Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 159/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 159/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 23-01-2013 în dosarul nr. 6463/196/2012
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 159/Fca
Ședința publică de la 23 ianuarie 2013
Președinte - M. S.
Grefier - M. G.
La ordine fiind pronunțarea acțiunii în contencios administrativ formulată de contestatorul M. C., cu domiciliul în B., ., ..1, . cu intimata Casa de Asigurări de Sănătate B., cu sediul în B., ., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16 ianuarie 2013 ale căror susțineri au fost consemnate prin încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța în temeiul art.260 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea la data de 23 ianuarie 2013.
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria B. sub nr._ reclamantul M. C. a contestat executarea silită pornită ca urmare a emiterii Deciziei de impunere nr._/09.12.2011.
Prin Sentința nr.3668/14.05.2012 a Judecătoriei B. s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B. pentru soluționarea capătului de cerere vizând contestația formulată împotriva Deciziei de impunere nr._/09.12.2011emisă de pârâtă și s-a declinat competența de soluționare a acestui capăt de cerere în favoarea Tribunalului B..
În soluționarea excepției s-au avut în vedere dispozițiile art.10 din L 554/2004 și ale art.218 din OG 92/2009 în referire la disp art.158 C pr civ.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului B. la data de 11.06.2012.
În motivare reclamantul a arătat că la data emiterii Deciziei de impunere contestate avea calitatea de salariat, astfel că pentru veniturile din dividende nu datorează contribuție, deoarece nu erau sigurele venituri realizate în acel moment .
Pentru sumele stabilite cu titlu de contribuție și majorări aferente anului 2005 reclamantul a invocat prescripția dreptului de a cere executarea silită .
La dosar s-a depus întâmpinare.
Pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a județului B. a solicitat respingerea cererii, deoarece obținerea calității de asigurat nu a fost lăsată de legiuitor la latitudinea cetățenilor români iar reclamantul nu se încadrează în categoriile limitativ prevăzute de lege care beneficiază de asigurare fără plata contribuției.
Deoarece în perioada menționată în decizia de impunere, reclamantul a realizat venituri de natura dividendelor, ca cetățean român asigurat ,îi revine și obligația de a plăti contribuție .
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține:
Prin Decizia de impunere nr._/09.12.2011 emisă de pârâtă aceasta a stabilit în sarcina reclamantului obligația la plata sumei de_ lei reprezentând contribuția de asigurări de sănătate pentru venituri din dividende aferentă anilor 2005 și 2007 și a sumei de_,04 lei reprezentând majorări de întârziere pentru perioada 26.01._11.
Împotriva acestor decizii reclamantul a formulat contestație care a fost înregistrată la Casa de Asigurări de Sănătate B. la data de 05.01.2012.
Referitor la prescrierea obligației de plată pentru perioada 2005 se costată că decizia de impunere trebuia emisă în termenul de 5 ani potrivit art.131 C pr fiscală calculat de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept. Prin raportare la perioada obligației de plată prevăzută în Decizie, respectiv 2005,dar și la data emiterii ei, respectiv 09.12.2011, se constată că pentru sumele prevăzute în decizie cu titlu de contribuție și majorări aferente anului 2005 s-a prescris dreptul de a cere executarea silită.
Referitor la suma solicitată cu titlu de contribuție aferentă anului 2007 se reține că la data de 01.11.2007 reclamantul a devenit salariat al .., potrivit contractului individual de muncă înregistrat la ITM B. sub nr._ /07.11.2007 iar la data de 29.11.2007 a încasat dividende în cuantum de_ lei conform statului de plată cu aceeași dată.
Potrivit art.257 al 1și 2 din L 95/2006: Persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 alin. (1).
(2) Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%*), care se aplică asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, precum și orice alte venituri realizate din desfășurarea unei activități dependente;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe țară, lunar;
c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit și veniturilor din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator și nu se încadrează la lit. b);
d) indemnizațiilor de șomaj;
f)**) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - d), alin. (21) și (22) și art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară, lunar.
Din textul de lege evocat rezultă că nu datorează contribuție lunară pentru asigurările de sănătate persoana care realizează venituri de natura celor prevăzute de art.257 al 2 lit f **concomitent cu veniturile din salarii .
Constatând că la data încasării dividendelor reclamantul avea calitatea de salariat instanța va reține că acesta nu datorează contribuția stabilită pentru anul 2007.
Deoarece s-a apreciat că suma stabilită cu titlu de contribuție nu este datorată se reține că reclamantul nu datorează nici majorări de întârziere.
Instanța mai reține din conținutul Deciziei de impunere atacată că aceasta reprezintă un titlu de creanță care devine executoriu din ziua imediat următoare expirării termenului de plată. Se constată însă că decizia atacată reprezintă de fapt un veritabil titlu executoriu fiind emise cu mult după expirare termenului de plată a obligațiilor stabilite în cuprinsul lei .
Procedând astfel, pârâta a determinat curgerea penalităților de întârziere fără o atitudine culpabilă din partea reclamantei
Pentru toate acesta considerente cererea va fi admisă și cu consecința anulări deciziei de impunere contestată.
În temeiul art.274 C pr civ pârâta va fi obligată către reclamant la plata sumei de 204 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite ca fondată cererea formulată de contestatorul M. C., cu domiciliul în B., ., ..1, . cu intimata Casa de Asigurări de Sănătate B., cu sediul în B., ..
Dispune anularea Deciziei de impunere nr._/09.12.2011 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta către reclamant la plata sumei de 204 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică,a zi, 23 ianuarie 2013.
Președinte,
M. S. Grefier,
M. G.
Red.M.S.
Dact.M.G.
4 ex/15.02.2013
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 2428/2013. Tribunalul BRĂILA | Anulare act administrativ. Sentința nr. 256/2013. Tribunalul... → |
|---|
