Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 889/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 889/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 1303/271/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 889/R/CA/2013
Ședința publică de la 15 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. –președintele instanței
Judecător D. V. E.
Judecător D. S.
Grefier A. B. G.
Pe rol fiind soluționarea recursului C. administrativ și fiscal introdus de recurenta C. G. AL GĂRZII FINANCIARE CARE ESTE REPREZENTAT DE GARDA FINANCIARĂ BIHOR, cu sediul în Oradea, ., jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata M. G. TRADING SRL, cu sediul în Oradea, ., .. 8, jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr. 9523/25.06.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatei M. G. TRADING SRL, av, C. V. conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsă fiind recurenta C. G. al Gărzii Financiare care este reprezentat de Garda Financiară Bihor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că prezentul recurs este la primul termen de judecată, este motivat și scutit de plata taxei de timbru, procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile, după care:
Nemaifiind alte cereri, probe sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatei, av. C. V. solicită respingerea recursului ca nefondat, învederând instanței că în urma cercetărilor judecătorești, în mod corect în cadrul dosarului de fond s-a stabilit ce s-a întâmplat. Totodată, arată instanței că fiind vorba de un magazin sătesc, suma de 107 de lei aflată în plus în casa de marcat, a fost explicată de către angajata magazinului în cadrul declarației acesteia ca fiind datorii aduse de către săteni. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Considerând cauza lămurită, instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată că prin Sentința civilă nr. 9523 din data de 25.06.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a admis, în parte, plângerea contravențională formulată de petenta S.C. M. G. TRADING S.R.L., cu sediul în Oradea, ., ., în contradictoriu cu intimatul C. G. al Gărzii Financiare reprezentat prin Garda Financiară Bihor, cu sediul Oradea, ., județul Bihor, împotriva procesului verbal . nr._ din data de 12.01.2012 încheiat de intimată și, în consecință a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale de 8.000 lei aplicată petentei prin procesul verbal sus menționat, cu sancțiunea contravențională a avertismentului, constând în atenționarea scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.
De asemenea, prima instanță a înlăturat sancțiunea complementară a suspendării activității și a menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal contestat. Instanța de fond a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt,prin procesul-verbal de contravenție . nr._/12.01.2012 (f.11), petenta S.C. M. G. Trading S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 8.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 lit. b) din O.U.G. nr. 28/1999 și sancționate de art. 11 lit. b) din același act normativ, reținându-se în sarcina sa faptul că nu a eliberat bonuri fiscale pentru produsele livrate, constatându-se că nu a emis bon fiscal pentru suma de 107 lei, sumă care a fost confiscată.
Potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de fond, competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă plângerea a fost introdusă în termen, a verificat legalitatea și temeinicia procesului verbal și a hotărât asupra sancțiunii aplicate.
Verificând plângerea din perspectiva art. 34 din OG nr. 2/2001, prima instanța a constatat că aceasta a fost depusă în termen legal de 15 zile de la data înmânării.
De asemenea, instanța de fond a constatat că procesul-verbal de contravenție respectă condițiile de legalitate impuse sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 iar situația de fapt reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului verbal constituie contravenție conform prevederilor art. 10 lit. b) din O.U.G. nr. 28/1999, care statuează că este contravenție „neîndeplinirea obligației operatorilor economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative”. Conform art. 11 alin. 1 lit. b din același act normativ, „faptele prevăzute la art. 10 lit. a), b), h^1), i), j), l) si m) se sancționează cu amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei”.
Instanța de fond a reținut că nu pot fi reținute criticile de nelegalitate ale petentei deoarece, pentru a anula procesul verbal, trebuie reținută o vătămare care nu s-ar putea înlătura în alt mod. În condițiile în care petenta nu contestă identitatea ei cu persoana contravenientei, a depus plângerea la instanța competentă, având posibilitatea de a formula obiecțiuni în fața instanței cu privire la procesul verbal, instanța de fond neputând reține nicio vătămare.
Pe fondul cauzei, prima instanța a reținut că din materialul probator administrat în cauză a rezultat faptul că fapta contravențională reținută în sarcina petentei există, petenta recunoscând că nu a înregistrat suma de 107 lei în aparatul de marcat electronic fiscal.
Nu a putut fi reținută susținerea petentei în sensul că nu societatea trebuia sancționată ci salariata acesteia. Legiuitorul a înțeles să sancționeze operatorul economic pentru această contravenție, iar fapta salariatei este săvârșită în realizarea obiectului de activitate al petentei, atrăgând astfel răspunderea contravențională a acesteia. Petenta avea obligația de a selecta și instrui corespunzător salariații cu privire la utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, conform prevederilor art. art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 instanța de fond a reținut că trebuie să existe o proporționalitate între gradul concret de pericol social al faptei săvârșite și sancțiunea aplicată. În speță, raportat la cuantumul sumei, instanța constată că sancțiunea amenzii în cuantum de 8000 lei, chiar dacă este minimul special prevăzut de lege, este totuși prea aspră raportat la fapta concretă săvârșită și la valoarea redusă (suma de 107 lei) pentru care nu au fost emise bonuri fiscale, motiv pentru care apreciază că este suficientă sancțiunea avertismentului. Prin urmare, raportat la gravitatea redusă a faptei, se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării activității.
Instanța de fond a apreciat însă că se impune menținerea sancțiunii complementare a confiscării sumei de 107 lei.
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond, în baza art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a admis plângerea contravențională, a înlocuit amenda cu avertismentul, a înlăturat sancțiunea complementară a suspendării activității și a menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal contestat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal, recurentul C. G. al Gărzii Financiare care este reprezentat de Garda Financiară Bihor, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. admiterea recursului formulat, modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de petenta M. G. TRADING SRL, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/12.01.2012, dresat de comisarii Gărzii Financiare Bihor, în sensul menținerii actului de control ca fiind temeinic și legal.
În motivare, în esență, recurentul arată că legiuitorul a considerat ca încălcarea prevederilor art.10 lit.b din ORDONANȚEI DE URGENTA nr. 28 din 25 martie 1999, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, prezintă un grad ridicat de pericol la adresa ordinii si disciplinei financiare, motiv pentru care a ales sa stabilească sancțiuni contravenționale cu sume cuprinse intre 8000 lei si l0.000 lei stabilind, conform art.14 alin.2 din OUG nr.28/1999, cu modificări, si suspendarea activității pe o perioada de 3 luni.
S-a arătat că aceiași ORDONANȚA DE URGENTA nr. 28 din 25 martie 1999, prevede in mod expres la art.11 alin.3 că "sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparținând operatorilor economici prevăzuți la art. 1 alin. (1), care nu pot fi justificate prin datele înscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, in registrul special, menționat la art. 1 alin. (4), ori prin facturi fiscale, după caz, sunt considerate fara proveniența si se confisca, facondu-se venit la bugetul de stat, motiv pentru care sa si luat aceasta măsura, neputând fi justificate aceste sume”.
De asemenea recurentul arată că prin DECIZIA nr. 529 din 31 mai 2007, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. b) si art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum si a dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,Curtea Constituționala a reținut ca prevederile OUG. nr.28/1999, reprezintă norme coercitive, instituind sancțiuni contravenționale pentru agenții economici care nu respecta dispozițiile legale incidente in materie, consecința încălcării acestora fiind amendarea contravenientului si suspendarea activității acestuia.
Recurentul susține că organul constatator, cu ocazia aplicării sancțiunii a ținut cont tocmai de prevederile art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, cu modificările ulterioare si întrucât petentul nu prezintă probe judiciare din care sa rezulte veridicitatea susținerilor sale, recurentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Prezent în instanță reprezentantul intimatei, av. C. V. solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Examinând sentința civilă atacată prin prisma criticilor recurentei, cât și din oficiu, în baza prev.art.304/1 din C.pr.civ., sub toate aspectele, recursul se constată a fi nefondat, urmând a respins ca atare, pentru următoarele considerente:
În speță, recurentul C. G. AL GĂRZII FINANCIARE care este reprezentat de GARDA FINANCIARĂ BIHOR critică sentința atacată sub aspectul individualizării sancțiunii, aspect față de care instanța de recurs reține următoarele:
Conform art 34 alin 1 din OG 2/2001 ,, Instanța competenta sa soluționeze plângerea, (….) hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum si asupra măsurii confiscării”.
Sub aspectul regimului sancționator, instanța de recurs reține că, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Instanța de recurs reține că, prin procesul verbal . nr._/12.01.2012 (f.11), petenta S.C. M. G. Trading S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 8.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 lit. b) din O.U.G. nr. 28/1999 și sancționate de art. 11 lit. b) din același act normativ, reținându-se în sarcina sa faptul că nu a eliberat bonuri fiscale pentru produsele livrate, constatându-se că nu a emis bon fiscal pentru suma de 107 lei, sumă care a fost confiscată.
Instanța de recurs reține că, intimata a săvârșit contravenția prevăzută faptă sancționată de art. 10 lit. b) din O.U.G. nr. 28/1999 și sancționate de art. 11 lit. b) din același act normativ însă, raportat la criteriile de apreciere a gradului de pericol social al faptei prevăzute în textul de lege menționat mai sus, instanța de recurs reține că, sancțiunea aplicată este disproporționat de mare față de gradul de pericol social al faptei, aspect corect reținut de instanța de fond motive ce formează convingerea instanței că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru ca pe viitor să nu mai săvârșească asemenea fapte.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 alin 1C.pr.civ, instanța va respinge ca nefondat recursul împotriva sentinței civile nr. 9523 din 25.06.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care o păstrează în totalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul introdus de recurentul C. G. AL GĂRZII FINANCIARE care este reprezentat de GARDA FINANCIARĂ BIHOR, cu sediul în Oradea, ., jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata M. G. TRADING SRL, cu sediul în Oradea, ., .. 8, jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr. 9523 din 25.06.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care o păstrează în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 15 Noiembrie 2013.
Președinte, C. M. | Judecător, D. V. E. | Judecător, D. S. |
Grefier, A. B. G. |
Jud. fond.: O.C.
Red.: M.C.
Dact.:A.G. 2 exemplare/13 Decembrie 2013
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 858/2013.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2560/2013. Tribunalul... → |
|---|
