Anulare act administrativ. Sentința nr. 2560/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2560/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 2457/111/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA NR.2560/CA/2013
Ședința publică din data de 26 martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: B. D.
GREFIER: B. F.
Pe rol, fiind pentru azi, soluționarea cauzei în contencios administrativ, în primă instanță, înaintată de reclamanta ., cu sediul în Oradea, ., jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR, cu sediul în Oradea, ..2-4, jud.Bihor, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că reclamanta a depus concluzii scrise prin serviciul de registratură, după care:
Se constată că la termenul de judecată din data de 19.03.2013, părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care a fost amânată pronunțarea hotărârii pentru acest termen de judecată, zi în care s-a pronunțat hotărârea.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND,
Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 18.02.2011, reclamanta . a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr.336/18.08.2010, a Deciziei de impunere nr.1016/27.05.2010 și a Raportului de inspecție fiscală nr._/27.05.2010 și obligarea pârâtei la rambursarea TVA-ului în sumă de 22.648 lei (majorat ulterior depunerii raportului de expertiză la 23.276 lei) și a accesoriilor fiscale aferente.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că în decizia de soluționare a contestației, pârâta a făcut referire la adresa cu nr._/19.07.2010, care nu îi aparține. De asemenea, se mai arată că în Decizia nr.336/18.08.2010 sunt cuprinse o . generalități care nu au legătură cu contestație formulată, respectiv „s-a invocat insuficiența justificării sumei solicitate cu facturi fiscale de cumpărare sau cu alte documente legale”, „pentru televizorul și aparatul foto achiziționat nu a justificat cu documente utilizarea în folosul realizării unor operațiuni ce au drept de deducere a TVA-ului”. Se mai învederează să pentru suma de 22.169 lei, aferentă cumpărăturilor de materiale de construcții și servicii în perioada 1 mai 2005 – 31 martie 2010, organele fiscale au prezentat o . erori care nu au legătură cu obiectul cauzei. Astfel, reclamanta arată că în mod greșit organul fiscal nu a luat în calcul devizul emis de . și a apreciat în mod eronat că Autorizația de construire nr.1647/18.11.2003 nu coincide cu perioada supusă inspecției fiscale, deși aceasta a fost prelungită până la data de 23.04.2006, iar perioada controlată a fost 01.01.2005 – 31.03.2010.
În drept, a invocat dispozițiile Codului fiscal și ale C.pr.fiscală.
Prin întâmpinarea de la fila 47 dosar, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivarea întâmpinării, se arată că, în conformitate cu art.145 al.2 din C.fiscal, orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile, iar potrivit pct.45 al.2 din HG 44/2004, bunurile achiziționate trebuie să fie utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere, iar persoana impozabilă trebuie să dețină o factură sau un alt document legal aprobat prin care să justifice suma taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor achiziționate și să nu depășească perioada prevăzută la art.147/1 al.2 din C.fiscal. Ori, pârâta arată că prin încălcarea acestor dispoziții legale, reclamanta a dedus TVA din facturi reprezentând achiziții de bunuri, materiale de construcții și servicii pentru care nu a prezentat documente justificative, iar documentele atașate au fost întocmite ulterior efectuării inspecției fiscale parțiale, urmare a măsurilor dispuse de către organele de inspecție fiscală.
În drept, a invocat dispozițiile Codului fiscal și ale C.pr.fiscală.
În vederea soluționării cauzei, s-a dispus efectuarea unei expertiza contabile fiscale având ca obiective „1. Să se stabilească dacă, în temeiul documentelor depuse (decont TVA și documente justificative), societatea este îndreptățită la restituire TVA; 2. Să se stabilească cuantumul TVA la care societatea este îndreptățită a fi restituit; 3. Să se calculeze, de la data refuzului restituirii TVA până la data încasării efective, majorări, dobânzi și penalități de întârziere aferente sumei TVA de restituit, după formula de calcul pe care statul o aplică în cazurile în care o societate are de plată TVA, iar acesta se plătește cu întârziere (pentru egalitate de tratament juridic)”, al cărui raport se află la filele 253-271 dosar.
Din coroborarea întregului material probator aflat la dosarul cauzei, instanța reține în fapt următoarele:
Prin Decizia de impunere nr.1016/27.05.2010, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr._/27.05.2010, s-a respins cererea reclamantei de rambursare a taxei pe valoare adăugată în sumă de 23.426 lei, aferentă cumpărărilor de bunuri (aparat TV, aparat foto) utilizate în scopuri personale, cherestea de rășinoase pentru care nu a aplicat măsurile de simplificare, combustibil pentru care nu a prezentat documente de consum și materiale de construcții și servicii a căror utilizare nu a putut fi justificată cu documente în folosul operațiunilor taxabile. În concret, s-a reținut că reclamanta a achiziționat în luna februarie 2005 un aparat TV cu factura fiscală nr._/22.02.2005, pentru care a dedus TVA în sumă de 160 lei, precum și un aparat foto cumpărat cu factura nr._/19.11.2009, pentru care a dedus taxa în sumă de 319 lei, achiziții de bunuri care nu ar avea legătură cu activitatea economică desfășurată.
S-a mai reținut că, în perioada 01.01._10, reclamanta a dedus TVA în sumă totală de 22.169 lei din facturi reprezentând materiale de construcții și servicii, pentru care nu ar fi prezentat documente care să justifice scopul achiziționării și modul în care acestea au fost utilizate în folosul realizării de operațiuni taxabile. De asemenea, s-a mai reținut că societatea a dedus TVA în sumă de 93 lei din facturile fiscale nr._/12.05.2005 și nr._/17.05.2005 și în sumă de 150 lei din facturile nr._/02.08.2006, nr._/07.08.2006, nr._/04.08.2006 și nr._/06.09.2006, reprezentând achiziții de cherestea rășinoase pentru care avea obligația să aplice măsurile de simplificare.
Totodată, s-a reținut că în perioada 01.05.2009 – 31.03.2010, reclamanta a dedus TVA în sumă de 535 lei, din bonurile de combustibil, fără ca în timpul inspecției fiscale să prezinte fișa de activitate zilnică, foile de parcurs și bonurile de consum aferente combustibilului consumat. S-a mai constatat de către organele fiscale că, potrivit Autorizației de construire nr.1647/18.11.2003, reclamanta a fost autorizată să execute lucrări de construire pentru reparații capitale interioare și exterioare, extindere etaj, amenajare mansardă, schimbare tâmplărie exterioară, etc., în termen de 12 luni de la data emiterii, autorizație care a fost prelungită până la data de 23.04.2006, astfel încât perioada de valabilitate a acesteia necoincizând cu perioada supusă inspecției fiscale.
Conform art.145 al.2 lit.a din C.fiscal, orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile, iar potrivit art.146 din același act normativ, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) pentru taxa datorată sau achitată aferentă bunurilor care i-au fost sau urmează să-i fie livrate sau serviciilor care i-au fost sau urmează să-i fie prestate în beneficiul său să dețină o factură care să cuprindă informațiile prevăzute la art.155 alin.5. De asemenea, instanța urmează să constate că în conformitate cu pct.45 din HG 44/2004, pentru exercitarea dreptului de deducere, trebuie îndeplinite următoarele cerințe: a) bunurile respective urmează a fi utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere, b) persoana impozabilă trebuie să dețină o factură sau un alt document legal aprobat prin care să justifice suma taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor achiziționate; c) să nu depășească perioada prevăzută de la art.147/1 al.2 din C.fiscal.
Din raportul de expertiză fiscală întocmit în cauză, instanța reține că reclamanta, pentru operațiunile economice întreprinse în perioada supusă inspecției fiscale, a îndeplinit condițiile legale pentru rambursarea de TVA, făcând dovada cu documente și înscrisuri, respectiv are facturi pentru toate achizițiile înregistrate în contabilitate și în jurnalele de cumpărări și vânzări, facturile cuprind toate informațiile cerute de Legea nr.571/2003, achizițiile făcute sunt destinate operațiunilor taxabile, iar societatea reclamantă nu a depășit termenul de 5 ani pentru solicitarea restituirii de TVA.
Referitor la achiziționarea unui aparat TV cu factura nr._/ 22.02.2005, instanța constată, din raportul de expertiză întocmit, că aparatul în discuție se află la sediul societății reclamante, astfel încât, ținând cont și de obiectul de activitate al reclamantei, respectiv închirierea de spații, ceea ce presupune că în clădire intră și iese un număr mare de persoane, acest aparat este folosit pentru monitorizarea și securitatea clădirii chiriașilor și a personalului. Prin urmare, cheltuiala cu TVA de 160 lei a fost înregistrată corect, respectând condițiile legale de deducere a TVA-ului.
În ceea ce privește achiziționarea unui aparat foto cu factura nr._/19.11.2009, pentru care s-a dedus TVA în cuantum de 319 lei, instanța constată, din raportul de expertiză, că potrivit specificului activității desfășurate de către reclamantă, respectiv închiriere de spații, de birouri, aparatul de fotografiat este necesar pentru a prezenta potențialilor clienți imaginile spațiilor supuse închirierii. Prin urmare, instanța reține că suma de 319 lei, reprezentând TVA aferent facturi nr._/19.11.2009 este corect înregistrată în contabilitate și respectă condițiile legale pentru deducerea TVA-ului.
Cu privire la deducerea TVA-ului aferent achizițiilor de combustibil, în sumă de 535 lei, instanța reține, din raportul de expertiză, că reclamanta are înregistrat în contabilitate un mijloc de transport și, totodată, aceasta a prezentat organului fiscal bonurile fiscale aferente combustibilului achiziționat, respectând astfel dispozițiile art.146 al.1, art.155 al.5 și art.147/1 al.2 din C.fiscal.
Referitor la achiziția de cherestea de rășinoase, se constată că, potrivit art.160 C.fiscal, furnizorii de masă lemnoasă și materiale lemnoase au obligația să aplice măsurile de simplificare, furnizorii emițând facturi fără taxă și înscriu în aceste facturi o mențiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă, taxa fiind calculată de către beneficiar și se înscrie în facturi și în jurnalul pentru cumpărări, fiind preluată atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă în decontul de taxe. Întrucât reclamanta a achiziționat cherestea de rășinoase cu facturile nr._/12.05.2005, nr._/17.05.2005, nr._/02.08.2006, nr._/07.08.2006, nr._/06.09.2006 și nr._/04.08.2006, pentru aceste facturi societatea nu avea dreptul de deducere, astfel că în mod eronat au fost înregistrate aceste sume în decontul de TVA numai la colectat. Prin urmare, TVA-ul aferent achizițiilor de material lemnos nu se impune a fi restituită.
În ceea ce privește Autorizația de construire nr.1647/18.11.2003, instanța reține că reclamanta a fost autorizată să efectueze reparații capitale interioare și exterioare la imobilul situat în Oradea, pe ., autorizație care ulterior a fost prelungită de emitenta Primăria Municipiului Oradea. Din raportul de expertiză întocmit în cauză, instanța reține că TVA-ul aferent facturilor de achiziții de materiale de construcții, precum și a facturilor de utilități este în cuantum de 22.169 lei, fiind cuprins în deconturile de TVA și este deductibilă pentru că îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr.571/2003.
Din examinarea documentelor depuse la dosar coroborate cu raportul de expertiză întocmit, instanța constată că reclamanta este îndreptățită la restituirea TVA-ului aferent operațiunilor comerciale întreprinse în perioada supusă inspecției fiscale în sumă de 23.276 lei, precum și la penalități și dobânzi de întârziere în cuantum de 12.413 lei, calculate în baza Legea nr.571/2003, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.39/2010.
Față de aceste considerente și văzând în drept și dispozițiile Codului fiscal, instanța urmează să admită acțiunea și să dispună anularea Deciziei nr.336/18.08.2010, a Deciziei de impunere nr.1016/27.05.2010 și a Raportului de inspecție fiscală nr._/27.05.2010 și să oblige pârâta la rambursarea în favoarea reclamantei a TVA-ului în sumă de 23.276 lei, precum și la plata în favoarea reclamantei a sumei de 12.413 lei reprezentând penalități și dobânzi de întârziere, sumă care urmează a fi actualizată la data plății efective.
Ca o consecință a admiterii acțiunii, prin prisma disp.art.274 C.pr.civ., va obliga pârâta la cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, în cuantum de 6.064,30 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul în Oradea, ., jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR, cu sediul în Oradea, ..2-4, jud.Bihor, și în consecință:
- dispune anularea Deciziei nr.336/18.08.2010, a Deciziei de impunere nr.1016/27.05.2010 și a Raportului de inspecție fiscală nr._/27.05.2010;
- obligă pârâta la rambursarea în favoarea reclamantei a TVA-ului în sumă de 23.276 lei;
- dispune obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantei a sumei de 12.413 lei reprezentând penalități și dobânzi de întârziere, sumă care urmează a fi actualizată la data plății efective.
Obligă pârâta la cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, în cuantum de 6.064,30 lei.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. DorelBalaș F.
Red.B. D., jud.
Dact. BF în 18.04.2013.
4 ex.Pt.conf. 2 .> - .
- DGFP Bihor
Azi, .2013.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 889/2013.... | Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... → |
|---|
