Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința nr. 5459/2014. Tribunalul CLUJ

Sentința nr. 5459/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 2708/117/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Cod operator de date cu caracter personal 3184

SENTINȚA CIIVLĂ Nr. 5459/2014

Ședința publică de la 29 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE F. C. J.

Grefier C. S.

Pe rol fiind judecarea litigiului privind pe reclamantul H. I. și pe pârâții A. FINANTELOR PUBLICE A MUN.T., D. G. A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI CLUJ, chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantului, avocat I. R. cu delegație la dosar, lipsă fiind restul părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care arată că la data de 28 mai 2014, prin serviciul registratură al instanței, pârâta Serviciul Municipal T. a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere de chemare în garanție, în două exemplare, din care un exemplar a fost comunicat reclamantului, iar la data de 10 iunie reclamantul a depus răspuns la întâmpinare.

Instanța, în temeiul art. 131 din noul Cod de proc. civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței stabilind că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, temeiul de drept fiind art. 95 pct. 1 din noul Cod de proc. civ raportat la dispozițiile art. 10 din Legea 554/2004.

Instanța pune în discuție reprezentantei reclamantului admisibilitatea în principiu a cererii de chemare în garanție și excepția inadmisibilității acțiunii invocată pe cale de întâmpinare.

Reprezentanta reclamantului solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii și admiterea cererii de chemare în garanție formulată de pârâtul Serviciul Municipal T..

Tribunalul, deliberând, admite în principiu cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, formulată de către pârâtă, apreciind că sunt îndeplinite condițiile art.74 alin.2 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art.64 Cod procedură civilă.

Reprezentanta reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune și solicită acordarea cuvântului pe fond.

În temeiul art. 255 Noul cod de proc. civ., încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei acordă cuvântul în susținerea acțiunii.

Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtului Serviciul Fiscal Municipal T. să-i plătească reclamantului suma de 2403 lei reprezentând taxa pentru emisii, precum și dobânda legală în materie civilă începând cu data de 22.05.2012 până la restituirea integrală a debitului. Solicită admiterea cererii de chemare în garanție. Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru în valoare de 243 lei și onorariu avocațial in cuantum de 500 lei conform chitanțelor depuse la dosar.

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul H. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Serviciul Fiscal Municipal T. și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj obligarea acestora la restituirea sumei de 2403 RON plătita cu titlul de taxă pentru emisii poluante și obligarea la plata dobânzii legale aferente sumei menționate de la data achitării și până la restituirea efectivă a sumei pretinse, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a achiziționat un autovehicul înmatriculat într-o țară comunitară și a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, apreciind că taxa de poluare este ilegală și discriminatorie.

În drept, s-a invocat art. 148 alin. 2 din Constituția României, art. 28, 30, 34 și 110 din Tratatul de la Lisabona, art. 7, din Legea nr. 554/2004, O.G. nr. 13/2011.

În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de calcul a taxei de poluare, chitanța de plată a taxei, cartea de identitate a autoturismului, actul prin care a dobândit autoturismul, acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru UE, corespondență purtată cu SERVICIUL FISCAL MUNICIPAL T..

Pârâtul Serviciul Fiscal Municipal T. a formulat întâmpinare, invocând inadmisibilitatea acțiunii având în vedere că reclamantul nu a contestat în termenul legal prevăzut de art. 207 alin.1 din OG nr. 92/2003 decizia de calcul prin care a fost stabilită si a cărei restituire este solicitată. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată arătând că normele legale care au instituit taxa de poluare sunt conforme cu legislația europeană.

Pârâtul a mai formulat și cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu. În motivarea cererii de chemare în garanție s-a arătat că taxa constituie venit la bugetul F. pentru mediu care este gestionat de chemata în garanție. Prin urmare, în sarcina acestei părți cade obligația de restituire a taxei în situația în care acțiunea principală este admisă.

Chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu, legal citată, nu a depus întâmpinare în cauză pentru a-și preciza poziția procesuală.

Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:

Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Ford Fiesta cu nr. de identificare WF0XXGAJAVG45705, anterior înmatriculat într-un stat membru al Uniunii Europene. În vederea înmatriculării în România a autoturismului, reclamantul a fost obligat să achite suma de 2403 lei cu titlul de taxă pentru emisii poluante, taxă pe care a achitat-o la Serviciul Fiscal Municipal T., prin chitanța . nr._/22.05.2012.

Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe pârâtului Serviciul Fiscal Municipal T., pârâtul respingându-i cererea.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul Serviciul Fiscal Municipal T., care se impune a fi analizată cu prioritate, conform art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța urmează a o respinge pentru următoarele considerente:

Prin Decizia nr. 24/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite cu ocazia recursului în interesul legii promovat s-a statuat faptul că „Procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod”.

Această interpretare a textelor legale incidente, obligatorie pentru instanțe conform art.329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, demontează argumentele invocate de pârâtă în susținerea excepției inadmisibilității.

Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că taxa pentru emisiile poluante este reglementată de Legea nr. 9/2012. Potrivit art. 4 din acest act normativ, obligația de plata a taxei intervine: cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania; la repunerea in circulatie a unui autovehicul dupa incetarea unei exceptari sau scutiri; la reintroducerea in parcul national a unui autoturism, in cazul in care, la momentul scoaterii sale din parcul national, i s-a restituit ultimului proprietar valoarea reziduala a taxei; precum și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, in Romania, asupra unui autovehicul rulat si pentru care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule si care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii.

Alineatul 2 al acestui articol privitor la achitarea taxei cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate a fost suspendat prin OG. nr. 1/2012, incepand cu 31.01.2012 pana la 01.01.2013.

Rezulta, așadar, că, în prezent, ca urmare a suspendării dispozițiilor alin. 2 a art. 4 din lege, taxa este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in Romania, nu si pentru cele care au fost deja inmatriculate in Romania si care sunt deja in circulatie.

Problema care se ridica in cauza este aceea de a stabili daca Legea nr. 9/2012 este compatibila cu prevederile legislatiei comunitare.

In privinta reglementarilor comunitare in materie, instanta retine ca, potrivit art. 110 din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene(in continuare TFUE) nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne nationale similare. Scopul general al art. 110 este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor, cu referire la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala consistenta produselor provenind din alte state membre, prin comparatie cu produsele interne.

In temeiul dispozitiilor art. 148 din Constitutie, in cauza sunt aplicabile direct normelor comunitare, care au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. Asadar, instanta va analiza compatibilitatea dreptului intern cu cel comunitar in materie fiscala.

Din dispozitiile Legii nr. 9/2012 –forma in vigoare- rezulta ca pentru un autoturism produs in Romania sau alt stat membru al UE nu se percepe taxa pentru emisiile poluante la o noua inmatriculare, daca anterior autoturismul a fost inmatriculat tot in Romania. Aceeasi taxa se percepe insa daca autoturismul produs in tara sau in alt stat membru este inmatriculat prima data in Romania.

In consecinta, instanta retine ca Legea nr. 9/2012 este contrara art. 110 din TFUE, fiind destinata sa diminueze introducerea in tara a unor autoturisme deja inmatriculate . membru, cum este cazul de fata. Or, dupa aderarea Romaniei la UE, aceasta solutie nu este admisibila, intrucat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze consumul produselor importate, influentand astfel decizia consumatorilor.

Chiar daca taxa pentru emisiile poluante nu reprezinta o taxa vamala directa, fata de caracterul sau special si aplicabilitatea discriminatorie intre autoturismele second-hand deja inmatriculate in Romania si cele cu provenienta din alte state, este evident caracterul sau echivalent al unei taxe vamale.

In consecinta, instanta apreciaza ca taxa pentru emisiile poluante reprezinta un obstacol in calea liberei circulatii a marfurilor in cadrul Comunitatii, iar reglementarea acesteia nu poate fi justificata prin satisfacerea unor cerinte obligatorii ale interesului public.

In acelasi sens s-a pronuntat si Curtea de Justitie a Uniunii Europene prin hotararea pronuntata la 7 aprilie 2011 in cauza C-402/09 T. c. Romaniei, stabilind ca art. 110 se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in acest stat membru, daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit incat descurajeaza importul de vehicule de ocazie, fara insa a descuraja cumpararea de vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si aceeasi uzura pe piata nationala.

Prin aceasta hotarare Curtea a stabilit cu valoare de principiu ca o reglementare nationala care impune un impozit intern aplicabil vehiculelor de ocazie importate dintr-un alt stat membru trebuie 1) sa nu depaseasca valoarea reziduala a aceleiasi taxe incorporate in valoarea vehiculelor de ocazie similare; si 2) sa nu aiba o valoare atat de mare, astfel incat, raportat la reglementarile anterioare reglementarii evaluate in dosar descurajeaza importurile fara a descuraja si achizitiile de vehicule de ocazie deja existente pe piata nationala.

De asemenea, in hotararea pronuntata in Cauza C-263/10 N./D. G. a Finantelor Publice Gorj, A. Finantelor Publice Targu Carbunesti, A. F. pentru Mediu, CJUE a statuat, raportandu-se la variantele taxei pe poluare aplicabile in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2010, ca „Articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in acest stat membru daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit incat descurajeaza punerea in circulatie in statul membru mentionat a unor vehicule de ocazie cumparate din alte state membre, fara insa a descuraja cumpararea unor vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si acceasi uzura de pe piata nationala.”

In consecinta, intrucat potrivit art. 148 alin. 2 din Constitutia Romaniei, tratatele constitutive ale Uniunii Europene se aplica prioritar fata de dispozitiile contrare din legile interne, iar art. 110 TFUE interzice restrictionarea liberei circulatii a marfurilor, instanta constata întemeiată cererea de obligare la restituirea taxei pentru emisii poluante achitată de reclamant.

În ceea ce privește dobânda legală pretinsă, tribunalul apreciază că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.G. nr. 13/2011, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.

Având în vedere considerentele mai sus expuse și faptul că, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008, taxa de poluare achitată de reclamant s-a constituit venit la bugetul F. pentru mediu, în temeiul art. 72 și urm din codul de procedură civilă se va admite și cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, care va fi obligată să plătească pârâtului suma de 2403 lei reprezentând taxa pentru emisii poluante achitată prin chitanța . nr._/22.05.2012 precum și dobânda legală în materie civilă începând cu data de 22.05.2012 până la restituirea integrală a debitului.

În baza art. 453 din Noul Cod de procedură civilă, tribunalul va obliga pârâtul sa plătească reclamantului suma de 743 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru în valoare de 243 lei și onorariu avocațial in cuantum de 500 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția inadmisibilității cererii, invocata de pârâtul Serviciul Fiscal Municipal T. ca nefondata.

Admite acțiunea exercitată de reclamantul H. I., CNP_, dom. în T., ., jud.Cluj, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat I. R. din T., ., ..Cluj în contradictoriu cu pârâții Serviciul Fiscal Municipal T., cu sediul în T., Piața R. nr. 15 B, jud.Cluj și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj, cu sediul în Cluj-N., Piața A. I. nr. 19, jud.Cluj, în consecință:

Obligă pârâtul Serviciul Fiscal Municipal T. să plătească reclamantului suma de 2403 lei reprezentând taxa pentru emisii poluante achitată prin chitanța . nr._/22.05.2012 precum și dobânda legală în materie civilă începând cu data de 22.05.2012 până la restituirea integrală a debitului.

Admite cererea de chemare în garanție formulată de Serviciul Fiscal Municipal T. în contradictoriu cu chemata în garanție Administrația F. Pentru Mediu .

Obligă chemata în garanție Administrația F. Pentru Mediu să plătească pârâtului Serviciul Fiscal Municipal T. suma de 2403 lei reprezentând taxa pentru emisii poluante achitată prin chitanța . nr._/22.05.2012 precum și dobânda legală în materie civilă începând cu data de 22.05.2012 până la restituirea integrală a debitului.

Admite cererea de chemare în garanție formulată de Serviciul Fiscal Municipal T. în contradictoriu cu chemata în garanție Administrația F. Pentru Mediu..

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 743 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru în valoare de 243 lei și onorariu avocațial in cuantum de 500 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Septembrie 2014.

Președinte,

F. C. J.

Grefier,

C. S.

Red.F.C.J./Tehn.V.A.M.

5 ex./22.10.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința nr. 5459/2014. Tribunalul CLUJ