Anulare act administrativ. Sentința nr. 656/2015. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 656/2015 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 12-08-2015 în dosarul nr. 849/116/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 656/2015
Ședința publică de la 12.08.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. P. I.
GREFIER: B. D.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant O. A. în contradictoriu cu pârâta INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI - P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI și intervenitul AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, având ca obiect anulare act administrativ ordinul 112/13.05.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul prin apărător ales, Av. S. C. (împuternicire avocațială fila 3) și pârâta prin consilier juridic L. T. (delegație fila 124), lipsă fiind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier de ședință care învederează:
- la data de 27.07.2015, AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE a depus întâmpinare;
- la data de 31.07.2015, reclamantul O. A. a depus răspuns la întâmpinare;
- la data de 11.08.2015, apărătorul ales al reclamantului, Av. S. C. a depus o cerere de amânare a cauzei, motivat de imposibilitate de prezentare, după care.
Av. S. C., apărător ales al reclamantului, arată că nu mai susține cererea de amânare formulată.
Pârâta prin consilier juridic L. T., solicită comunicarea unui exemplar al răspunsului la întâmpinare depus de către reclamant.
Tribunalul dispune comunicarea unui exemplar al răspunsului la întâmpinare depus de către reclamant, fiind desprinse în acest sens filele 194-197 și pune în vedere să se precizeze dacă mai există cereri de formulat.
Părțile prin reprezentanți arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Tribunalul, în raport de mențiunile consemnate în răspunsul la întâmpinare privitoare la nerespectarea unui termen de decădere, pune în vedere apărătorului ales la reclamantului să precizeze cu exactitate ce anume se invocă.
Av. S. C., apărător ales al reclamantului, precizează că s-a invocat excepția decăderii din dreptul de a mai aplica sancțiunea.
Tribunalul pune în discuția părților excepția invocată.
Av. S. C., apărător ales al reclamantului, solicită ca pe cale de excepție să se constate că există două termene ce nu au fost respectate, respectiv termenele prevăzute de art. 22 și art. 26 alin. 3, ambele din Lg. nr. 176/2010, în sensul că ANI după rămânea definitivă a raportului trebuia să sesizeze în termen de 6 luni organul competent pentru declanșarea procedurii disciplinare, iar cea de-a doua dispoziție prevedea că aplicarea sancțiunii disciplinare nu poate fi efectuată decât în termen de maxim 6 luni de la data când a rămas definitiv raportul de evaluare al ANI. Din modul imperativ de redactare a celor două texte de lege rezultă că sancțiunea nu poate fi aplicată după depășirea termenelor. Dacă legiuitorul ar fi apreciat că un astfel de termen de aplicare a sancțiunilor nu este esențial, atunci nu ar mai fi fost prevăzut în mod imperativ un termen și ar fi lăsat la latitudinea instituției ca oricând, sine die, să poată aplica sancțiunea.
Solicită să se constate că excepția este întemeiată și să se dispună anularea actului atacat, întrucât a fost emis cu depășirea termenelor prevăzute de lege în mod imperativ.
Pârâta prin consilier juridic L. T., solicită respingerea excepției, termenul de 6 luni, fiind unul de recomandare, în acest sens existând și punctul de vedere al Curții Constituționale a României reținut prin decizia nr. 108/2014, care prevede că legea trebuie respectată atât în litera cât și în spiritul ei, și nu se poate ca o persoană în sarcina căreia s-a reținut un conflict ca interese să rămână nesancționată. Apreciază că sancțiunea poate fi aplicată chiar dacă este acest lucru se efectuează peste termenul de 6 luni.
Av. S. C., apărător ales al reclamantului, precizează potrivit art. 26 alin 3 din Lg. nr. 176/2010, prevede că aplicarea sancțiunii de către organul competent nu se poate face după un termen mai mare de 6 luni, fiind un text de lege imperativ ce obligă într-un anumit sens. Mai precizează că decizia CCR despre care face vorbire partea adversă nu se pliază pe textul și speța cauzei, și mai mult nu poate să vină și să adauge sau să modifice textul de lege.
Tribunalul pune în vedere părților să precizeze dacă mai au alte concluzii de formulat.
Părțile prin reprezentanți arată că nu mai au alte concluzii de formulat.
Tribunalul declarară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra prezentei cauze civile:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași sub nr._ , reclamantul O. A. avind cnp_, domiciliat in ., cu domiciliul ales si reprezentat prin Av. S. C. I., titular al Cabinetului Individual de Avocat S. C. I., situat in Calarasi, ., .. B, .. Calarasi, telefon 0722/39.40.18, fax 0242/_, e-mail catalin_stan_ a chemat în judecată Instituția P. Județului Calarasi- P. Județului Calarasi, cu sediul in Calarasi, .-11, jud. Calarasi, e-mail prefectura@prefectura calarasi.ro, cod postal_, pentru ca pe baza probelor ce se vor administra să se dispună:
1 .Suspendarea executării si efectelor ordinului 112/13.05.2015 emis de către Institutia Prefefctului Județului Calarasi pina la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei;
2.Anularea ordinului 112/13.05.2015.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 18.05.2015 i-a fost comunicat ordinul nr. 112/13.05.2015 prin care i se aducea la cunostinta faptul ca se constata incetarea inainte de termen a mandatului de Primar al Comunei Unirea, jud. Calarasi pentru conflict de interese, conform raportului de evaluare intocmita de Agenția Naționala pentru Integritate nr._/G/II/09.07.2013.
Totodata, i se aduca la cunostinta si faptul ca putea contesta, potrivit dispozițiilor legale in materie, acest ordin in termen de 10 zile de la comunicare la instanta de contencios administrativ comeptenta, respectiv Tribunalul Calarasi.
A inteles sa formuleze prezenta contestatie impotriva ordinului 112/13.05.2015, motivat de mai multe imprejurari, dupa cum urmeaza:
In primul rind, reclamantul a arătat că ordinul contestat nu este motivat.
Astfel, dupa cum se poate constata din continutul si cuprinsul acestuia, actul administrativ contestat nu cuprinde motivarea in fapt pentru care s-a luat aceasta masura si acesta nu face decit sa constate o anumita situatie, fara sa invoce care sunt situatiile de fapt si care sunt temeiurile legale si relevante care au dus la luarea acestei masuri.
Preambulul actului nu face decit sa reproducă dispoziții legale si practica in materie, pentru ca, ulterior, prin partea dispozitiva sa se constate pur si simplu o situatie fara niciun fel de motivare.
In acest context, prin modul de redactare, respectiv fara ca actul sa aiba o minima motivare faptica, consideră ca este lezat chiar dreptul la aparare, intrucit se află in imposibiltiatea de a contesta considerentele care au determinat emiterea actului administrativ, fapt care atrage, in opinia lui, nulitatea absoluta a acestui act administrativ.
In al doilea rind, intelege sa mai invoce si un alt aspect care tine de nerespectarea dispozițiilor legale in materie:
Astfel, nu au fost avute in vedere dispozițiilor art. 72, alin. 2 din Legea 215/2001 si art. 15, alin. 2 din Legea 393/2004 care, ambele privesc modalitatile si situatiile in care mandatul primarului poate inceta inainte de termen;
Astfel, din continutul dispozițiilor legale aplicabile in materie si invocate anterior, rezulta in mod cert si fara nici un dubiu faptul ca mandatul primarului poate inceta de drept inainte de termenul pentru care acesta a fost ales de 4 ani, numai pentru situatiile acolo prevăzute in mod expres si limitativ, situatii care nu se refera la existenta situatiei unui conflict de interese, ci numai la existenta unei stări de incompatibilitate, situatie cu care nu ne confruntam in speța.
Așadar, actul administrativ contestat, in opinia lui, este nu aparent, ci vădit nelegal, intrucit acesta a fost emis cu incalcarea dispozițiilor legale si pentru o situatie in care legea nu prevede incetarea de drept a mandatului primarului, dispozițiile legale aplicabile fiind incalcate in mod flagrant.
Un alt motiv de nelegalitate al actului administrativ privește si faptul ca nu au fost respectate dispozițiile art. 22 din Legea 176/2010 care prevăd un termen de decădere pentru exercitarea acțiunii disciplinare in condițiile in care s-ar identifica situatia unui conflict de interese constat prin raport de evaluare intocmit de către Agenția Naționala pentru Integritate.
Astfel, art. 22 din Legea 176/2010 statueaza faptul ca, daca raportul de evaluare nu a fost contestat in termenul de 15 zile de la comunicare, asa cum s-a intimplat in speța dedusa judecații, acesta raminind definitiv in cursul lunii iulie 2013, atunci A.N.I. sesizeaza in termen de 6 luni organele competente in vederea declansarii procedurii disciplinare.
In speța dedusa judecații, desi raportul de evaluare a ramas definitiv in iulie 2013 prin neatacare, iar A.N.I. trebuia sa sesizeze organul competent, totuși aceasta sesizare nu a fost facuta pina in anul 2015, cu incalcarea dispozițiilor legale invocate anterior, actul administrativ contestat fiind emis tardiv de către pirit, cu incalcarea textului legal invocat.
Reclamantul a mai invocat și nerespectarea dispozițiilor art. 26, alin. 2 din Legea 176/2010 care satueaza ca sancțiunea disciplinara poate fi aplicata in termen de maxim 6 luni de la data cind a ramas definitiv raportul de evaluare A.N.I.
Asa cum a aratat, orice sancțiune aplicabila primarului nu poate fi dispusa decit ., de decădere, de 6 luni de la data cind a ramas definitiv raportul de evaulare al A.N.I.
Ori, avind in vedere faptul ca raportul de evaluare a ramas definitiv la data de 28.07.2013, asa cum constata si afirma chiar emitentul acestuia, este evident faptul ca ordinul a fost emis tardiv si cu incalcarea dispozițiilor legale invocate anterior.
In ceea ce privește cererea avind ca obiect suspendarea efectelor actului administrativ, reclamantul a solicitat să se fixeze un termen foarte scurt pentru soluționarea acestei cereri, avind in vedere faptul ca, o consecința a acestui act administrativ, este ca, practic, activitatea institutiei si a comunei este efectiv paralizata in aceasta perioada de timp, in caz contrar putînd fi extrem de vatamatoare pentru cetateni, pentru existenta Comunei Unirea a Județului Calarasi si pentru proiectele care se afla in derulare la nivelul acesteia.
Totodata, acest act nelegal, îi vatama dreptul de a indeplini o funcție publica eligibila rezultata in urma unui proces electoral prin care a fost ales prin votul majoritatii covirsitoare a populației pentru al doilea mandat.
Totodata, ordinul contestat ii produce pagube materiale si morale iminente si ireversibile, cu consecințe grave asupra demnitatii si onoarei .
În concluzie, s-a solicitat suspendarea executării si efectelor actului adminitrativ pina la soluționarea irevocabila a cauzei si anularea actului administrativ contestat, cu mențiunea ca, fata de dispozițiile art. 72, alin. 5 din Legea 215/2001, procedura prealabila nu se mai efectueaza in cauza si a fost respectat termenul legal de contestare a ordinului de 10 zile de la comunicare.
In drept, au fost invocate prevederile art. 72 si urm. Legea 215/2001 si art. 15 din Legea 554/2004.
În dovedirea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri .
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii .
În motivarea solciitării s-a arătat că ordinul este motivat întrucât în preambulul acestuia a fost invocată adresa Agenției Naționale de Integritate nr._/G/l 1/15.04.2014 și Raportul de evaluare nr._/G/II/09.07.2013 privind existența conflictului de interese în care s-a aflat O. A. - primarul comunei Unirea, jud. Călărași, acte ce au fost anexate de contestator la cererea de chemare în judecată.
Mai mult, art. 1 din ordin prevede: „Se constată încetarea înainte de termen a mandatului de Primar al comunei Unirea, județul Călărași, al domnului O. A. pentru conflict de interese, conform Raportul de evaluare nr._/G/II/09.07.2013 al Agenției Naționale de Integritate."
În aceste condiții, din ordinul contestat rezultă cu claritate motivul pentru care s-a aplicat sancțiunea, respectiv conflictul de interese constatat de Agenția Națională de Integritate prin Raportul de evaluare nr._/G/l1/09.07.2013.
Contestatorul a fost audiat pe parcursul procedurii de evaluare iar raportul de evaluare i-a fost comunicat cu mențiunea posibilității „contestării acestuia în termen de 15 zile de la primire", deci a avut cunoștință de conținutul acestuia.
Faptele pentru care s-a constat conflictul de interese au fost cercetate prin raportul de evaluare iar din necontestarea acestuia se desprinde concluzia că și-l însușește. Sancțiunea aplicată este consecința raportului de evaluare invocat, rămas definitiv, acesta nefiind atacat de contestator.
La emiterea ordinului nu au fost avute în vedere dispozițiile art. 72 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, art. 15 alin. 2 din Legea nr. 393/2004 și 26 alin. 2 din Legea nr. 176/2010.
Criticile enunțate mai sus au fost analizate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 108/2014, când reține următoarele:
„Deși Constituția nu cuprinde o prevedere expresă cu privire la natura juridică a formelor de răspundere a autorităților administrației publice locale, acestea sunt stabilite prin Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, potrivit căreia "Consilierii locali sau județeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului București, primarii și viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, secretarii unităților administrativ-teritoriale și personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean răspund, după caz, contravențional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii". De asemenea, potrivit Legii nr. 393/2004, "Aleșii locali răspund, în condițiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin."
Legea nr. 176/2010 prevede la art. 25 alin. (1) că fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.
Prin urmare, potrivit textului de lege, sancționarea unei fapte săvârșite cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese se sancționează ca abatere disciplinară conform reglementării aplicabile demnității, în măsura în care prevederile Legii nr. 176/2010 nu derogă de la aceasta. Or, în condițiile existenței unor dispoziții derogatorii de la reglementările aplicabile demnității, se aplică prevederile speciale cuprinse în legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
Astfel, potrivit art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, «Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.»
În condițiile în care, potrivit Legii administrației publice ori Legii privind statutul aleșilor locali, primarul nu răspunde disciplinar, iar aceste acte normative nu conțin reglementări cu privire la tragerea la răspundere a primarului ca urmare a constatării stării de conflict de interese, sunt aplicabile prevederile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, potrivit cărora «Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție».
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public. Or, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese nu poate rămâne nesancționată, pe considerentul că dispozițiile speciale nu se regăsesc și în reglementările aplicabile demnității."
Curtea a concluzionat că nerespectarea rolului instituției prefectului de a emite un ordin de eliberare din funcție și de instituire a decăderii din dreptul de a mai ocupa o funcție eligibilă pentru o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului izvorăște din art. 25 alin. (2) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 176/2010, reprezentând o problemă de legalitate. în aceste condiții termenul de 6 luni este doar un termen de recomandare, conflictul de interese neputând rămâne nesancționat.
Faptele ce au determinat conflictul de interese au fost stabilite prin Raportul de evaluare nr._/G/II/09.07.2013 întocmit de Agenției Naționale de Integritate, rămas definitiv. La acest moment nu mai pote fi pus în discuție.
Prezentul ordin nu constituie decât o formalitate, sancțiunea eliberării din funcție decurgând din lege, fără a lăsa prefectului posibilitatea alegerii.
În aceste condiții Ordinul nr. 112/13.05.2015 emis de P. Județului Călărași este temeinic și legal.
În dovedirea celor susținute s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri .
Prin încheierea din data de 17.06.2015, instanța:
- având în vedere faptul că prin acțiunea introductivă a fost invocat faptul că ordinul contestat nu a fost emis în termenul de 6 luni, acesta fiind emis în data de 13.05.2015 în timp ce se susține că raportul ANI a rămas definitiv la data de 23.07.2013;
- ținând cont și de faptul că ( fila 75 ) raportul ANI_/G/II/09.07.2013 rămas definitiv la data de 28.07.2013 prin necontestare a fost comunicat pârâtului prin adresa ANI nr._/G/II/15.04.2014 și înregistrat la Instituția Prefectului jud. Călărași la data de 17.04.2014 ;
- în baza art. 161 din Legea nr. 554/2004 și art. 78 alin. 2 cpc, a pus în discuția părților din oficiu utilitatea introducerii în cauză a Agenției Naționale de Integritate, solicitând părților să precizeze dacă înțeleg să formuleze cerere de introducere în cauză a acesteia.
Față de această situație având în vedere poziția părților exprimată prin reprezentanți, în sensul că solicită introducerea în cauză a Agenției Naționale de Integritate și văzând dispozițiile art. 161 din Legea nr. 554/2004, art. 78 alin. 2 și art. 79 cpc, prin această încheiere, instanța a dispus introducerea în cauză a Agenției Naționale de Integritate și citarea acesteia cu atașarea unei copii a acțiunii, întâmpinării și a răspunsului la întâmpinare, a tuturor actelor depuse de părți cât și o copie a prezentei încheierii, punând în vedere acesteia să formuleze și să depună întâmpinare cu respectarea termenului legal .
Prin Sentința civilă nr. 558/17.06.2015 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._ instanța a admis capătul de cerere privind suspendarea actului atacat și a dispus suspendarea Ordinului Prefectului Jud. Călărași nr. 112/13.05.2015 până la soluționarea definitivă a cauzei .
Introdusul în proces – Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulând apărări de fond prin care a arătat în esență că orinul este legal și oportun arătând totodată că integritatea are un rol important în exercitarea atribuțiilor efective corespunzătoare prerogativelor de putere publică, conformă cu legea, cu valorile statului de drept prin raportare la efectele efective produse de către actele administrative în beneficiul cetățeanului, beneficiar primar al acestora .
Totodată s-a arătat că potrivit dispozițiilor art. 25 alin 3 din legea nr. 176/2010 urmare rămânerii defintive a raportului de evaluare prin care s-a constatat conflictul de interese încetează de drept a mandatul reclamantului totodată intervine decăderea din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data încetării de drept a mandatului .
În acest sens s-a arătat că nu poate avea încidență o presupusă prescripție pentru aplicarea sancțiunii disciplinare întrucât în cauză este vorba despre o încetare de drept a mandatului și nu despre aplicarea unei sancțiuni disciplinare .
Aplicarea sancțiunii este de competența Instituției Prefectului Jud. Călărași care este obligat să ia măsuri pentru aducerea la îndeplinre a raportului de evaluare .
În drept au fost invocate prevederile codului de procedură civilă, legea nr. 176/2010, legea nr. 215/2001 și legea nr. 393/2004 .
Analizând cu prioritate (în baza prevederilor art. 248 c.pr.civ) excepția decăderii din dreptul pârâtului de a emite ordinul atacat instanța constată și reține următoarele:
Prin raportul de evaluare_/G/II/09.07.2013 ( fila 76 și urm ) Agenția Națională de Integritate – introdusă în proces – a constatat că au fost identificate elemente în sensul existenței unui conflict de interese conform prevederilor art. 21 alin 1 din legea nr. 176/2010 în ce privește pe reclamantul O. A. .
Raportul de evaluare nu a fost contestat de reclamant astfel încât acesta a devenit defintiv la data de 28.07.2013, așa cum rezultă din adresa ANI nr._/G/II/15.04.2014 ( fila 75) .
Potrivit dispozițiilor art. 22 alin 2 din legea nr. 176/2010, „ Dacă raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat în termenul prevăzut la alin. (1 – 15 zile - ) la instanța de contencios administrativ, Agenția sesizează, în termen de 6 luni, organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare, precum și, dacă este cazul, instanța de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.
Potrivit dispozițiilor art. 25 din legea nr. 176/2010, „ fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.
Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.
Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.
Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.
Potrivit dispozițiilor art. 26 alin 1 lit i din legea nr. 176/2010, agenția va comunica raportul de evaluare pentru primari și președinții consiliilor județene - instituției prefectului;
Potrivit dispozițiilor art. 26 alin 3 din legea nr. 176/2010 referitoare la conflictul de interese, „ prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale.”
Așadar sancțiunea încetării de drept a mandatului poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii defintive a raportului de evaluare, din formularea legii rezultând că termenul este unul imperativ și nu unul de recomandare.
Raportul de evaluare_/G/II/09.07.2013 ( fila 76 și urm ) rămas definitiv la data de 28.07.2013 prin care s-a constatat starea de conflict de interese a reclamantului a fost comunicat Instituției Prefectului Județului Călărași la data de 17.04.2014 cu adresa ANI nr._/G/II/15.04.2014 ( fila 75).
La această dată P. nu mai putea emite ordinul de constatare a încetării de drept a mandatului de primar întrucât expiraseră deja cele 6 luni în care acesta putea fi emis .
Pentru aceste motive, urmează a admite excepția decăderii pârâtului INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI - P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI din dreptul de a emite ordinul nr. 112/13.05.2015 atacat de reclamantul O. A. .
Decade pârâtul INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI - P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI din dreptul de a emite ordinul privind încetarea de drept a mandatului de Primar al Comunei Unirea.
În baza art 185 alin 1 c. pr. civ. admite cererea reclamantului O. A. formulată în contradictoriu cu pârâtul INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI - P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI și intervenitul în proces AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE și anulează ordinul Prefectului Jud. Călărași nr. 112/13.05.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția decăderii pârâtului INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI - P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI (cu sediul în CĂLĂRAȘI, .-11, J. CĂLĂRAȘI) din dreptul de a emite ordinul atacat de reclamantul O. A. (112/2015).
Decade pârâtul INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI - P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI din dreptul de a emite ordinul privind încetarea de drept a mandatului de Primar al Comunei Unirea.
Admite cererea reclamantului O. A. (cu domiciliul procesual ales CĂLĂRAȘI, ., ., .) formulată în contradictoriu cu pârâtul INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI - P. JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI și intervenitul în proces AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (cu sediul în sector 1, București, .. 15) și anulează ordinul Prefectului Jud. Călărași nr. 112/13.05.2015.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.08.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. P. I. B. D.
Red. Teh ..2015
././2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1716/2015.... | Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001.... → |
|---|
