Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 4466/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4466/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 11-06-2013 în dosarul nr. 3947/111/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. – ORADEA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA Nr.4466/CA/2013
Ședință publică din data de 11 iunie 2013
Președinte: E. D. V.
Grefier: B. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul S. C. O., domiciliat în Oradea, ., județul B., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B., cu sediul în Oradea, ..2B, județul B., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantului, av. C. M., potrivit împuternicirii avocațiale depusă la fila 8 din dosar, lipsă fiind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
Grefierul de ședință expune referatul cauzei, învederând instanței că cererea este legal timbrată, s-a depus la dosar prin registratură de către reclamant dovada consemnării cauțiunii în cuantum de 5.739,08 lei prin recipisa de consemnare nr._/1, după care:
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art.1591 C.proc.civ., pune în discuție competența instanței în soluționarea pricinii.
Reclamantul, prin avocat, arată că instanța este competentă material și teritorial.
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, în conformitate cu prevederile art.2 pct.1 lit.d) C.proc.civ. coroborate cu cele ale art.10 alin.1 și 3 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004.
Reclamantul, prin avocat, face dovada înregistrării pe rolul Tribunalului B. a acțiunii de fond, care face obiectul dosarului cu nr._ și a înregistrării pe rolul Judecătoriei Oradea a contestației la executare, având în vedere că împotriva reclamantul s-a pornit executarea silită.
Precizează temeiul de drept al prezentei cereri de suspendare ca fiind art.15 din legea contenciosului administrativ, arată că nu are alte probe sau cereri de formulat.
În conformitate cu art.167 C.proc.civ., instanța încuviințează înscrisurile depuse în probațiune, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile, putând duce la dezlegarea cauzei.
Nefiind alte cereri sau probe, închide faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea cererii, suspendarea deciziei nr.405/26.02.2013 până la soluționarea irevocabilă a dosarului cu nr._ al Tribunalului B., fără cheltuieli de judecată.
Instanța, apreciind lămurită cauza, închide dezbaterile asupra acesteia.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ,
În baza actelor de la dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. la data de 05.04.2013, sub număr de dosar_, precizată în ședința de judecată din 11.06.2013, reclamantul S. C. O. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B., suspendarea deciziei nr.405/26.02.2013 privind atragerea răspunderii solidare pentru obligațiile fiscale de plată restante ale debitorului .., până la soluționarea irevocabilă a cauzei, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivarea în fapt, arată că prin decizia a cărei suspendare o solicită, s-a stabilit că urmează să răspundă solidar cu .. pentru suma de 123.908 lei, reprezentând obligații fiscale de plată restante la bugetul general consolidat, ca temei de drept fiind indicate dispozițiile art.27 alin.2 lit.b) Cod procedură fiscală, fără însă a se arăta în motivare care ar fi faptele sau operațiunile juridice dintre cele menționate la art.27 alin.2 lit.a) din Codul de procedură fiscală, care ar fi fost de natură să atragă răspunderea lui solidar cu societatea și nici în ce ar fi putut consta reaua lui credință.
Mai arată că în luna iunie 2009 și-a cesionat părțile sociale pe care le deținea în societate către numitul Tasi R. Lazio, iar în urma încheierii actului adițional nr.17/09.06.2009 autentificat de B.N.P. B. B. sub nr.1119/22.06.2009, calitatea lui de asociat și administrator la .. a încetat. Totodată, după efectuarea cesiunii, a fost întocmit procesul-verbal nr. 1/23.06.2009 prin care s-a operat predarea-primirea actelor contabile și ale bunurilor societății, noii asociați, cărora li s-a făcut cunoscută situația financiară a societății Demetra S.R.L., obligându-se să preia și obligațiile acesteia de la data cesiunii.
Întrucât nu mai deține calitatea de asociat și administrator la .., debitor declarat insolvabil de către organul fiscal, consideră că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru atragerea răspunderii solidare reglementată de art.27 alin.2 lit.b) din Codul de procedură fiscală, care instituie răspunderea solidară doar a administratorilor, asociaților sau acționarilor, nu a foștilor administratori, a foștilor asociați sau a foștilor acționari.
Apoi, referitor la condiția privind înstrăinarea sau ascunderea activelor debitoarei, arată că nu a făcut nicin act de înstrăinare a activelor societății sau de ascundere a acestora. Cu ocazia cesiunii de părți sociale a predat activele societății exact în starea în care se găseau la acea dată. De asemenea, în decizia contestată nu s-a arătat în ce constă reaua lui credință, pentru a se putea dispune, în mod legal și întemeiat, atragerea răspunderii solidare.
Consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004 pentru admisibilitatea cererii de suspendare.
Astfel, arată că a formulat contestație împotriva deciziei nr.405/2013 emisă de pârâtă, înregistrată la organul fiscal sub nr._/11.03.2013, la care nu a primit încă răspuns.
În privința prejudiciului, arată că, întrucât în conformitate cu art.28 alin.3 coroborat cu art.110 alin.3 lit.g) și art.111 din Codul de procedură fiscală, deciziile de antrenare a răspunderii solidare aprobate de conducerea organului fiscal devin titluri de creanță în ceea ce privește obligația de plată și având în vedere că prin decizia nr.405/2013 s-a stabilit antrenarea răspunderii lui solidare pentru suma de 123.908 lei, după expirarea termenelor de plată reglementate de art.111 din Codul de procedură fiscală, va putea fi supus procedurii de executare silită pentru recuperarea de către pârâtă a sumei de 123.908 lei, ceea ce este de natură să-i producă grave prejudicii materiale, atât lui cât și familiei.
Solicită să se aibă în vedere că este căsătorit, are doi copii minori în întreținere, în vârstă de 5 și 9 ani, și are contractate 3 credite bancare, care însumează lunar aproximativ 5.000 lei. Singurele venituri ale familiei sunt salariile, prin urmare, în situația în care s-ar purcede la executare silită ar ajunge la situația în care nu ar mai putea să-și achite ratele bancare și să-ți crească copii.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art.14 și art.15 din Legea nr.554/2004 și art.451-453 C.proc.civ.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus, în copie, decizia nr.405/26.02.2013, contestația administrativă, contractul de cesiune de părți sociale, certificatele de naștere ale copiilor, planuri de rambursare a creditelor și alte înscrisuri (f.11-99).
Cererea de suspendare este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 10 lei și timbru judiciar de 0,30 lei.
Pârâta D.G.F.P. B. a formulat întâmpinare, depusă prin registratura instanței în 20.09.2012, prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare, susținând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate cumulativ prevăzute de art.14 și 15 din Legea nr.554/2004.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că motivele de nelegalitate a deciziei nr.405/2013, bazate pe împrejurările concrete de fapt și de drept invocate, precum și pe înscrisurile depuse în probațiune, fac dovada deplină a existenței cazului bine justificat și a pagubei iminente la care fac trimitere dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin decizia nr.405 din 26.02.2013 (f.11-14) s-a stabilit răspunderea solidară a reclamantului S. C.-O. pentru suma de 123.908 lei, reprezentând obligații fiscale de plată restante ale debitorului ..
Această decizie a fost justificată în drept pe dispozițiile art.27 alin.2 lit.b) Cod procedură fiscală, potrivit cărora „pentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil în condițiile prezentului cod răspund solidar cu acesta următoarele persoane: b) administratorii, asociații, acționarii și orice ale persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascundetea cu rea-credință, sub orice formă, a activelor debitorului”.
Împotriva acestui act administrativ, reclamantul a formulat contestație pe cale administrativă, în conformitate cu art.205 C.proc.fisc.
Potrivit art.215 alin.1 C.proc.fisc., introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal, însă, în conformitate cu alin.2 al acestui articol, aceste dispoziții nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2000 lei.
Conform art.14 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
În temeiul art.15 alin.1 din aceeași lege, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat și se poate dispune până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Din interpretarea sistematică a acestor texte legale, rezultă că pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ fiscal, este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) plata unei cauțiuni de până la 20% din cuantumul sumei contestate;
b) formularea contestației administrative prealabile împotriva actului vătămător și existența unei acțiuni pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ unilateral;
c) să fie vorba despre un caz bine justificat, astfel cum acesta este definit de art.2 alin.1 din Legea nr.554/2004;
d) măsura suspendării să fie necesară pentru prevenirea unei pagube iminente, în sensul art.2 alin.1 lit.ș) din Legea nr.554/2004.
În urma analizării actelor dosarului, instanța reține ca fiind îndeplinite primele două condiții, cu caracter procedural, respectiv reclamantul a făcut dovada consemnării cauțiunii în cuantumul fixat – 5.739,08 lei, conform recipisei de consemnare nr._/1 din 07.06.2012 (f.106), a formulării contestației administrative prealabile în condițiile art.205 C.proc.fisc. (f.15-18) precum și a acțiunii în contencios administrativ - în cauza ce formează obiectul dosarului nr._ al Tribunalului B., prin care a solicitat anularea acestui act administrativ (f.107-112).
În ceea ce privește condiția existenței unui caz bine justificat, se reține că, în accepțiunea art.2 alin.1 lit.t) din Legea nr.554/2004, prin „cazuri bine justificate” se înțeleg împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Prin urmare, condiția existenței unui caz bine justificat este îndeplinită în situația în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu.
Examinând aparența de legalitate a deciziei contestată prin prisma situației de fapt și a argumentelor juridice prezentate, instanța constată că există asemenea împrejurări care să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ având în vedere că motivarea actului de atragere a răspunderii solidare nu este completă și concludentă cu privire la aspectele de fapt care au determinat concluzia că reclamantul a provocat insolvabilitatea societății prin înstrăinarea sau ascunderea cu crea-credință a activelor debitorului, pentru a se putea aprecia incidența dispozițiilor art.27 alin.2 lit.b) Cod procedură fiscală, indicate ca temei de drept în cuprinsul deciziei.
Deși aceste aspecte nu pot fi analizate în profunzime în cadrul procesual al unei cereri de suspendare a executării actului administrativ-fiscal, ele sunt totuși de natură a contura anumite suspiciuni privind legalitatea actului atacat, circumscriindu-se, astfel, noțiunii de „caz bine justificat”.
Motivarea actului administrativ reprezintă o condiție de valabilitatea a acestuia, emitentului revenindu-i obligația de a indica neechivoc elementele de drept și de fapt care au stat la baza soluției adoptate, pentru a putea fi cunoscute de destinatar și în funcție de care să-și poată formula eventualele apărări, pe de o parte, precum și pentru ca instanța de judecată să poată exercita un control efectiv al legalității actului, pe de altă parte.
În ceea ce privește existența celei de a treia condiții, referitoare la paguba iminentă, se constată că, potrivit dispozițiilor art.2 alin.1 lit.ș) din Legea nr.554/2004, prin „pagubă iminentă” se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Analizând această cerință, instanța apreciază că este îndeplinită în cauză, prin efectul executării sumei totale în cuantum de 123.908 lei asupra patrimoniului reclamantului – persoană fizică, existând iminența producerii unui prejudiciu material grav pentru acesta.
Totodată, instanța consideră că, în contextul aparenței nelegalității actului administrativ-fiscal, măsura de suspendare a executării actului fiscal de impunere apare ca fiind mai oportună decât soluția neinstituirii suspendării, în această din urmă ipoteză, situația economico-financiară a reclamantului fiind grav afectată prin raportare la situația pârâtei care își poate valorifica oricând creanța.
În acest sens, instanța are în vedere principiul proporționalității consacrat de art.5 din Tratatul CE, ca principiu general al sistemului comunitar, în sensul că, în soluționarea cauzei, instanța este datoare să analizeze dacă interesul reclamantului de a fi amânată executarea actului de atragere a răspunderii solidare până la pronunțarea instanței de fond este sau nu mai puternic decât interesul statului de a se executa actul la scadență, chiar înainte ca instanțele să se pronunțe asupra legalității sale.
În consecință, pentru motivele de fapt și de drept evidențiate, instanța constată că cererea formulată de reclamant este întemeiată astfel că, în temeiul art.14 și art.15 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, va dispune admiterea acesteia și suspendarea executării deciziei nr.405 din 26.02.2013 privind atragerea răspunderii solidare a reclamantului S. C.-O. pentru obligațiile fiscale de plată restante ale debitorului .., până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ al Tribunalului B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul S. C. O., domiciliat în Oradea, ., județul B., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B., cu sediul în Oradea, ..2B, județul B., și, în consecință:
Dispune suspendarea executării deciziei nr.405 din 26.02.2013 privind atragerea răspunderii solidare a lui S. C. O. pentru obligațiile fiscale de plată restante ale debitorului .., până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ al Tribunalului B..
Executorie.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2013.
Președinte Grefier
D. V. E. C. B.
Red.jud. E.D.V.
Dact.gref.B.C.
Data red – 11.07.2013
Nr.ex. – 4
Emis 2 comunicări
reclamant S. C. O.
domiciliul - Oradea, ., județul B.
pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B.
sediul - Oradea, ..2B, județul B.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 3246/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 4477/2013.... → |
|---|
