalitatea dorită de legiuitor.
Un prim motiv de nulitate îl reprezintă, în opinia pârâtei, încheierea contractelor contestate între reclamanta - pârâtă reconvențională și Primăria comunei T. în calitate de autoritate contractantă, în condițiile în care prin prisma prevederilor art. 125 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale actualizată și republicată lucrările trebuiau contractate prin Consiliul Local T., fiind vorba de nulitate absolută pentru lipsa capacității speciale.
Sub acest aspect s-a arătat că, primarul care a semnat contractele putea cel mult să o facă în calitate de reprezentant al Comunei nicidecum al Primăriei, întrucât era vorba de administrarea bunurilor care aparțin public în sensul art.21 alin.l paragraful 2 din Legea nr.215/2001 administrației publice locale actualizată și republicată „unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii".
Pe dealtă parte, susține pârâta că,nulitatea absoluta a contractelor atacate, având în vedere că acestea au fost încheiate prin frauda la lege, în condițiile în care nu au fost respectate la data încheierii lor dispozițiile de ordine publica cuprinse în OUG nr.34/2006, care nu reglementează, printre procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică, procedura negocierii cu o singură sursă.
S-a mai arătat că, nulitatea absolută este o sancțiune civilă prin care se urmărește respectarea normelor cu caracter de ordine publică la momentul încheierii unor acte civile sau comerciale. Normele privind încheierea contractelor atacate sunt de ordine publica, acest caracter imperativ rezultând din modul de formulare al art. 20 alin. 1 din OUG nr. 34/2006, în special din rațiunea pentru care a fost adoptată OUG nr. 34/2006, stipulată expres în art. 2, lit. d: „asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante", aceasta fiind una dintre cele mai importante prevederi legale fraudate.
Totodată s-a arătat că este evident că toate actele subsecvente și accesorii acestor contracte, situații de lucrări și procesele-verbale de recepție, etc. sunt nule pe principiul accesorium sequitur principalem.
În drept, invocă prevederile art. 2, art.3 alin. l, lit. f) comb. cu art.4 și art 9, art 17,18,20 alin. 1, art.286 și urm. din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea
achiziție publică, art. 125-126 din Legea nr.215/2001 a administrației actualizată și republicată, art. 3 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, art. 137 alin.2 din Codul de procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată la cererea reconvențională, reclamanta pârâtă reconvențională . S.R.L a solicitat respingerea cererii reconvenționale formulată de pârâta reclamantă reconvențională . T..
În motivare în esență s-a arătat că, nu exista nici un motiv de nulitate constând în aceea ca pentru anul 2008 bugetul Primăriei Comunei T., afectat reparațiilor de drumuri a fost de numai 82.000 lei, iar lucrările contractate au însumat 388.000 lei.
In acest sens, s-a arătat că, din contractele în litigiu rezultă că la art. 15 pct.15.1. se prevede că ,, Achizitorul are obligația de a efectua plata către executant în funcție de sursele de tare”. Pct.15.2. prevede că ,,Plata ultimelor sume datorate executantului, pentru lucrările executate, nu va fi condiționată de eliberarea certificatului de recepție”.
S-a arătat de asemenea că, reclamanta este în confuzie totală atunci când afirma că: " nu au fost emise cereri de ofertă de către primărie, nu exista decizii prin care sa fie numite comisii de licitații sau evaluare a ofertelor, nu exista dispoziții pentru a se numi comisii de recepție si nu s-au adoptat hotărâri ale consiliului local privind executarea lucrărilor”.
Sub acest aspect reclamanta arată că, contractele în litigiu au fost încheiate în considerarea dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, conform cărora: ,,Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii lucrări, în măsura în care valoarea achiziției, estimată conform prevederilor secțiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depășește echivalentul în lei a 10.000 euro pentru fiecare achiziție de produse, servicii sau lucrări. Achiziția se realizează pe bază de document justificativ care, în acest caz, se consideră a fi contract de achiziție publică, iar obligația respectării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2)”.
Reclamanta pârâtă reconvențională . S.R.L arată că, în nici un caz, textele de lege citate din Legea nr. 215/2001 nu îi sunt opozabile, iar dispozițiile invocate din O.U.G. nr. 34/2006 -7 si 18, nu sunt incidente în speță.
Pe de alta parte,susține pârâta reconvențională, în raporturile cu aceasta, reclamanta reconvenționala nu-si poate invoca propria culpa, pentru a contractat peste posibilitățile financiare sau pentru ca actualul primar "are un dinte pentru fostul primar”.
S-a mai arătat că, în cauza dedusa judecații - executarea unor contracte, respectiv executarea corelative, de plata a prețului din partea piritei/reclamante reconvenționala, nu are nici o relevanță ,,bucătăria interna” a autorității contractante, sub aspectul legalității deciziilor sale, anterioare încheierii contractelor.
Totodată s-a arătat că, împrejurarea că s-au adoptat sau nu hotărâri de consiliu local, respectiv s-au respectat sau încălcat formalități prealabile, decizionale, excede obiectului dedus judecații si competentei instanței investite.
In ceea ce privește calitatea de autoritate contractantă pe care o îndeplinește Primăria Comunei T., s-a arătat că în nenumărate decizii de speță, în materia O.U.G 34/2006, ca autoritate contractantă figurează PRIMARIILE si nu Consiliile Locale. In acest sens, sunt și dispozițiile art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006.
Prin chemare în garanție formulată la data de 17.12.2012, pârâta . T. cu sediul în loc. T., în contradictoriu cu chematul în garanție G. G., domiciliat în T. nr. 627, județul Bihor, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța:
să constatate nulitatea absolută a contractelor dintre pârâta și reclamanta de rândul 2 având numerele 4/29.02.2008, S/29.02 2008, 6/03.04.2008, 7/04.04.2008, 8/07._, 9/0804.2008, 10/08.04.2008, 11/08.04.2008, 15/11.04.2008, 16/14.04.2008, 17/14.04.2008, 18/15.04.2008, 19/19.04:2008 și 21/17.04.2008,
să constatate nulitatea absolută a tuturor actelor subsecvente și accesorii acestor contracte: situații de lucrări procese verbale de recepție, etc, iar în cazul căderii în pretenții, instanța să oblige chematul în garanție să despăgubească pârâta cu suma la care va fi obligată de către instanța de judecată. Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, s-a arătat că fără a reitera aspectele dezvoltate cu ocazia formulării cererii reconvenționale, subliniază faptul că, raportat la această fază a cercetării penale în care se află dosarul chematului în garanție, G. G., care este cercetat tocmai cu privire la săvârșirea unor fapte penale în legătură cu contractele a căror validitate este dezbătută în prezenta cauză, se impune formularea prezentei cereri.
De asemenea s-a arătat că, este evident că în eventualitatea obligării pârâtei la asumarea unor obligații născute ca urmarea a activității infracționale a celui ce a uzurpat calitatea și dreptul de a semna contracte în numele pârâtei, singura modalitate de echilibrare echitabilă a raporturilor juridice rămâne chemarea în garanție a celui vinovat.
Prin întâmpinarea formulată la data de 19.06.2012, chematul în garanție, G. G. a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție ca inadmisibilă și tendențioasă și de rea-credință.
În motivarea întâmpinării, s-a arătat că prin prezenta acțiune se încearcă toate modalitățile juridice de a nu plăti lucrările ce au fost efectuate de reclamantă și câștigate în procesele aflate la Tribunalul Bihor, arătând că este purtat în procese peste procese ce nu s-a mai întâmplat în administrațiile publice locale. De asemenea s-a arătat că lucrările trebuie plătite și nu pot fi puse în sarcina unui fost primar atâta timp cât au fost bani în cont, iar actualul primar i-a cheltuit pe lucrări nejustificate atribuite către amicii lui.
S-a mai arătat că, lucrările au fost executate în teren, conform dovezilor pe care le depune la dosar, din care rezultă situația lucrărilor la începutul lor și la finalul lor, pe care noul primar refuză să le achite. Totodată s-a arătat că actualul primar trebuia să facă plățile, întrucât plata nu se făcea din bugetul mandatului său ci din banii alocați pentru plata contractelor pe care în prezenta cauză se solicită anularea lor.
Chematul în garanție mai arată că,datorită stării de sănătate a administratorului reclamantei care a făcut o comoție cerebrală și a stat în spitale la Cluj și la Oradea, nu a putut să depună la timp facturile să poată efectua plata lucrărilor, arătând că actele i-au fost date în perioada10-19-06.2008, întrucât actualul primar a refuzat să le înregistreze –filele 106-414 dosar.
Prin încheierea de ședință din data de 29.11.2011 instanța a unit cu fondul cauzei excepția lipse calității procesuale pasive a pârâtei Primăria T. iar prin încheierea de ședință din data de 06.03.2012 a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune invocată în acuză.
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei .>Primăria Comunei T., cu sediul în T., instanța reține că aceasta este neîntemeiată și pe cale de consecință o respinge, pentru următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtă și cel obligat în raportul juridic dedus judecății. În speță, instanța constată că între reclamanta S.C. M & V U. S.R.L. cu sediul în Oradea, în calitate de operator economic și Primăria Comunei T. în calitate de Autoritate contractantă s-a încheiat Contractele de lucrări nr. 4/29.02.2008, 5/29.02.2008, 6/03.04.2008, 7/04.04.2008, 8/07.04.2008, 9/08.04.2008, 10/08.04.2008, 11/08.04.2008, 15/11.04.2008, 16/14.04.2008, 17/14.04.2008, l5.04.2008, 19/19.04.2008 și 217._.
În baza contractelor menționate mai sus, reclamanta a emis următoarele facturi fiscale în sumă de 205.364 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții/ reparații, astfel: pentru contractul nr.: 4/29.02.2008 s-a emis factura nr._/26.05.2008, parte integrantă, în valoare de 39.814 lei; pentru contractul nr. 15/11.04.2008 s-a emis factura nr._/ 28.05.2008, parte integrată, în valoare de 42.637 lei; pentru contractul nr 16/14.04.2008 s-a emis factura nr._/29.05.2008, parte integrantă, în valoare de 40.745 lei; pentru contractul nr. 18/15.04.2008 s-a emis factura nr._/ 29.05.2008, parte integrantă, în valoare de 40.735 lei; pentru contractul nr. 19/19.04.2008 s-a emis factura nr._/ 3005.2008, parte integrantă, în valoare de 41.433 lei.
Pentru executarea contractelor de lucrări construcții si reparații: 5/29.02.2008 si a facturii nr._/26.05.2008, parte integranta, in valoarea 40.571,36 lei; 6/03.04.2008 si a facturii nr._/28.05.2008, parte integranta, in valoare 43.237 lei; 7/04.04.2008 si a facturii nr._/ 30.05.2008, parte integranta, in valoare de 40.690 lei; 8/07.04.2008 si a facturii nr._/ 27.05.2008, parte integranta, in valoare de 43.578 lei; 9/08.04.2008 si a facturii nr._/ 28.05.2008, parte integranta, in valoare de 42.340 lei; 10/08.04.2008 si a facturii nr._/27.05.2008, parte integranta, in valoare de 43.656 lei; 11 din 08.04.2008 si a facturii nr._/26.05.2008, parte integranta, in valoare de 43.074 lei; 17/14.04.2008 si a facturii nr._/29.05.2008, parte integranta, in valoare de 41.402 lei; 21/17.04.2008 si a facturii nr._/30.05.2008, parte integranta, in valoare de 42.886 lei, pârâta . T. a fost somată prin sentința nr. 1311/CA/02.12.2010 pronunțată de Tribunalul Bihor să plătească reclamantei suma de 381.434,36 lei în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Sentința a rămas irevocabilă - filele 137,138 dosar.
Instanța reține că în cauză calitate procesuală pasivă a fost justificată de către reclamantă prin contractele depuse la dosar din care rezultă că semnatara acestora este Primăria Comunei T. ca autoritate contractantă în sensul art 8 din OUG 34/2006.
Pe de alta parte așa cum a susținut și reclamanta, Primăria, potrivit art. 61 si 77 din Legea nr. 215/2001 are calitatea de Autoritate Executiva a hotărârilor Consiliului Local, Autoritatea Deliberativa, conform art. 1 lit. d si art. 23(1) din Legea nr. 215/2001. Primăria este, o instituție publica cu activitate permanenta care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local.
In ceea ce privește Consiliul Local, acesta nu dispune de o structura funcțională de specialitate tehnico-economica care sa aibă ca activitate verificarea, acceptarea de lucrări, decontarea lucrărilor executate.
Mai mult, pârâta chiar în cererea reconvențională a menționat că în calitate de pârâtă reclamantă reconvențională apare . T. –fila 147 dosar.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Potrivit art.19 din OUG 34/2006 în vigoare la data atribuirii lucrării prevede că ,,Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziției, estimată conform prevederilor secțiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depășește echivalentul în lei a 10.000 euro pentru fiecare achiziție de produse, servicii sau lucrări. Achiziția se realizează pe bază de document justificativ care, în acest caz, se consideră a fi contract de achiziție publică, iar obligația respectării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se limitează numai la prev. art. 204 alin. (2).
Conform art. 204alin. (2). Din același act normativ,, Autoritatea contractantă are obligația de a asigura obținerea și păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea oricărei achiziții publice”.
În speță, așa cum s-a arătat mai sus, pârâta a întocmit Contractele de lucrări nr. 4/29.02.2008, 5/29.02.2008, 6/03.04.2008, 7/04.04.2008, 8/07.04.2008, 9/08.04.2008, 10/08.04.2008, 11/08.04.2008, 15/11.04.2008, 16/14.04.2008, 17/14.04.2008, l5.04.2008, 19/19.04.2008 și 217._, a căror valoare nu a depășit suma de 10.000 de euro, pentru parte dintre acestea, respectiv, pentru contractele: 5/29.02.2008; 6/03.04.2008; 7/04.04.2008; 8/07.04.2008; 9/08.04.2008; 10/08.04.2008; 11/08.04.2008; 17/14.04.2008; 21/17.04.2008 reclamanta a obținut un titlu executoriu reprezentat de sentința nr. 1311/CA/02.12.2010 pronunțată de Tribunalul Bihor dată în dosarul nr._ .
Pentru contractele de lucrări nr. :4/29.02.2008; 15/11.04.2008; 16/14.04.2008; 18/15.04.2008; 19/19.04.2008, au fost emise facturile fiscale aferente menționate mai sus în valoare de 205.364 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții/ reparații.
Susținerea pârâtei că aceste contracte au fost întocmite de chematul în garanție G. G. cu încălcarea dispozițiilor legale, respectiv prin uzurparea de calități oficiale, nu poate fi reținute de instanță având în vedere pe de o parte că acesta a acționat față de reclamantă ca fiind reprezentantul Primăriei T., fiind de notorietatea calitatea de primar al acestuia,iar pe de altă parte contractele au fost încheiate în perioada când chematul în garanție era primar al Comunei T..
Instanța reține că în cauză, contractele menționate mai sus au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor art 19 din OUG 34/2006. De asemenea, atât contractele cât și lucrările au fost realizate anterior încetării mandatului de primar al chematului în garanție, respectiv, anterior datei de 19.06.2008.
Faptul că cele cinci contracte invocate în prezenta cauză nu au fost înregistrate în contabilitatea Primăriei T. și că o parte din facturile fiscale și procese verbale de recepție au fost semnate de chematul în garanție după încetarea funcției de primar, nu exonerează pârâta de obligația de plată a contravalorii serviciilor prestate de reclamantă.
Pentru uzurparea de calități oficiale, chematul în garanție a fost condamnat în primă instanță de către Judecătoria Aleșd, prin sentința penală nr.181/15.10.2013.
În ce privește pretențiile invocate de reclamantă, instanța reține că acestea sunt întemeiate având în vedere, pe de o parte, concluziile raportului de expertiză tehnică în construcții, care arată în concluziile sale că reclamanta a efectuat lucrările contractate prin cele cinci contracte în litigiu atât fizic cât și valoric, iar pe de altă parte, actele și planșele foto depuse la dosar de către pârâtă și chematul în garanție –filele 23-41,89-93 vol. II și 2-63,-393-414 vol I.
Față de cele reținute raportat la dispozițiile art 969 și 1073 c.civ. în vigoare la data întocmirii contractelor de lucrări în litigiu, instanța va admite cererea reclamantei și va obliga pârâta să achite creditoarei suma de 205.364 lei cu titlu de contravaloare lucrări de construcții/ reparații, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație la data plății.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art 274 C.pr.civ, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 14.684,28 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxe de timbru în sumă de 5679,28 lei și 5 lei timbru judiciar justificată cu chitanțele depuse la dosar filele 146 dosar vol I;onorariu expert în sumă de 7500 lei conform chitanțelor depuse la dosar filele 76 vol II și 419 vol I, 1500 lei onorariu avocat –fila 103 vol II.
Având în vedere considerentele reținute mai sus, instanța apreciază că, în cauză nu subzistă nici unul dintre motivele de nulitate absolută contemporane încheierii contractelor ce formează obiectul prezentei cauzei, motiv pentru care instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de reclamanta-pârâta . T. cu sediul în T. împotriva reclamantei - pârâte S.C. M & V U. S.R.L.
Referitor la cererea de chemare în garanție, instanța reține că în cauză nu există un raport obligațional între pârâtă și chematul în garanție care să constituie temeiul obligării acestuia în mod subsidiar în locul pârâtei față de care s-a admis acțiunea principală. Reținând că lucrările efectuate de reclamantă profită pârâtei și nu chematului în garanție, în temeiul art 60 și urm C.pr.civ. va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . T., cu sediul în T..
Admite cererea formulată de reclamanta S.C. M & V U. S.R.L. cu sediul în Oradea, .. 10, ., jud. Bihor, împotriva pârâtei . T. cu sediul în T., ., jud. Bihor, și în consecință:
Obligă pârâta să achite creditoarei suma de 205.364 lei cu titlu de contravaloare lucrări de construcții/reparații, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație la data plății.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 14.684,28 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Respinge cererea reconvențională formulată de reclamanta-pârâta . T. cu sediul în T. împotriva reclamantei - pârâte S.C. M & V U. S.R.L.
Respinge cererea formulată de pârâta . T. cu sediul în T. de chemare în garanție în contradictoriu cu chematul în garanție G. G. cu domiciliul în loc. T. nr 627, jud Bihor.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10.12.2013.
Președinte GREFIER
M. ConstantinBăițar M.
Red MC/ M.B. 7.04 2014 pt conf 2 . ex
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 6603/2013.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 229/2013.... → |
|---|
