Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1559/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1559/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 23-10-2013 în dosarul nr. 21951/212/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr. 1559
Ședința publică de la 23 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. J. N.
JUDECĂTOR A. L. N.
JUDECĂTOR M. C.
GREFIER C. G.
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție, promovat de recurentul petent M. V. domiciliat în mun.București, ..12, . ., în contradictoriu cu intimatul ORAȘUL E. PRIN PRIMAR- SERVICIUL POLIȚIEI LOCALE, cu sediul în orașul E. Sud, jud.C., îndreptat împotriva sentinței civile nr.4780/02.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr.21._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică pentru intimat răspunde av. B. G. în substituire pentru av. P. C. în baza delegației de substituire pe care o depune la dosar; lipsă fiind recurentul petent.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art. 87 pct. 2 și următoarele Cod pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual.
Reprezentantul intimatului depune la dosar împuternicirea avocațială și delegația de substituire.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, instanța constată dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatului având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței pronunțate de instanța de fond ca legală și temeinică, având în vedere că procesul verbal de constatare a contravenției respectă condițiile de legalitate impuse de lege iar recurentul petent se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa, parcând autoturismul pe trotuar în dreptul trecerii de pietoni. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL,
Prin plângerea înaintata Judecătoriei Constanta si înregistrata pe rolul acestei instanțe sub nr._, petentul M. V. a solicitat ca in contradictoriu cu intimatul Primarul Or. E. sa se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/11.08.2012.
In motivarea plângerii, petentul a invocat, în esență, nelegalitatea și netemeinicia procesului-verbal contestat.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, dar a fost reprezentat în fața instanței de apărător ales, care a solicitat respingerea plângerii, obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecată și a depus la dosar documentația care a stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul semnatar al procesului-verbal, G. M. E..
Analizând actele si lucrările dosarului instanța a constatat următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/11.08.2012, petentul a fost sancționat contravențional întrucât a oprit voluntar autoturismul pe trotuarul de pe . E. Nord, pe care sunt montate pavele, fapta fiind prevăzută și sancționată de dispozițiile HCL E. nr. 97/2011.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, conf. art. 17 din OG 2/2001.
Chiar daca criticile aduse de petent modalitatii de intocmire a procesului verbal ar fi reale, instanta a apreciat că lipsa unor mentiuni care, potrivit art.17 din OG 2/2001 interpretat per a contrario, nu sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, poate determina anularea procesului verbal de contraventie numai daca se dovedeste existenta unei vatamari, ca efect al omisiunii, care nu poate fi inlaturata decât prin anularea actului constatator. Or, in cauza de față, petentul nu a facut dovada unei vatamari care sa nu poata fi inlaturata decât prin anularea procesului verbal, neadministrând nici un mijloc de proba in acest sens.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a apreciat ca in situația sancționării unor contravenții, procesul verbal constituie un mijloc de proba, el dovedind o situație de fapt care a dus la încheierea sa si care conduce in mod rezonabil la o acuzație ce se bazează pe împrejurări de fapt ce, pentru a putea fi înlăturate, necesita susțineri întărite de probe din partea celui sancționat. Instanța a apreciat că propriile constatări ale agentului constatator – polițist se bucură de o prezumția relativă de temeinicie, atribut al autorității exercitate de reprezentanții statului.
Petentul a administrat probe, dar acestea nu au fost de natură să răstoarne prezumția relativa de legalitate si temeinicie de care se bucura procesul verbal de contravenție, simplele sale afirmații din cuprinsul plângerii nefiind suficiente pentru a forma convingerea instanței in sensul ca cele stabilite prin procesul verbal de contravenție nu corespund realității.
Instanța a constatat că din planșele fotografice depuse la dosar de intimat rezultă fără dubiu fapta contravențională săvârșită de petent, respectiv oprirea autoturismului pe trotuarul pe care sunt montate pavele (filele 20-21). Mai mult, instanța a constatat că petentul a parcat autoturismul pe trotuar chiar în dreptul trecerii de pietoni.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța a reținut că sancțiunea contravențională aplicată petentului este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Instanța remarcă faptul că stabilirea unor limite ale amenzii contravenționale într-un cuantum ridicat înseamnă că fapta este considerată de legiuitor ca prezentând o gravitate sporită, scopul aplicării acestor sancțiuni fiind acela de prevenire a distrugerii pavelelor montate pe trotuare și de menținere a unui aspect civilizat al stațiunii.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale evocate și situația de fapt reținută, instanța a apreciat că probele administrate nu au fost de natură să răstoarne prezumția de veridicitate și legalitate a procesului-verbal de contravenție contestat, ci, dimpotrivă, că acestea conduc la concluzia că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționat. Pentru aceste motive, instanța a menținut dispozițiile procesului-verbal și, în consecință, să respingă plângerea contravențională formulată, ca neîntemeiată.
În baza art. 274 al. 1 Cod proc. civ., instanța a obligat petentul la plata către intimat a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariul apărătorului ales al intimatului).
În termen legal petentul a formula recurs împotriva sentinței civile 4780/2013 pronunțată de Judecătoria C..
În motivarea recursului se arată că la locul faptei nu se afla niciun indicator de interdicție a staționării iar autoturismul nu se afla pe semnele de trecere a pietonilor.
Nu s-a luat în seamă argumentele invocate (aglomerația, poziția dominantă a intimatului, aplicarea sancțiunii conform pericolului social concret al faptei).
Legal coitat intimatul nu a formulat întâmpinare.
Procedând la judecata recursului se reține:
Procesul verbal este legale întocmit cu respectarea art. 16, 17, 19 din Og 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei se reține că organul constatator a dovedit fapta reținută.
Din planșele foto rezultă că petentul a parcat autoturismul pe trpotuar pe care sunt montate pavele iar conform art. 7 pct. 14 din HCL 97/2011 a Consiliului Local E. această faptă constituie contravenție.
Motivele invocate de recurentul petent respectiv aglomerația, lipsa unui indicator, faptul că erau mai multe mașini parcate nu înlătură prezumția de temeinicie a procesului verbal.
Instanța de recurs analizând motivele plângerii va aprecia gradul de pericol social al faptei în raport de dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001.
Instanța investită cu soluționarea plângerii contravenționale are a verifica nu doar măsura în care sancțiunea a fost aplicată în limitele actului normativ, ci și proporționalitatea acesteia cu gradul de pericol social concret al faptei, care este dar de împrejurările în care a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire de scopul urmărit și de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, criterii consacrate de art. 21 din OG 2/2001.
Este adevărat că sancțiunea aplicată s-a înscris în limitele prevăzute de lege.
Numai că, nerespectarea acestor limite ar fi atras ca sancțiune nulitatea procesului-verbal, iar nu adaptarea sancțiunii, prin înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.
În condițiile în care, spre deosebire de sancțiunile care aparțin altor ramuri de drept, sancțiunile contravenționale au, prin definiție, un caracter preventiv-educativ, sancțiunea contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și de formare a unui spirit de responsabilitate.
În funcție de contextul circumstanțial în care a fost săvârșită abaterea contravențională, că fapta este de o gravitate minimă, Tribunalul constată că soluția de înlocuire a amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment este întemeiată.
În conformitate cu art. 274 Cod pr. civil va obliga petentul către intimat la plata sumei de 250 lei cheltuieli de judecată (onorariu avocat fond) în raport de soluția de admitere în parte a plângerii în sensul înlocuirii amenzii cu avertisment.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de recurentul petent M. V. domiciliat în mun.București, ..12, . ., în contradictoriu cu intimatul ORAȘUL E. PRIN PRIMAR- SERVICIUL POLIȚIEI LOCALE, cu sediul în orașul E. Sud, jud.C., îndreptat împotriva sentinței civile nr.4780/02.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr.21._ .
Modifică hotărârea recurată în sensul că:
Admite în parte plângerea.
Înlocuiește amenda contravențională în cuantum de 300 lei cu avertisment.
Obligă petentul către intimat la plata sumei de 250 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.10.2013.
P., Judecator, Judecator,
A. J. N. A. L. N. M. C.
Grefier,
C. G.
Jud.fond A.C.M.
Red.jud.M.C./11.11.2013
Tehnodact.gref.M.G./14.11.2013/2 ex.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 4430/2013. Tribunalul CONSTANŢA | Pretentii. Sentința nr. 4335/2013. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
