Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința nr. 6066/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6066/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 4371/117/2014
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6066/2014
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. V.
Grefier O.-R. L.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul B. A. în contradictoriu cu pârâta A. J. A FINANTELOR PUBLICE CLUJ, chemat în garanție A. F. PENTRU MEDIU, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei, au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 05.11.2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 05.08.2014 sub nr. de mai sus, reclamantul B. A. a solicitat obligarea pârâtei A. J. A FINANTELOR PUBLICE CLUJ la restiuirea sumei de 3526 lei, reprezentând timbru de mediu achitat în vederea înmatriculării definitive a unui autoturism pe numele său, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei si până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: chitanța care atestă plata taxei de poluare, cartea de identitate a autoturismului, dovada înmatriculării anterioare a autoturismului în spațiul UE, corespondență purtată cu AFP Cluj-N., alte înscrisuri relevante.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâta A. J. A FINANTELOR PUBLICE CLUJ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii.
Pe fondul cauzei, pârâta a precizat faptul că acțiunea este inadmisbilă întrucât nu face dovada vreunui drept sau interes ocrotit de lege, că a acesta a achitat timbru de mediu și că nu are un drept de restituire a taxei care sp fie protejat de lege. A susținut că reclamantul nu se încadrează în niciuna din situațiile de excepție prevăzute lege pentru a fi exonerat de plata timbrului de mediu, și că ultimului proprietar i se restituie valoarea reziduală la momentul scoaterii din parcul auto național.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu în considerarea faptului că această taxă constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Chemata în garanție a formulat întâmpinare prin care a susținut că prin intermediul pârâtei a fost colectată taxa, sumele fiind în final direcționate către beneficiarul Administrația F. pentru Mediu. Cu toate acestea, a susținut că potrivit art. 5 alin.1 din OUG 9/2013, în cazul admiterii unei asemenea acțiuni, suma care face obiectul cererii de restituire va fi restituită de organul fiscal competent, din taxa încasată în conturile organului fiscal competent sau din taxa/timbrul virat la bugetul F. pentru Mediu. Chemata în garanție a susținut inadmisibilitatea acțiunii formulate de reclamant, ca urmare a faptului că organul fiscal nu are căderea de a exmina dispozițiile OUG nr. 9/2013 în raport de preevderile dreptukui comunitar și nici de a aplica cu prioritate aceste dispoziții, fără a ține cont de legislația internă, fiind necesar ca prevederile OUG 9/2013 să fie mia întâi declarate neconstituționale. A mai arătat aceasta că OUG nr. /2013 a armonizat cerințele comunitare cu necesitățile interne, fiind taxate primordial emisile generate de autovehicule și, de asemenea, prevederea legală menționată a înlăturat carcaterul indirect discriminatorium, prin taxarea unitară indiferent de proveninența autovehiculului..
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, la dosarul cauzei fiind depuse în copie următoarele: certificat de înmatriculare a vehiculului în traducere legalizată, carte de identitate a vehiculului, dovada de plată a taxei de poluare, corespondență purtată cu AFP, cerere de restituire.
Analizând și coroborând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Opel Astra cu nr. de identificare W0L0AHL_ anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG 9/2013, timbru de mediu în valoare de 3526 lei la AJFP Cluj, la data de 30.04.2013.
Ulterior, reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.
Instanța reține hotărârea preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene în pronunțată la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, prin care s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse – în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor – unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
În același sens s-a pronunțat CJUE și în cauza N. c. României din 7 iulie 2011, arătând că aceleași considerații (privind incompatibilitatea taxei cu art. 110 TFUE) se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG 208/2008, OUG 218/2008, OUG 7/2009 și, respectiv, OUG 117/2009. S-a apreciat de către Curte că toate versiunile de modificare a OUG 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Urmare a pronunțării acestor cauze a fost adoptată de legiuitorul român Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care a abrogat OUG 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, suspendată pe parcursul anului 2012, iar apoi O.U.G. nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.
Verificând dispozițiile acestui din urmă act normativ, tribunalul constată că prin intermediul său au fost înlăturate discriminările care au fost avute în vedere de CJUE la momentul pronunțării cauzelor menționate, nemaiexistând prevederi care să aducă atingere Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 din OUG nr. 9/2013, „Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”.
Prin urmare, instanța rețien că ulterior datei de 1 ianuarie 2013, obligația de plată a taxei pentru emisii poluante, respectiv, cea de plată a timbrului de mediu, intervine nu doar cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autovehicul rulat ci și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate asupra autoturismelor rulate pentru care nu s-a plătit taxa specială prevăzută de Legea nr. 571/2003, taxa prevăzută de OUG nr. 50/2008 sau taxa prevăzută de Legea nr. 9/2012, precum și cu ocazia înmatriculării pentru prima dată a unui autoturism.
Nu poti fi primite argumentele invocate de reclamant referitoare la încălcarea dreptului de proprietate consfințit de Constituția României, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere că prin chiar Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului este prevăzut că dispozițiile normelor europene în materie nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii. Dimpotrivă, plata timbrului de mediu respectă principiul „poluatorul plătește”, având în vedere modul de calcul al taxei care vizează durata de folosință a autovehiculului.
Totodată, nu poate fi primit nici critica rferitoare la persoana celui care achită timbrul de mediu, atât timp cât cumpărătorul dobândește un autovehicul care, în mod evident, prin utilizare, constituie o sursă de poluare.
De asemenea, instanța reține că nu este îngrădit accesul la justiție și nici nu se încalcă autoritatea de lucru judecat, timbrul de mediu fiind plătit pe baza unor dispoziții legale. Nu se încalcă nici principiul neretroactivității legii civile deoarece taxele a căror restituire s-a dispus de către instanțele judecătorești au fost reglementate diferit, dispozițiile legale care le reglementau fiind neconform dreptului UE. După data de 1 ianuarie 2013, obligația de plată a taxei pentru emisii poluante, respectiv, ulterior, cea de plată a timbrului de mediu, intervine nu doar cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autovehicul rulat ci și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate asupra autoturismelor rulate pentru care nu s-a plătit taxa specială prevăzută de Legea nr. 571/2003, taxa prevăzută de OUG nr. 50/2008 sau taxa prevăzută de Legea nr. 9/2012, precum și cu ocazia înmatriculării pentru prima dată a unui autoturism.
Astfel, având în vedere că timbrul de mediu se aplică în mod nediferențiat și nediscriminatoriu tuturor autoturismelor rulate la transcrierea dreptului de proprietate, fără a se distinge după cum acestea provin din alte țări ale Uniunii Europene sau din România, considerentele pentru care reclamanta a formulat acțiunea nu mai sunt de actualitate deoarece taxa nu mai are ca efect stânjenirea liberei circulații a autovehiculelor în cadrul pieței interne comune, neavând nici efect direct de restrângere a acestei libere circulații, nici efect indirect, echivalent, care să conducă la o descurajare a libertății comerțului.
Totodată, instanța rețien că nu se încalcă principiul supremației dreptului comunitar întrucât libera circulație a mărfurilor nu este stânjenită. Timbrul de mediu nu este o taxă stabilită în considerarea circulației bunurilor, ci are ca scop protecția mediului față de poluarea rezultată din utilizarea vehiculelor, fiind aplicabil tuturor autovehiculelor. Așadar, timbrul de mediu nu constituie o taxă vamală sau o taxă cu efect echivalent acesteia, interzisă de art. 30 din TFUE, deoarece plata acestei taxe nu este determinată de circulația bunului în interiorul Uniunii Europene, acest aspect fiind total irelevant la stabilirea obligației de plată a taxei.
Pentru toate considerentele expuse, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. A. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ, având ca obiect restituirea sumei achitată cu titlu de timbru de mediu, ca neîntemeiată.
Față de soluția pronunțată cu privire la cererea principală, în temeiul art. 74 C.proc.cic., va respinge și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, ca neîntemeiată.
Va lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. A., CNP_, cu domiciliul în Cluj-N., ., ., cu domiciliul procesual ales la C.. Av. C. N., cu sediul în Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 76, ., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ, cu sediul în Cluj-N., Piața A. I. nr. 19, jud. Cluj, având ca obiect restituirea sumei achitată cu titlu de timbru de mediu, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție formulatp de pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în sector 6 București, Splaiul Independenței nr. 294, corp A, ca neîntemeiată.
Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Cluj, Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pronunțată în ședința publică din data de 11.11. 2014.
Președinte, R.-M. V. | ||
Grefier, O.-R. L. |
Red./Dact./RMV/11.12.2014
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... → |
|---|
