Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 797/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 797/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 23-04-2014 în dosarul nr. 5001/211/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 797/R/2014
Ședința publică de la 23 Aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. R. G.
Judecător O.-C. T.
Judecător A.-F. D.
Grefier C.-S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent M. C. N., DIRECTIA POLITIA COMUNITARA, SERVICIUL CONTROL URBANISM SI DISCIPLINA IN CONSTRUCTII, împotriva Sentinței civile nr._/11.12.2012 al Judecătoriei C.-N., privind și pe intimat C. A. I., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:
- intimat - C. A. I. personal
Lipsa fiind:
- recurent - M. C. N., DIRECTIA POLITIA COMUNITARA, SERVICIUL CONTROL URBANISM SI DISCIPLINA IN CONSTRUCTII
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată faptul că la data de 07.04.2014 s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei C., prin care se solicită respingerea recursului formulat de M. C.-N. ca fiind nefundat.
Intimata arată că nu mai are alte cereri în probațiune.
Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Intimata solicită respingerea recursului ca fiind nefondat, cu consecința menținerii sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Arată intimata faptul că este vorba despre trei imobile situate unul peste celălalt, hornul pornește de jos, are 7 m, iar partea care ieșea din pod era din cărămidă. Arată intimata faptul că acea parte a refăcut-o, acum fiind din metal. Mai arată faptul că hornul are două găuri paralele, iar M. C. nu a știut care dintre acestea merge către apartamentul său. În acest sens arată intimata faptul că s-au curățat ambele găuri. Mai arată faptul că o perioadă de timp, singurul care folosea hornul era M. C.. În momentul de față hornul nu mai este folosit, apartamentele având centrală termină.
TRIBUNALUL
Reține că prin Sentința civilă nr._/11.12.2012, pronunțată de Judecătoria C.-N., în dosar nr._ a fost admisă plângerea formulata de petenta C. A.-I. și in consecință:
S-a dispus anularea procesului verbal de contravenție nr. 26/19.01.2012 si înlăturată amenda aplicata de 3000 lei si măsura complementara.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele :
Prin procesul verbal menționat mai sus, petenta a fost sancționata contravențional cu amenda in cuantum de 3000 lei, pentru săvârșirea contravenției prev de art 26 alin.1 lit.a din Legea nr. 50/1991 constând in aceea ca a efectuat in cursul anului lucrări de desființare parțială respectiv modificarea unuia din cele 3 coșuri de fum părți comune indivize ale imobilului cu nerespectarea prev. Legii nr. 50/1991 respectiv fara a detine autorizațiile de desființare/construire necesara.
In cuprinsul procesului verbal se menționează ca lucrările care au fost efectuate de petenta au fost relatate si descrise de numitul M. C-tin proprietar al .>
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța a considerat că în vederea justei soluționări a cauzei trebuie să facă o distincție între neregularitățile unui act juridic care sunt ocrotite în mod expres sub sancțiunea nulității și cele pentru care legea nu stabilește în mod expres o astfel de sancțiune.
Si aceasta întrucât, in primul rând, în procedeul verificării legalității unui act juridic, judecătorul nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de petenta în cererea sa, ci fiind sesizat cu analiza legalității actului trebuie să aibe în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către acesta din oficiu. În al doilea rând, dacă judecătorului nu i-ar fi permis să verifice legalitatea actului atât din punct de vedere al nulităților exprese, cât și a celor virtuale, s-ar putea ajunge la situația în care un act juridic nelegal întocmit să rămână în vigoare.
Dacă în cercetarea legalității unui act juridic, judecătorul învestit în acest sens ar fi obligat să respecte întru-totul principiul disponibilității fără a avea posibilitatea de a verifica alte aspecte decât cele sesizate de petent în cererea sa, ar putea ajunge la situația în care deși constată prin propriile verificări că actul este nul, în lipsa unei solicitări exprese în acest sens în conținutul cererii de chemare în judecată, ar trebui limitându-se doar la cele invocate de petent, să-i respingă acțiunea și să păstreze un act nevalabil întocmit.
Tocmai pentru evitarea unor astfel de consecințe nedorite pe plan procesual, legiuitorul a creat cele două tipuri de sancțiuni respectiv nulitatea absolută și relativă, diferența dintre cele două constituind faptul că prima poate fi invocată de orice persoană, inclusiv de judecător cu ocazia judecării unei acțiuni în care este sesizat cu verificarea legalității unui act.
Prin urmare, în opinia instanței în momentul în care acesta este sesizată cu verificarea legalității unui act juridic, aceasta - în vederea evitării păstrării în circuitul juridic a unui act ilegal - trebuie să-l analizeze, având în vedere toate condițiile de valabilitate ale acestuia, așa cum au fost stabilite de textele legale în vigoare în momentul întocmirii lui, indiferent dacă condițiile ad validitatem de fond și/sau de formă sunt sau nu stabilite sub sancțiunea nulității exprese și absolute sau virtuale și relative.
În concret, acest demers înseamnă verificarea nu numai a acelor aspecte de nelegalitate care au fost invocate de petenta în cererea sa, ci și a acelora care au fost omise, dar care sunt stabilite sub sancțiunea nulității exprese și absolute, putând fi, astfel, invocate și constatate din oficiu de către judecător.
Analizând conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._, instanța a constatat că acesta respectă întocmai condițiile de fond și de formă ad validitatem stabilite de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității exprese și absolute.
Din această cauză, instanța a considerat că procesul-verbal mai sus amintit este un act juridic legal întocmit nefiind lovit de vreo cauză de nulitate absolută sau relativă. Totodată, instanța a constatat că fiind vorba de un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic în înțelesul art. 1171 Cod civil.
Procesul-verbal de constatare a contravenției fiind un act autentic se bucură până la dovada contrară de o prezumție de veridicitate, în sensul că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul.
Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Din cele arătate mai sus reiese că această inversare a prezumției, nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul(a), cu respectarea prevederilor art. 1169 Cod civil, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedura civila, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Totodată, instanța a constatat că, în acest sens, puterile sale sunt limitate de principiul disponibilității, aceasta neputând administra dovezi din oficiu în vederea dovedirii netemeiniciei celor constatate și, astfel, a inversării prezumției de veridicitate. Această sarcina este una exclusivă și îi aparține, potrivit art. 1167 cod civil doar petentului.
Prin urmare, în situația în care un petent, în cursul judecății, prin coroborarea oricăror probe legale, concludente și pertinente încuviințate și administrate de instanța, în temeiul art. 167 Cod procedura civila, reușește să dovedească faptul că situația reținută în conținutul procesului-verbal nu este corespunzătoare adevărului, instanța va constata faptul că prezumția de veridicitate a fost răsturnată, va admite acțiunea și va anula procesul-verbal.
În consecință, instanța sesizată cu analiza temeiniciei unui proces-verbal de constatare a contravenției trebuie să cerceteze, în primul rand, faptul dacă petenta a solicitat sau nu probe în vederea răsturnării prezumției de veridicitate, în al doilea rând dacă probele administrate susține sau nu o altă stare de fapt decât cea reținută în conținutul procesului-verbal și, în al treilea rand, dacă această stare de fapt dovedită în fața instanței este sau nu în măsură să ducă la anularea procesului-verbal.
Astfel, în primul rand, instanța a constatat faptul că petenta a solicitat instanței ca aceasta, în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedura civila, să-i încuviințeze probe în vederea dovedirii existenței în speță a unei stări de fapt contrare cu cele reținute prin procesul-verbal de constatare a contravenției contestat în prezenta cauză.
Martorul încuviințat si audiat de către instanța ,respectiv M. M. I. precizează ca a fost solicitat de către petenta sa o ajute sa degajeze un pom care cauze in urma unei furtuni, ocazie cu care a constatat ca in curte erau căzute bucăți de cărămida care proveneau din hornul casei, horn care era deteriorat ca urmare a vechimii si uzurii. Pentru ca bucățile de cărămida erau căzute si in podul casei apa de la intemperii se infiltra in apartamentul de la etaj.
Astfel, instanța a constatat că declarația martorului se coroborează atât cu cele arătate de petent în cuprinsul plângerii, cât și cu mențiunile petentului consemnate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție.
Petenta a cumpărat . imobilul situat în C.-N., . nr.25 la sfârșitul anului 2006,.La . deasupra apartamentului acesteia locuiesc părinții petentei, iar deasupra apartamentului lor se află podul aferent acestei porțiuni de imobil. Intreg imobilul scriptic are 5 apartamente, dar în corpul de clădire unde locuiește se află . și 4, iar . M. C. are intrare separată de pe ., acesta neavând nici un acces în partea de construcție a petentei.. Foștii proprietari de la care a cumpărat . au adus la cunoștință că, au existat mai multe procese între aceștia și M. C., care nu s-a înțeles cu nici un proprietar și care a efectuat lucrări care au afectat întreg imobilul fără să aibă acordul celorlalți proprietari din imobil, în urma soluționării proceselor a fost obligat M. Constant/n să desființeze lucrările efectuate și să aducă construcția la starea inițială. Ulterior s-a ajuns la o înțelegere cu acesta și s-a convenit ca în schimbul faptului că i s-a lăsat să folosească M. C. o porțiune de teren aflată pe o latură a clădirii unde acesta și-a edificat un hol de acces la . . a renunțat la folosința tuturor părților indivize din corpul nostru de clădire. Ca atare proprietarii de la acea dată și-au împărțit subsolul și podul clădirii, astfel încât la data la care petenta s-a mutat în imobil erau clar delimitate părțile aferente apartamentelor 2 și 4 din pod și subsol. Părțile comune ale clădirii necesitau o . reparații, pereții casei scărilor fiind grav deteriorați, treptele și ușa de la intrare fiind deteriorate, la fel acoperișul, streșinile, fațada și gardul imobilului cu porțile de acces. La repararea pereților din casa scării a contribuit și proprietarul . 1/3 din contravaloarea acestor lucrări, în rest toate lucrările de întreținere a părților comune fiind efectuate exclusiv pe cheltuiala petentei, respectiv tencuit, reparat și dat cu tencuială decorativă pereții din casa scării de la pod până la subsol, cumpărat și montat gresie în casa scării de la parter până la accesul la pod, cumpărat și montat balustrade în casa scării, cumpărat și montat ușa din termopan de la . de clădire, montat termosistem pe fațada clădirii cu tencuială decorativă, cumpărat și montat izolație pe soclul aferent . montat piatră naturală pe soclu, executarea împrejmuirii exterioare, montarea porților în curtea interioară și schimbarea streșinilor și a burlanului care colectează apa pluvială de pe acoperiș spre canalizare. La toate aceste lucrări de întreținere M. C. nu a dorit să contribuie deoarece a susținut că el a renunțat cu mult timp înainte la tot ce ține de corpul nostru de clădire astfel încât nu este de acord să suporte nici un fel de cheltuială de întreținere în acest sens. In cursul anului 2006 când s-a mutat petenta,in apt.5, funcționa un laborator medical, . M. C., fiind folosit până în anul 2009. Apoi acest apartament a rămas gol până în anul 2011 când M. C. a închiriat acest spațiu către ., societate care desfășoară activitate de catering. Ca amplasament acest . situat sub apartamentul petentei, doar holul de acces fiind construit pe peretele exterior unde este livingul acestuia. Datorită faptului că reprezentanții acestei societăți chiriașe au amplasat la sfârșitul anului 2011 pe gardul imobilului și pe fațada clădirii, numeroase bannere publicitare, fără să aibă acordul proprietarilor si in mod special al petentei, ci doar acordul lui M. C., aceasta le-a atras chiriașilor de mai multe ori atenția că mirosurile de la gătit ne deranjează pe toți ceilalți locatari, M. C. a început să aibă o atitudine extrem de obraznică față de ceilalți proprietari și să facă tot felul de reclamații stupide. Mai mult, întrucât a dorit în cursul anului 2011 să schimbe destinația . spațiu comercial și întrucât i-a fost respinsă această solicitare deoarece nu avea acordul nici unui proprietar din imobil,acesta a avut o atitudine șicanatoare fata de toți ceilalți proprietari.
Pe fondul acestor divergente, numitul M. C. a chemat un agent constatator din cadrul Primăriei C.-N., căruia i-a relatat ca petenta a efectuat lucrări care necesitau autorizație de construcție, in urma relatărilor, fiind încheiat procesul verbal de contravenție in litigiu.
Având în vedere că, în speță de față, prin probele administrate în cauză, petenta a dovedit faptul că a lucrările efectuate s-au impus cu stringenta si nu necesitau autorizație de construcție, a reușit nu numai să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului-verbal, ci a dovedit și lipsa unui element esențial pentru întrunirea tuturor condițiilor laturii obiective a contravenției.
Potrivit art. 16 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție va cuprinde în mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale, cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.
Văzând dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentei nu întrunește elementul material necesar pentru a califica fapta drept contravenție, întrucât, așa cum rezultă din întregul material probator administrat în cauză, contestatoarea nu a manifestat o comportare activă, conștientă și voluntară în sensul de a încălca regulile de autorizare in domeniul construcțiilor.
În consecință, instanța a apreciat ca fiind justificate susținerile petentei așa cum acestea au fost prezentate în conținutul plângerii și a constatat că procesul-verbal de constatare a contravenției menționat mai sus nu prezintă o situația reală, fiind, astfel, neîntemeiat, fapt ce a avut ca și efect admiterea plângerii formulate de petenta și anularea procesului-verbal de constatare a contravenției.
M. C.-N. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr._ din 11.12.2012, pronunțată de Judecătoria C.-N. în dosar nr._, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă cu consecința respingerii plângerii contravenționale, pentru următoarele motive:
Prin sentința civilă nr._ din 11.12.2012, pronunțată de Judecătoria C.-N. în dosarul sus-menționat, s-a admis plângerea contravențională, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției nr. 26/19.01.2012 formulată de C. A. I., cu domiciliul în Mun. C.- N., . nr. 25, ., s-a înlăturat amenda aplicată de 3000 lei și măsura complementară.
Motivul reținut de către instanța de fond a fost faptul că văzând dispozițiile art. 1 din O.G. 2/2001 potrivit cărora constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, fapta reținută în sarcina petentei nu întrunește elementul material necesar pentru a califica fapta drept contravenție, întrucât așa cum rezultă din întregul material probator administrat în cauză, contestatoarea nu a manifestat o comportare activă, conștientă și voluntară în sensul de a încălca regulile de autorizare în domeniul construcțiilor.
În primul rând consideră că instanța de fond s-a rezumat la o simpla motivare fără a analiza toate actele care au fost depuse la dosarul cauzei, menționând că "starea precară a hornului cu două găuri până la nivelul planșeului din pod" a necesitat intervenția de urgență, fără autorizare, ocazie
cu care s-a fixat ulterior, un tub metalic de cea 3,5 m înălțime într-una din gurile de aerisire, celelalte rămânând în continuare acoperite la nivelul planșeului podului.
În al doilea rând, din dispozițiile legale ale art. 2, art. 28 și art. 32 ale Legii nr. 50/1991 rep., rezultă că activitatea de construire este supusă regimului de autorizare, care este de ordine publică. Acest regim impune, în mod strict, parcurgerea succesivă a etapei autorizării și subsecvent, a celei de punere în operă a construcției.
În acest context, în opinia sa, petentul nu a fost vătămat printr-un drept recunoscut prin lege ci, dimpotrivă, a procedat abuziv la realizarea unor lucrări în lipsa autorizației de construire.
În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 199 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 15 iunie 2005, a reținut că "obligația obținerii autorizației de construcție are drept scop prevenirea consecințelor negative în cazul unor construcții necorespunzătoare, sancțiunea nerespectării acestei obligații - desființarea construcției - nefiind contrară pevederilor constituționale . "
Apreciază că din jurisprudența Curții Constituționale cu privire la măsura desființării construcțiilor executate nelegal, reiese cu evidență scopul instituirii acesteia: protejarea interesului unităților administrativ-teritoriale, și implicit interesul general al statului, de a oferi cetățenilor un climat de siguranță, nu doar prin instituirea unor norme severe în domeniul construcțiilor, dar și prin asigurarea respectării acestora.
În consecință, pentru motivele mai sus-expuse, solicită admiterea recursului nostru așa cum a fost formulat și modificarea sentinței cu consecința respingerii plângerii contravenționale.
În caz de nevoie, solicită judecarea cauzei și în condițiile art. 242 Cod.pr.civilă.
Intimata C. A. I. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de M. C. N. împotriva sentinței civile nr._/2012 pronunțată de Judecătoria C. N. și, pe cale de consecință să se mențină dispozițiile hotărârii atacate ca fiind legale și temeinice, pentru următoarele motive:
Prin sentința civilă nr._/2012 instanța de fond a admis plângerea contravențională formulată de petentă și în consecință a dispus anularea procesului verbal de contravenție nr.26/19.01.2012 și a fost înlăturată amenda aplicată de 3000 lei și măsura complementară.
În considerentele hotărârii instanța de fond a reținut că plângerea formulată este întemeiată, că s-a dovedit o stare de fapt contrară celei reținute de către organul constatator și că fapta reținută în sarcina subsemnatei nu întrunește elementul material necesar pentru a califica fapta drept contravenție, întrucât așa cum rezultă din întregul material probator administrat în cauză, nu a manifestat o comportare activă, conștientă și voluntară în sensul de a încălca regulile de autorizare în domeniul construcțiilor.
Apreciază că recursul formulat ca fiind vădit nefondat, iar recurenta nu a adus nici o critică în concret hotărârii instanței de fond, astfel încât sub acest aspect din punctul său de vedere recursul este nemotivat, dar având în vedere că prezenta cauză prevede calea de atac doar a recursului, instanța trebuie să analizeze cauza sub toate aspectele. Ca atare, solicită a se observa că raportat la întreg probatoriului administrat, respectiv înscrisuri și proba testimonială, a dovedit o stare de fapt contrară, astfel încât în mod corect instanța de fond a admis plângerea contravențională formulată.
În cuprinsul procesului verbal încheiat ÎN LIPSĂ în anul 2012 se menționează faptul că a efectuat în cursul anului 2010 lucrări de desființare parțială, respectiv de modificare a unuia din cele trei coșuri de fum ale imobilului, fără autorizație de desființare și construire. De asemenea această desființare a fost efectuată de la nivelul planșeului pod a celor două guri de aerisire ale coșului de fum la care era conectată centrala termică a apartamentului 5. Ca urmare a problemelor create la sistemul de încălzire din . inserat un tub metalic de cea. 3, 5 m înălțime într¬una din gurile de aerisire, cealaltă rămânând în continuare acoperită la nivelul planșeului podului, această modificare nefiind nici aceasta autorizată.
Din păcate starea de fapt reală dovedită în fața instanței de fond este cu totul alta decât cea arătată în procesul verbal. Pentru o mai bună înțelegere a stării de fapt reiterează instanței de recurs situația dreptului de proprietate inclusiv de folosință asupra imobilului, respectiv a părților indivize comune din care face parte și podul unde se află și unul din hornurile casei. Astfel a cumpărat . imobilul situat în C.-N., . nr.25 la sfârșitul anului 2006, dată la care s-a mutat în imobil cu fiica sa care atunci avea câteva luni de zile. La . deasupra apartamentului său locuiesc părinții aceteia, iar deasupra apartamentului lor se află podul aferent acestei porțiuni de imobil. Precizează că întreg imobilul scriptic are 5 apartamente, dar în corpul de clădire unde locuiește se află . și 4, iar . M. C. are intrare separată de pe ., acesta neavând nici un acces în partea lor de construcție. Foștii proprietari de la care am cumpărat . ne-au adus la cunoștință că, cu mulți în urmă datorită faptului că au existat mai multe procese între aceștia și M. C., care nu s-a înțeles cu nici un proprietar și care a efectuat lucrări care au afectat întreg imobilul fără să aibă acordul celorlalți proprietari din imobil, în urma soluționării proceselor a fost obligat M. C. să desființeze lucrările efectuate și să aducă construcția la starea inițială. Ulterior s-a ajuns la o înțelegere cu acesta și s-a convenit ca în schimbul faptului că i s-a lăsat să folosească M. C. o porțiune de teren aflată pe o latură a clădirii unde acesta și-a edificat un hol de acces la . . a renunțat la folosința tuturor părților indivize din corpul nostru de clădire. Ca atare proprietarii de la acea dată și-au împărțit subsolul și podul clădirii, astfel încât la data la care familia sa s-a mutat în imobil avea clar delimitate părțile aferente apartamentelor 2 și 4 din pod și subsol.
De asemenea arătă că după mutarea lor, a constatat că părțile comune ale clădirii necesită o . reparații, pereții casei scărilor fiind grav deteriorați, treptele și ușa de la intrare fiind deteriorate, la fel acoperișul, streșinile, fațada și gardul imobilului cu porțile de acces. La repararea pereților din casa scării a contribuit și proprietarul . 1/3 din contravaloarea acestor lucrări, în rest toate lucrările de întreținere a părților comune fiind efectuate exclusiv pe cheltuiala sa, respectiv tencuit, reparat și dat cu tencuială decorativă pereții din casa scării de la pod până la subsol, cumpărat și montat gresie în casa scării de la parter până la accesul la pod, cumpărat și montat balustrade în casa scării, cumpărat și montat ușa din termopan de la . de clădire, montat termosistem pe fațada clădirii cu tencuială decorativă, cumpărat și montat izolație pe soclul aferent . montat piatră naturală pe soclu, executarea împrejmuirii exterioare, montarea porților în curtea interioară și schimbarea streșinilor și a burlanului care colectează apa pluvială de pe acoperiș spre canalizare. La toate aceste lucrări de întreținere M. C. nu a dorit să contribuie deoarece a susținut că el a renunțat cu mult timp înainte la tot ce ține de corpul lor de clădire astfel încât nu este de acord să suporte nici un fel de cheltuială de întreținere în acest sens. Arătă că în cursul anului 2006 când s-a mutat la . un laborator medical, . M. C., fiind folosit până în anul 2009. Apoi acest apartament a rămas gol până în anul 2011 când M. C. a închiriat acest spațiu către ., societate care desfășoară activitate de catering. Ca amplasament acest . situat sub apartamentul subsemnatei petente, doar holul de acces fiind construit pe peretele exterior unde este livingul . că reprezentanții acestei societăți chiriașe au amplasat la sfârșitul anului 2011 pe gardul imobilului edificat de petentă și pe fațada clădirii, numeroase bannere publicitare, fără să aibă acordul lor ci doar acordul lui M. C., și pentru că le-am atras chiriașilor de mai multe ori atenția că mirosurile de la gătit deranjează pe toți ceilalți locatari, M. C. a început să aibă o atitudine extrem de obraznică față de ceilalți proprietari și să facă tot felul de reclamații stupide. Mai mult, întrucât a dorit în cursul anului 2011 să schimbe destinația . spațiu comercial și întrucât i-a fost respinsă această solicitare deoarece nu avea acordul nici unui proprietar din imobil, acesta a încercat să se răzbune prin aceste șicane, făcând reclamații total neîntemeiate crezând că o va impresiona pe petentă. Deoarece chiriașilor acestuia li s-a pus în vedere la sfârșitul anului trecut, să dea jos toate panourile publicitare de pe fațada și gardul imobilului, M. C. i-a solicitat acordul ca aceștia să poată obțină autorizație de construire pentru amplasarea firmei și a reclamelor pe fațada, lucru cu care nu a fost de acord bineînțeles, la fel ca și ceilalți proprietari din clădire. A doua zi după ce i-a comunicat numitului M. C. că nu este de acord cu solicitarea acestuia, a venit împreună cu un prieten al lui, dl. agent constatator P. și cu încă o persoană care lucrează la Direcția de mediu din Primărie, a cărui nume nu apare pe procesul verbal atacat, care crezând că voi fi extrem de impresionată de acest lucru, i-au comunicat că i s-a făcut o sesizare că a dărâmat un horn din imobil și că din această cauză nu se poate folosi încălzirea în . că le-a adus la cunoștință acestor persoane că nu este nimic adevărat din ce susține dl. M. C. și a urcat în pod și le-a arătat că nu este nici un fel de problemă cu hornul la care este cuplată centrala termică din .. de la Direcția de mediu a și spus că hornul de metal asigură fără nici un fel de problemă evacuarea gazelor arse și că nu este nici un fel de problemă în acest sens, iar cea de-a doua gură de aerisire prin care se evacuează mirosurile din . prezent iasă în pod, dacă o deranjează se poate monta și la această gură de aerisire tot un tub metalic. Agentul constatator P. nefiind mulțumit că colegul lui nu-i susține punctul de vedere i-a solicitat să merg a doua zi până la Primărie să discut cu M. C. sesizarea lui. A doua zi s-a dus la Primăria mun.C.-N., unde dl. P. o aștepta împreună cu M. C. și care depășindu-și total atribuțiile a încercat să facă pe mediatorul să o convingă să-și dea acceptul ca chiriașii din . în legalitate, arătându-i și un înscris redactat de M. C. prin care arăta că el este de acord să nu fie sancționată pentru o contravenție imaginată de el și agentul constatator P. și să amplaseze și un tub la gura de aerisire de la hornul din podul folosit de familia sa. Bineînțeles că nu a fost de acord cu acest fapt și i-a atras atenția și agentului constatator că își depășește atribuțiile de serviciu și că va aduce la cunoștința primarului acest fapt.
De la acea dată și până în data de 19.01.2012 când a găsit pe ușa imobilului unde locuiește lipit procesul verbal atacat nu a mai primit nici un fel de înștiințare de la agentul constatator al intimatei.
Prevederile art.26 alin.1 lit a din Legea nr.50/1991 menționează că este contravenție executare sau desființarea totală sau parțială fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art.3, însă acest articol are o excepție în art.11 prin care se pot executa fără autorizație de construire reparațiile la acoperișuri, ori petenta tocmai aceasta a făcut reparând temporar acoperișul afectat de furtună și de un horn în stare avansată de degradare. Arăt că la acea dată nici nu a avut cunoștință de faptul că M. C. avea o centrală termică legată la acest horn și cu certitudine nu erau alte aparate, iar reclădirea unui horn dezafectat nu avea nici o justificare. De altfel, de când s-a mutat în imobil cu certitudine M. C. nu a curățat niciodată hornul, astfel încât nu și-a îndeplinit un minim de diligente pentru a-și asigura funcționalitatea centralei termice.
Starea de fapt descrisă trebuie avută în vedere pentru a sublinia lipsa de pericol social al faptei imputate care decurge din necesitatea efectuării acestor lucrări datorită neîntreținerii hornului de către M. C. care el a pus în pericol pe toți locatarii acestui imobil și care nu au cunoscut că cineva poate fi atât de inconștient să racordeze o centrală termică la un horn pe care nu l-a curățat niciodată și care a ajuns în stare avansată de degradare și care afecta și acoperișul imobilului. Pentru toate aceste aspecte a solicitat respingerea ca nefondat recursul formulat în cauză și pe cale de consecință să mențineți în întregime dispozițiile sentinței atacate ca fiind legale și temeinice.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 312 C.pr.civ., îl va respinge pentru următoarele considerente:
Intimata a fost sancționată contravențional pe considerentul că a efectuat în cursul anului 2010 lucrări de desființare parțiale respectiv, modificarea a unui coș de fum, cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 50/1991, adică fără a deține autorizație de desființare și construire necesară. Lucrările au constat în desființarea integrală a porțiunii terminale a coșului de fum începând de la nivelul planșeului pod a celor 2 guri de aerisire existente inițial ale coșului de fum la care erau conectate aparatele de utilizare, inclusiv centrala termică a apartamentului nr.5, ulterior, intimata inserând un tub metalic într-una din gurile de aerisire ca urmare a unor probleme create.
Așa cum rezultă din declarația martorului audiat la propunerea intimatei în vara anului 2010 a fost solicitat de către aceasta să o ajute să degajeze curtea de un pom care căzuse în urma unei furtuni, ocazie cu care a constatat că în acest loc erau căzute bucăți de cărămidă cu pământ care proveneau din hornul casei, horn care se deteriorase în urma furtunii.
A mai arătat totodată că hornul era deteriorat și datorită vechimii și uzurii, bucăți de cărămidă erau căzute și în podul casei, ceea ce a determinat înfiltrarea apei în apartamentul de la etaj al intimatei.
Așadar, nu poate fi reținută în sarcina petentei demolarea fără autorizație a acestui horn în exterior, în condițiile în care acesta s-a autodistrus din cauza vechimii și a interperiilor.
Într-adevăr, așa cum rezultă din cuprinsul procesul-verbal atacat și redat anterior între petentă și domnul M. C. a cărei declarație stă la baza întocmirii acestui proces-verbal, a fost demolată porțiunea de horn dintre planșeu și exterior datorită infiltrațiilor generate de vechimea hornului care au determinat deteriorarea tavanului intimatei și a montat un tub metalic într-una din gurile de aerisire ale hornului pentru apartamentul persoanei menționate anterior, însă tribunalul apreciază că asemenea lucrări datorită urgenței pe care o reclamau se puteau realiza și fără existența unei autorizații de construire, conform art. 11 din Legea nr. 50/1991 .
Astfel, conform acestui text de lege: “(1) Se pot executa fără autorizație de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcțiilor:
a) reparații la împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimba forma acestora și materialele din care sunt executate;
f) reparații la instalațiile interioare, la branșamentele și racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcțiilor, în limitele proprietății, montarea sistemelor locale de încălzire și de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum și montarea aparatelor individuale de climatizare și/sau de contorizare a consumurilor de utilități;
În cazul de față s-a înlocuit practic gura de aerisire existentă în horn aferentă instalației de aerisire cu un tub metallic cu aceeași funcțiune care a corespuns din punct de vedere tehnic și funcțional, așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat în data de 03.09.2010 (fila 13 dosar fond) și semnat și de către martorul menționat afectat.
De menționat că această reparație a fost determinată așa cum s-a precizat de starea de degradare a hornului și de consecințele produse asupra tavanului apartamentului intimatei.
Față de cele ce preced, tribunalul va respinge recursul, menținând soluția judecătoriei ca fiind temeinică și legală.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de M. C.-N. împotriva Sentinței civile nr._ din 11.12.2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C.-N., pe care o menține în totul. Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Aprilie 2014.
Președinte, O. R. G. | Judecător, O.-C. T. | Judecător, A.-F. D. |
Grefier, C.-S. Ș. |
Red. T.O.C./DACT. E.C. 2 EXPL. 22.05.2014.
Judecător de fond: E. E. P.-Judecătoria C.-N.
C.Ș. 28 Aprilie 2014
| ← Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Sentința... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 4499/2014. Tribunalul CLUJ → |
|---|
