Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 3560/2015. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3560/2015 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 5292/202/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 444/2015
Ședința publică de la 07 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. D.
Judecător A. H.
Grefier C. V.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul intimat I. CĂLĂRAȘI împotriva sentinței civile nr.3560/16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași în dos.nr._, în contradictoriu cu intimata petentă ., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PV ., NR._.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat av. N. S. pentru intimata petentă ., lipsă fiind apelantul intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Av.N. S., având cuvântul pentru intimata petentă, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, apreciind apelul în stare de soluționare.
Trbunalul ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, apreciind apelul în stare de soluționare și acordă cuvântul pentru susțineri.
Av.N. S., având cuvântul pe cererea de apel pentru intimata petentă, solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică, întrucât din probele administrate rezultă că acea persoană găsită de către inspectorii de la I. la acel punct de lucru efectiv nu muncea, ci s-a dus la fratele său și la șeful de echipă pentru a-l aștepta pe administratorul firmei în vederea angajării la acea societate.
Angajarea a avut loc imediat în ziua următoare, deci nu a fost vorba sub nici o formă de o muncă la negru.
El nu a prestat o astfel de activitate în folosul societății, decât după ce a fost angajat, acest lucru fiind dovedit cu martorii audiați la instanța de fond, cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Tribunalul reține apelul în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea comunicată și introdusă la Judecătoria Călărași, cu poșta, conform plicului, f. 9 dosar și înregistrată la data de 11.08.2014 sub nr. _ , petenta S.C. T. & C. S.R.L., cu sediul în Călărași, ., ., ., județul Călărași, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J_, cod fiscal_, reprezentată de P. A. G. în calitate de administrator și în contradictoriu cu intimatul Inspectoratului Teritorial de Muncă Călărași a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr._/16.07.2014 ., încheiat de inspector de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Călărași, solicitând în principal ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal mai sus menționat, exonerarea de plata amenzii aplicate, iar în subsidiar să se dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu aceea a avertismentului.
În motivarea plângerii petenta a arătat că, prin procesul verbal enunțat a fost sancționată cu 10.000 lei (RON) amendă contravențională, reținându-se că în urma controlului efectuat la locul de muncă organizat de societatea sa în loc. Călărași, ., Jud. Călărași (lucrări de reabilitare) a fost depistată o persoană (I. I.) care desfășura activitate în cadrul societății fără a avea întocmite forme legale de angajare (contract individual de muncă).
A arătat că sancțiunea care a fost aplicată este nelegală și netemeinică pentru că fapta pentru care a fost sancționată nu există. Este adevărat că în urma controlului efectuat la locul de muncă organizat de societatea sa în loc. Călărași, ., Jud. Călărași (lucrări de reabilitare) în data de 10.07.2014 a fost legitimat numitul I. I., care a declarat că desfășoară activitate pentru societate în funcția de muncitor necalificat din data de 10.07.2014, data controlului.
În ceea cel privește pe domnul I. I. în data de 10.07.2014 s-a prezentat la locul de muncă organizat de societate, pentru a solicita un loc de muncă conform cererii scrise de acesta la solicitarea domnului S. M. ce are calitatea de șef echipă, iar la acel moment avea și calitatea de împuternicit al societății, administratorul societății fiind plecat din localitate în acea perioadă. În urma discuțiilor cu reprezentatul societății s-a stabilit că în momentul în care administratorul va reveni în localitate va fi chemat pentru a negocia un contract de muncă. Cu această ocazie i-au fost comunicate documentele necesare angajării (fișă medicală, copie acte personale și acte calificare) s-a luat hotărârea ca acesta să fie primit la muncă în funcția de muncitor necalificat la data la care poate prezenta toate documentele solicitate de către angajator. Cu ocazia controlului efectuat la locul de muncă organizat de societate a fost legitimat domnul I. I. care a declarat că lucrează pentru societate (confuzie ușor de înțeles, datorită faptului că dumnealui avea o înțelegere verbală cu reprezentatul societății). A solicitat a se reține modul tendențios în care inspectorul de muncă face precizarea în procesul verbal de control că, în momentul legitimării domnului I. I. acesta "poziționa și fixa bordurile cu material". Această precizare fiind singulară, pentru ceilalți salariați nu se face nici o mențiune cu privire la ce activități mai desfășurau aceștia în momentul în care completau declarațiile la care se face referire în procesul verbal de control ., nr._ încheiat în data de 16.07.2014. Tot în mod tendențios se face precizarea în același proces verbal de control, că domnul I. I. este “menționat și în subsolul fișei de identificare completată de M. M.".
Din discuțiile purtate cu domnul I. I. și M. M. a rezultat faptul că aceștia au completat acele fișe de identificare conform indicațiilor inspectorilor de muncă prin întrebări și indicații de genul: "hai să trecem și pe domnul că este prezent aici și acesta este colegul dumneavoastră, nu?" sau "din moment ce vă aflați aici înseamnă că lucrați pentru această firmă, este adevărat?". Inspectorul de muncă a considerat faptul că domnul I. I. desfășura activitate pentru societate fără să aibă dovezi în acest sens și fără să țină cont de următoarele aspecte: toți salariații săi erau echipați, la momentul controlului, cu echipamente de lucru și de protecție distincte (salopete, bocanci, șepci, târnăcoape, lopeți mistrii, etc.) care făceau posibilă recunoașterea cu ușurința a unui salariat care desfășura activitate de construcții; la data controlului inopinat au fost prezentate foile colective de prezență și fișele de instruire, completate la zi, unde domnul I. I. nu era menționat.
Față de cele menționate mai sus a solicitat a se reține următoarele aspecte:
- domnul I. I. nu desfășura efectiv activitate la data efectuării controlului, ci doar a declarat că este salariatul societății fără a menționa că avea o înțelegere verbală cu conducerea unității în vederea angajării, angajare ce urma să se producă în momentul în care domnul I. I. va aduce toate documentele necesare angajării;
- inspectorii de munca menționează că acesta desfășura activitate fără a face mențiunea (corectă), că acesta de fapt se afla in incinta punctului de lucru și a răspuns afirmativ la întrebarea inspectorilor de muncă dacă lucrează pentru aceasta societate considerând ca domnul I. I. desfășoară activitate pentru societate fără a avea nici o dovadă scrisă în acest sens (pontaj, foi prezență, dovezi de calculare a drepturilor salariale, fise de instructaj, proces verbale de predare-primire a echipamentului de lucru,etc.), și a mai menționat că societatea nu mai a fost sancționată pentru muncă fără forme legale.
A solicitat a se mai reține că a întocmit și transmis către I.T.M. Călărași contracte individuale de muncă pentru toate persoanele care desfășoară sau au desfășurat activitate în cadrul societății; că a achitat obligațiile către bugetele de stat (CAS,CASS,SOMAJ, IMPOZIT,etc), precum că a și respectat obligația de a plăti în bani cel puțin o dată pe lună salariul stabilit prin contractul individual de muncă.
Aceste aspecte a încercat să le arate agentului constatator, cu ocazia încheierii procesului verbal, nefiind consemnate la rubrica obiecțiuni, pentru că agentul constatator nu a vrut să țină seama de dovezile scrise pe care le-a prezentat (contracte individuale de muncă încheiate în formă scrisă, foi colective de prezență, informare anterioara încheierii contractului individual de muncă, regulament intern, fișa de post, cerere de angajare etc.) ci acesta a aplicat direct amenda contravențională.
Față de cele expuse a solicitat anularea procesului verbal atacat și exonerarea de la plata amenzii în cuantum total de 10.000 lei, iar în situația în care se va aprecia că se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa solicită a se avea în vedere probatoriul administrat, în circumstanțierea situației de fapt, și să se reaprecieze/constate gradul de pericol social al faptei, care este unul foarte redus și în temeiul art. 7 din O.G. 2/2001, să se dispună înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu cea a avertismentului.
În drept: art.1, art. 7, art. 31,art. 32, 33, 34 din OG 2/2001.
În susținere a propus proba cu înscrisuri aflate la filele 6-8 din dosar, martorul S. M., precum și orice alte probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri.
La data de 14.08.2014, în cadrul procedurii de regularizare, petentei i s-a comunicat cu adresa de la fila 10 din dosar să achite taxa de timbru în sumă de 20 lei, sub sancțiunea anulării cererii, relații comunicate la data de 08.09.2014, fila 35-36 din dosar.
La aceiași dată s-a dispus efectuarea unei adrese către intimat pentru a depune toate înscrisurile ce au stat la baza dresării procesului verbal de contravenție privind pe petentă, pentru a verifica inclusiv termenul în care a fost depusă plângerea contravențională, relații comunicate la data de 22.08.2014, filele 17-34 din dosar.
La data de 08.09.2014 instanța în baza dispozițiilor art. 201 al.1 Cod procedură civilă a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către intimat, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la data comunicării cererii, în condițiile art. 165 Cod procedură civilă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a propune probe și invoca excepții, în afară de cele de ordine publică.
La data de 01.10.2014 intimatul a formulat întâmpinare prin care solicită a se constata că cererea a fost tardiv introdusă și, astfel solicită respingerea plângerii pentru următoarele considerente: conform art. 31 alin. (l) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . Nr._/16.07.2014 a fost comunicat prin serviciul poștal (cu confirmare de primire) în data de 22.07.2014. Solicită să se constate că plângerea contravențională a fost depusă la instanță cu depășirea termenului de 15 zile impus de lege. Potrivit extrasului de pe portalul instanței plângerea a fost înregistrată în 11.08.2014. Pentru motivele de mai sus solicită admiterea excepției tardivității acțiunii și respingerea cererii introdusă de petent.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea plângerii ca netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:
În motivare arată că în urma unui control inopinat, având ca obiect identificarea cazurilor de muncă nedeclarată, efectuat în data de 10.07.2014, între orele 11,45 și 12,15 la locul de muncă al petentei situat în localitatea Călărași, ., județul Călărași, a fost identificat prin fișă de identificare, completată pe proprie răspundere în temeiul art.15 (1) litera b din HG 1377/2009 R, numitul I. I. care presta activitate pentru petentă (poziționa și fixa borduri cu material), fără să aibă încheiat în formă scrisă contract individual de muncă.
În data de 16.07.2014, la sediul I. Călărași, s-a finalizat controlul prin întocmirea procesului verbal de control nr._/l6.07.2014. Ca rezultat al celor constatate inspectorii de muncă au întocmit procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/16.07.2014, prin care a fost aplicată o sancțiune contravențională în cuantum de 10.000 lei, conform dispozițiilor art. 260 alin.1 lit. e din Legea 53/2003 - cuantumul minim prevăzut de lege.
A solicitat a se observa că la data controlului inopinat - 10.07.2014, nu exista întocmit contract individual de muncă pentru numitul I. I., deși acesta desfășura efectiv activitate în folosul societății. Persoana identificată a declarat în fișa de identificare că lucrează pentru petentă, ca muncitor, fără să fi semnat contract de muncă, lucrând 8 ore pe zi. Acesta a mai declarat că lucrează împreună cu Ș. G., Ș. V., I. C. și I. I. care au confirmat acest lucru semnând pe aceeași fișă de identificare . Cu prilejul aceluiași control a fost identificat și lucrătorul M. M. care a declarat că lucrează împreună cu I. I. din 0l.07.2014.
Din verificarea raportului din registrul general de evidență a salariaților (baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii), rezultă fără nici un dubiu că petenta nu a încheiat și transmis contract de muncă pentru I. I..
Potrivit art.16 din Legea 53/2003 angajatorul este obligat să încheie contracte individuale de muncă în formă scrisă și să le înregistreze în registrul general de evidență a salariaților anterior începerii activității. Conform extrasului REVISAL petenta nu a încheiat și înregistrat contract, persoana identificată prestând efectiv activitate fără a exista o formă legală de angajare. Consideră relevant faptul ca nu mai exista obligațiile referitoare la înregistrarea fizica a contractelor individuale de muncă la inspectoratele teritoriale de muncă, astfel verificarea asupra modului cum angajatorul respecta prevederile privind încheierea și executarea contractelor de munca se poate realiza având in vedere datele transmise de către fiecare angajator în registrul general de evidență a salariaților în format electronic, la inspectoratul teritorial de muncă. Contractele individuale de munca trebuie transmise de către angajator, anterior începerii activității de către fiecare salariat în parte, pentru a exista o evidență strictă, fidelă, cronologică a contractelor individuale de muncă, prevenindu-se astfel înregistrarea retroactivă a acestor contracte. Alegațiile petentei potrivit cărora persoana identificată se afla la punctul de lucru pentru a solicita un loc de muncă sunt nedovedite și făcute cu intenția de a duce instanța în eroare. Consideră apărările petentei neîntemeiate și solicită respingerea lor. Inspectorii de muncă au consemnat situația de fapt reală fără să facă consemnări tendențioase așa cum susține petenta. Situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție este rezultatul unor constatări personale ale unui organ aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca scop respectarea legilor și apărarea statului de drept. Astfel, constatările personale ale unui agent constatator dau conținut și susținere prezumției de legalitate și temeinicie a procesului verbal. În acest context, veridicitatea constatărilor personale ale agentului constatator nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor indicii clare și indubitabile că situația de fapt reținută în procesul verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuie dovedite de petentă care susține netemeinicia procesului verbal, sarcina probei revenindu-i acesteia, dispozițiile art. 249 din Codul de proc. civ. fiind pe deplin aplicabile (Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege).
A solicitat a se reține, pe de o parte, că cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească, și petentul nu dovedește altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, iar pe de altă parte procesul verbal face dovada deplină cu privire la starea de fapt și de drept reținută, simpla negare a petentei, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde adevărului, nu este suficientă, atât timp cât nu aduce probe sau nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa. Urmează a se constatata că cele consemnate de inspectorii de muncă sunt confirmate de declarațiile din fișele de identificare ale numiților I. I. și M. M., persoane adulte și responsabile, care și-au asumat cele declarate prin semnătură. Față de aceste argumente apreciază că înscrisurile depuse de petentă nu dovedesc o altă situație de fapt decât cea consemnată de inspectorii de muncă și nu există nici un motiv de anulare a procesului verbal.
Sub aspectul legalității urmează a se constata că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._/16.07.2014 a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.17 din OG 2/200l cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute. În consecință consideră că nu există nici un motiv pentru anularea acestuia.
În ceea ce privește solicitarea petentei de înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertisment, a solicitat respingerea ei pentru următoarele considerente: în speță s-a aplicat minimul prevăzut de lege pentru această contravenție și înlocuirea amenzii cu avertisment nu este în concordanță cu scopul urmărit de legiuitor, acesta nefiind atins prin minimizarea pericolului social pe care-l implică utilizarea forței de muncă fără forme legale de angajare, gradul sporit de pericol social al faptei este evidențiat și de modificările aduse Codului Muncii, astfel că amenzile pentru săvârșirea contravenției au fost majorate considerabil, de la un minim special de 3.000 lei la un minim special de 10.000 lei și până la un maxim special de 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată fără forme legale de angajare, fiind desființat pragul maxim al amenzii, care era de 100.000 lei și în speță, relevantă este intenția angajatorului, de a nu urma procedura legala de angajare, în baza unui contract individual de muncă.
În actualul context socio-economic, munca la negru ca și evaziunea fiscală reprezintă două fenomene de amploare, cu profunde implicații negative în plan social și economic. Apreciază clemența manifestată de instanță cu privire la practici de acest gen, că nu ar face altceva decât să favorizeze propagarea lor, cu implicații atât la nivel individual, în ceea ce privește angajatul, cât și la nivel socio - economic, în ceea ce privește bugetul consolidat al statului. Legiuitorul a avut în intenție în primul rând protejarea intereselor persoanelor care muncesc în astfel de condiții și care nu beneficiază de nici un sprijin material în caz de accident de muncă, neavând contract individual de muncă încheiat și înregistrat înainte de începerea activității și nu a intereselor economice ale angajatorilor care încalcă prevederile legislației muncii. Munca nedeclarată are efecte negative, pe termen scurt si lung, atât pentru individ cât și pentru societate, precum și pentru bugetul de stat, existând o relație interdependentă între plata contribuțiilor și impozitelor și accesul la drepturile de asigurări sociale și alte măsuri de protecție socială.
A considerat că s-a făcut dovada că fapta contravențională prevăzută de art. 260 alin. l lit. e a fost săvârșită, fiind corect constatată și consemnată de către inspectorii de muncă, iar sancțiunea aplicată este bine proporționată, ținându-se cont, la individualizarea faptei, de vinovăția angajatorului, de pericolul social al contravenției, fiind aplicat minimul prevăzut de lege. De asemenea, a considerat că angajatorul trebuia să aibă reprezentarea consecințelor pe care le implica această faptă, inclusiv cele de natură pecuniară.
Față de cele mai sus arătate a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulată de S.C. T.&C. SRL ca fiind netemeinică și nelegală, și să se rețină în sarcina contravenientei procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției dresat de I., cu obligarea la plata amenzii.
În drept: art. 205 din Codul de Procedura Civilă.
În susținerea întâmpinării a propus proba cu înscrisuri.
A solicitat judecarea prezentei și în lipsă, conform disp. art. 411 alin. (1) pct. 2 din Codul de Procedură Civilă.
La data de 06.10.2014 instanța a dispus comunicarea întâmpinării către petentă, cu mențiunea ca în termen de 10 zile de a formula răspuns la aceasta, însă aceasta nu a formulat răspuns.
La data de 27.10.2014, instanța a fixat termen de judecată la data de 18.11.2014, cu citarea părților.
Pentru termenul din data de 18.11.2014, petenta a depus o cerere prin care solicită pe lângă audierea martorului S. M. și a martorului I. I..
La termenul de judecată din 25.11.2014, instanța în conformitate dispozițiile art. 255 Cod procedură civilă rap. la art. 258, art. 260 și art. 258 Cod procedură civilă, a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială pentru petentă, iar pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, ca fiind utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.
A încuviințat în cadrul probei testimoniale numai audierea martorului S. M., acesta fiind indicat și în plângerea contravențională.
La termenul de judecată din data de 09.12.2014, instanța a procedat la audierea martorului S. M. propus de petentă din depoziția căruia a rezultat următoarele: a precizat că în data de 10.06.2014 a venit la locul unde lucra pe . numitul I. I., la fratele lui și tatăl său care deja lucrau la această societate. Menționează că aceasta a venit în ideea de a se angaja dar nu a făcut nimic în ziua respectivă, nu a muncit deloc. La ora 11,00, însă au venit 2 mașini ale I. și i-a adunat pe toți. Organele de control de la I. după ce s-au adunat i-au pus să dea declarații pe fiecare în parte. În declarație I. I. a spus că nu a venit să muncească, ci pentru a fi văzut de administrator în vederea angajării. La o diferență de o zi sau două această persoană a fost angajată cu contract de muncă. Și la acest moment numitul I. I. lucrează la societatea petentă. A precizat că lucrează la societatea reclamantă în funcția de șef de echipă, cu contract de muncă. În afară de I. I. organele de control de la I. nu au mai găsit și alte persoane, ci toată lumea din ziua respectivă de la fața locului sunt angajați cu contract de muncă la societatea reclamantă. Menționează că I. I. s-a prezentat pe . unde lucra fratele și tatăl său la ora 10,00, i-a spus că vrea să fie angajat, însă la rândul său i-a spus că nu poate să ia nicio decizie pentru că trebuie să vorbească cu administratorul societății. Numitul I. I. a rămas în continuare la fața locului până a venit administratorul societății.
Soluționând cauza, Judecătoria Călărași, prin sentința civilă nr.3560/16.12.2014, a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în Călărași, ., ., ., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J_, cod fiscal_, reprezentată de P. A. G. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit de intimatul I. CĂLĂRAȘI, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, la data de 16.07.2014.
A înlocuit sancțiunea contravențională cu amendă în cuantum de 10.000 lei aplicată petentei prin procesul verbal sus-menționat cu sancțiunea constând în „Avertisment”.
A atras atenția petentei asupra respectării prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003, faptă sancționată conform art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 16.07.2014, petentei i s-a încheiat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ dresat de agent constatator din cadrul intimatului I.T.M. Călărași prin care i s-a aplicat amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei pentru că, la data de 10.07.2014, între orele 11,45 și 12,15 la locul de muncă al petentei situat în localitatea Călărași, ., județul Călărași, a fost identificat prin fișă de identificare, completată pe proprie răspundere în temeiul art.15(1) litera b din HG 1377/2009 R, numitul I. I. care presta activitate pentru petentă (poziționa și fixa borduri cu material), fără să aibă încheiat în formă scrisă contract individual de muncă.
Procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de către petentă, acesta fiind încheiat la sediul I. Călărași și comunicat prin poștă.
Astfel, procesul-verbal contestat a fost comunicat petentei prin poștă, la data de 22.07.2014, cu confirmare de primire, f. 20 din dosar, petenta formulând plângere în termen legal, respectiv la data de 06.08.2014, plângerea fiind depusă și transmisă Judecătoriei Călărași prin poștă cu plic, la data de 06.08.2014, conform plicului atașat la dosar la f. 9, ca atare plângerea fiind depusă în termenul legal prevăzut de legiuitor.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța a constatat următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța consideră că situația de fapt reținută de către agentul constatator prin „propriile simțuri” corespunde realității pentru următoarele considerente:
Este unanim acceptat că procesul – verbal de contravenție întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări beneficiază de o prezumție în ce privește legalitatea, veridicitatea și autenticitatea în temeiul art.269 C.p.c. raportat la art.47 din O.G. nr.2/2001, urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. În aceste condiții, cum prezumția poate fi răsturnată, nu este încălcată prezumția de nevinovăție și dreptul contravenientului la apărare și la un proces echitabil. De altfel și din perspectiva jurisprudenței Curții în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par.2 din Convenție nu interzice existența unei prezumții de fapt și de drept (Salabiaku c. Franța). Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor – verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței).
Potrivit art. 16 alin.1 din Legea nr.53/2003 rep. și mod. contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română; obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului; forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului, iar conform alin.2 din același act normativ: “anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă”.
Vinovăția reprezintă trăsătura contravenției care impune, ca o condiție de existență a unei fapte tipice, necesitatea ca persoana care a comis actul incriminat să fi realizat, la momentul comiterii acelui act, implicațiile actului său și să fi putut să determine efectele acestuia.
Prin urmare, vinovăția presupune două laturi inseparabile: un factor intelectiv, adică cunoașterea semnificației sociale și a urmărilor eventuale ale faptei și un factor volitiv, adică libertatea de deliberare și de decizie din partea făptuitorului. Numai existența cumulativă a acestor factori conduce la stabilirea vinovăției, ca o condiție a răspunderii contravenționale.
În cauză, numitului I. I. i s-a încheiat contract de muncă la data de 23.07.2014 fiind înregistrat în aplicația Revisal.
Or, în materie contravențională, gradele vinovăției nu sunt importante, întrucât potrivit legislației în vigoare, răspunderea contravențională se angajează indiferent dacă fapta este săvârșită cu intenție sau din culpă.
Astfel, comportamentul petentei nu este de natură să înlăture răspunderea contravențională, angajatorul fiind un profesionist trebuia să știe că anterior începerii oricărei activități contractul individual de muncă trebuie încheiat în formă scrisă și înregistrat la I., dar este o împrejurare pe care instanța o va reține în circumstanțiere, analizând modul de individualizare a sancțiunii prin raportare și la circumstanțele săvârșirii faptei.
Prin urmare sub aspectul temeiniciei, instanța constată că din probatoriul administrat nu a reieșit o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator prin care să se răstoarne prezumția de legalitate sau să facă incident în cauză principiul in dubio pro reo.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța a reținut următoarele:
Principiul proporționalității sancțiunii ce își are originea în art.53 din Constituție impune anumite obligații în sarcina organelor de aplicare a sancțiunilor.
Astfel, în aprecierea gravității faptei trebuie avute în vedere mai multe criterii ce țin de starea de fapt și care pot indica un grad mai ridicat sau mai redus de periculozitate socială a faptei. Primul dintre acestea este, în mod evident, gradul de culpabilitate a contravenientului.
Potrivit disp. art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Or, în cauză din probele administrate reiese circumstanțele săvârșirii faptei (din declarația scrisă rezultă că numitul I. I. are normă întreagă de 8 ore, fiindu-i încheiat contract de muncă în formă scrisă) care relevă un grad de pericol social mai redus, mai ales că numitul I. I. nu a fost vătămat în vreun fel, fiindu-i încheiat contract de muncă pe perioadă nedeterminată,cu un salariu de 450 lei fără spor, dar și faptul că petenta nu ar mai fi fost sancționată pentru săvârșirea de fapte contravenționale de aceeași natură (intimata nu a învederat că petenta ar avea cazier contravențional). Totodată instanța remarcă că persoana a fost angajată, apare pe lista REVISAL, iar din procesul verbal de control rezultă că nu au fost identificate alte persoane fără forme legale de angajare și că în general respectă dispozițiile în materie, fiindu-i indicat și niște măsuri ce vor fi aduse la îndeplinire. De asemenea martorul audiat în cauză a declarat că numitul I. I. a venit în ziua respectivă pentru angajare, așteptându-l pe administratorul societății și de aceea a fost găsit la fața locului și pus să dea declarație, acesta, în prezent fiind angajat cu contract de muncă.
În acest sens, instanța a reținut că, potrivit prevederilor art. 7 și 21 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei imputate, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, iar sancțiunea constând în „Avertisment” se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
Din aceste prevederi legale rezultă că pentru o faptă care întrunește toate elementele constitutive ale contravenției consacrate de textul de lege în baza căruia a fost constatată, va putea fi aplicată sancțiunea avertismentului doar atunci când, față de circumstanțele concrete ale faptei și ale contravenientului, se constată o atingere minimă adusă valorilor sociale protejate de norma legală prin care a fost instituită contravenția.
În analiza pericolului social concret al faptei imputate petentei, instanța va avea în vedere în primul rând că fapta reținută în procesul-verbal de contravenție a fost rezultatul unei împrejurări excepționale, astfel cum rezultă din probele administrate. Nu rezultă nici din susținerile părților și nici din probele administrate în cauză că numitul I. I. ar fi prestat anterior o altă activitate în interesul și la dispoziția petentei, activitatea ulterioară a acestuia fiind desfășurată în baza contractului de muncă înregistrat de petentă la 23.07.2014. Acesta a declarat în fișa de identificare că nu are semnat contrat de muncă, fiindcă venise pentru angajare, însă asta nu înseamnă că dacă o persoană cere relații pentru angajare și este găsită la fața locului în momentul în care vin în control inspectorii I. și nici nu are o pregătire anume, (muncitor necalificat în cazul de față) lucrează fără contract de muncă. De altfel, din fișa de identificare a numitului I. I. rezultă că mențiunea lucrare borduri este scrisă de inspectorul de muncă și reluată ulterior de această persoană.
De asemenea, chiar dacă nu înlătură vinovăția petentei, instanța a constatat că petenta nu a acționat cu intenția de a obține un avantaj injust și nici nu a obținut un beneficiu major din fapta imputată.
Pentru motivele expuse, instanța a constatat că rolul preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale în cauza de față poate fi realizat fără executarea efectivă a amenzii în cuantum de 10.000 lei, avertizarea petentei cu privire la consecințele unor fapte ulterioare de aceeași natură fiind suficientă pentru a-i induce acesteia un comportament de conformare pe viitor la prevederile legislației muncii.
Față de cele expuse, instanța a constatat că sancțiunea aplicată constând în amendă este disproporționată în raport de criteriile enunțate, fapta reținută neavând un pericol social deosebit.
În consecință, instanța a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta . împotriva procesului-verbal . nr._ din data de 16.07.2014 în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ CĂLĂRAȘI și a înlocuit sancțiunea principală aplicată prin procesul – verbal menționat cu sancțiunea avertisment.
Plângerea a fost legal timbrată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel Inspectoratul Teritorial de Muncă Călărași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de fond în mod greșit a înlocuit sancțiunea amenzii aplicate cu avertisment, ignorând gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite. Faptul că petenta a încheiat ulterior controlului contract de muncă nu înlătură vinovăția acesteia, iar fapta constatată prezintă gradul de pericol social al contravenției stabilite. A mai arătat că fapta a fost corect constatată și individualizată de agentul constatator.
Apelul este fondat.
Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție contestat, petenta a fost sancționată contravențional, în baza art. 260 alin.1 lit. e din Legea nr. 53/2003 R, cu amendă în cuantum de 10.000 lei, reținându-se că aceasta a primit la muncă pe numitul I. I., fără ca în prealabil să îi încheie acesteia un contract de muncă în formă scrisă.
Fiind investită, potrivit art 34 alin.1 din OG 2/2001 cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, cu toate că petenta a contestat situația de fapt reținută de către agentul constatator, instanța apreciază că aceasta corespunde realității.
Instanța reține, pe de o parte, că cel ce face o propunere trebuie să o dovedească, iar pe de altă parte, că procesul verbal de contravenție face dovada deplină cu privire la starea de fapt si de drept reținută însă până la proba contrară.
Probele administrate de petentă in fața instanței nu au facut dovada unei alte situații de fapt, din fișa de identificare întocmită de intimată la data controlului rezultând că persoana depistată la punctul de lucru al petentei lucra, fără contract de muncă. Astfel, în cauză s-a audiat un martor, care a arătat că persoana depistată de agentul constatator s-a prezentat în ziua respectivă în vederea angajării, dar că nu a lucrat efectiv, așteptându-l pe administratorul societății.
Analizând această declarație, tribunalul o apreciază ca fiind pro causa, făcută în scopul exonerării contravenientei de răspundere. Această persoană, în fața instanței de fond, nu a putut explica de ce numitul I. I. a declarat la momentul controlului că lucra fără contract de muncă. În cauză nu s-a făcut dovada că asupra numitului I. I. s-au exercitat presiuni pentru a semna fișa de identificare.
Așadar, petenta se face vinovată de săvârșirea faptei contravenționale reținută în sarcina sa, obligația de întocmire a contractului individual de muncă incumbându-i.
Întrucât petenta nu a reușit să răstoarne prezumția de veridicitate instituită de lege în favoarea actului sancționator și neexistând alte elemente care să formeze instanței convingerea că procesul verbal atacat ar fi netemeinic, urmează să mențină procesul verbal ca legal și temeinic.
Față de împrejurarea că petenta a fost sancționată cu aplicarea unei amenzi in cuantum de 10 000 lei, nu se pune problema reindividualizării sancțiunii în condițiile în care gradul concret de pericol social al faptei corespunde sancțiunii aplicate.
Instanța apreciază fapta ca având un grad ridicat de pericol social, având în vedere urmările sociale ale faptei pentru angajați, respectiv că lipsa contractelor de muncă lipsește de protecție socială pe salariați, nu li se calculează vechime în muncă, nu beneficiază de protecția legislației muncii, executând o muncă numai în beneficiul angajatorului.
Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul, în baza art.480 alin. 2Cod procedură civilă va admite apelul declarat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Călărași împotriva sentinței civile nr.3560/2014 pronunțată de Judecătoria Călărași pe care o schimbă în tot și rejudecând respinge plângerea formulată de S.C. T. & C. SRL împotriva procesului verbal . nr._/16.07.2014 încheiat de I. Călărași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.480 al.2 Cod proc.civ.
Admite apelul declarat de I.T.M. Călărași împotriva sentinței civile nr.3560/2014 pronunțată de Judecătoria Călărași pe care o schimbă în tot și rejudecând respinge plângerea formulată de S.C. T. & C. SRL împotriva procesului verbal . nr._/16.07.2014 încheiat de I. Călărași.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Aprilie 2015.
Președinte, N. D. | Judecător, A. H. | |
Grefier, C. V. |
Red.N.D./22.04.2015
Jud.fond M.S.
Tehnored.N.D./C.V.
Ex.4/22.04.2015
2 .
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 3446/2015.... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ?.u..... → |
|---|
