Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 331/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 331/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 3693/254/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă Nr. 331
Ședința publică de la 04 Iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. C.
JUDECĂTOR: I.-L. O.-D.
GREFIER: E. D.
Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție CP_/02.10.2013, formulat de apelantul petent T. F. B., cu domiciliul în M., ., ., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. C., SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., jud. C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 222/07.02.2014, pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru apelant avocat în substituire Ș. A.-R., în baza delegației de substituire pe care o depune la dosar, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 155 Cod pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;
Reprezentantul apelantului depune la dosarul cauzei delegație de substituire.
Instanța constată că s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu înregistrarea video.
La interpelarea instanței, reprezentantul intimatei arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau alte probe noi de administrat, învederând faptul că acestea sunt probele care au fost administrate la fondul cauzei.
În temeiul dispozițiilor art. 244 NCPC instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul apelantului solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Față de dispozițiile art. 394 din Noul Cod de procedură civilă instanța închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de fata constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.10.2013 sub numărul de mai sus, petentul T. F. – B. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 02.10.2013, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean C., Serviciul Rutier, solicitând anularea procesului-verbal contestat ca netemeinic.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că nu a stânjenit în niciun fel deplasarea autoturismului pe drumul cu prioritate și s-a asigurat că are suficient timp pentru a efectua în siguranță virajul la stânga.
În dovedire, a fost anexat plângerii, în copie, procesul-verbal contestat.
În drept au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001.
Legal citat, intimatul nu s-a prezentat la judecată, însă a depus întâmpinare prin care a susținut temeinicia și legalitatea procesului-verbal, anexând acesteia cinci planșe fotografice, certificat de aprobare de model și buletin de verificare metrologică a cinemometrului, atestatul operatorului radar, transcrierea mecanică a procesului-verbal și înregistrarea video a faptei.
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat, la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu înregistrarea video și planșele foto depuse de către intimat.
Prin sentinta civila nr.222 din 7.02.2014 pronuntata de Judecatoria M. a fost respinsa plangerea formulata de petentul T. F. B. .
Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:
„ La data de 02.10.2013 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliției Județean C., Serviciul Rutier C., procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, prin care s-a reținut săvârșirea de către petent a contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că a condus autovehiculul marca Ford cu numărul de înmatriculare_ în M., . dinspre 2 mai și, ajungând la intersecția cu . acordat prioritate de trecere autoturismului Opel cu nr. de înmatriculare_, care se deplasa din stânga sa pe . semnificația indicatorului „Cedează trecerea”.
Pentru aceste motive, contestatorului i-a fost aplicată o amendă contravențională în cuantum total de 320 de lei și s-a dispus măsura tehnico – administrativă a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce.
Petentul a semnat procesul-verbal fără obiecțiuni.
Sub aspectul legalității, analizând conținutul procesului-verbal de contravenție, posibilitate conferită de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată legalitatea acestuia, întrucât cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Sub aspectul temeiniciei, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 100 alin. 3 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002 constituie contravenție „neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept”, iar potrivit art. 57 alin. 2) „la intersecțiile cu circulație dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificația indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier”.
Condițiile existenței neacordării priorității rezultă din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 6 pct. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, care definesc acordarea priorității drept „obligația oricărui participant la trafic de a nu își continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă pe ceilalți participanți la trafic care au prioritate de trecere să își modifice brusc direcția sau viteza de deplasare ori să oprească”. Așadar, din interpretarea per a contrario a acestor dispoziții rezultă că pentru a se reține în sarcina unui participant la trafic săvârșirea faptei de neacordare a priorității de trecere trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
-făptuitorul să își continue deplasarea ori să efectueze orice altă manevră;
-alți participanți la trafic să își modifice brusc direcția sau viteza de deplasare ori să se oprească;
-respectivii participanți la trafic să aibă prioritate de trecere, conform legii;
-între acțiunea făptuitorului și cea a celorlalți participanți la trafic să existe o legătură de cauzalitate.
Instanța reține că intimatul a făcut dovada deplină a situației de fapt reținute în procesul-verbal de contravenție, prin probele depuse la dosarul cauzei și care au stat la baza întocmirii procesului – verbal. Astfel, din înregistrarea video efectuată cu aparatul radar în data de 02.10.2013 (f. 18) și transpunerea pe suport de hârtie a acesteia (f. 20-21), reiese că autoturismul condus de către petent efectuează o manevră de viraj la stânga, determinându-l pe conducătorul autoturismului cu nr. de înmatriculare_ să acționeze sistemele de frânare (cadrele 2572-2730 din înregistrarea video). După cum se poate observa pe înregistrare, autoturismul care circula pe drumul cu prioritate acționează sistemele de frânare la momentul pătrunderii în intersecție a autovehiculul condus de petent și încetează frânarea după ce petentul părăsește intersecția (cadrul 2730).
Aplicând textele legale la situația de fapt rezultată din probele administrate, instanța constată că fapta săvârșită de către petent întrunește toate elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa. Astfel, petentul, circulând pe drumul fără prioritate, prevăzut cu indicatorul „CEDEAZĂ PRIORITATEA”, a efectuat virajul la stânga, obligându-l prin aceasta pe conducătorul autoturismului cu nr. de înmatriculare_, care circula pe drumul cu prioritate, să își modifice brusc viteza de deplasare.
În ceea ce privește afirmațiile petentului în sensul că acesta nu a stânjenit deplasarea autoturismului pe drumul cu prioritate, instanța constată că respectivele susțineri sunt contrazise de înregistrarea video, din care reiese cu evidență că autoturismul respectiv începe frânarea la momentul pătrunderii în intersecție a autovehiculului care circula în fața celui al petentului (cadrul 2570), continuă frânarea la momentul pătrunderii petentului în intersecție (cadrul 2630) și încetează frânarea când petentul părăsește intersecția (cadrul 2730), rezultând astfel existența raportului de cauzalitate dintre cele două acțiuni, întrucât se oprește din frânare atunci când obstacolul (autovehiculul condus de petent) dispare.
Sub aspectul individualizării pedepsei, instanța constată că sancțiunea aplicată petentului a fost în mod corect individualizată de către agentul constatator, proporțional cu gradul de pericol social al faptei, fiind aplicată o amendă în cuantumul minimului special prevăzut de lege. Petentul nu a invocat în cauză circumstanțe reale sau personale care să atragă reținerea unui pericol social concret redus al faptei săvârșite, de natură a conduce la înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, constatând legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul T. F.-B. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 02.10.2013 întocmit de intimatul Inspectoratul De Poliție Județean C..”
Petentul a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria M. prin care a solicitat admiterea plnageii contraventionale pe motiv ca fapta nu exista .
In motivare apelului,redand textele de lege aplicabile, apelantul a aratat ca instanta de fond nu a interpretat in mod corect proba cu inregistrarea video intrucat soferul ce se deplasa pe drumul cu prioritate a redus viteza fara a actiona pedala de frana si i-a facut semn sa efectueze manevra la stanga.
Intimata, desi legal citata, nu a formulat intampinare la cererea de apel.
In apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, față de actele și lucrările dosarului și de prevederile legale incidente dar și raportat la apărările apelantei-intimate, Tribunalul, făcând și aplicarea prevederilor art. 477 C. proc. civ., apreciază că nu subzistă în cauză nici un motiv de nelegalitate care să impună fie anularea, fie modificarea sentinței pronunțate de prima instanță, în considerarea celor în continuare arătate.
Raspunderea contraventionala a apelantului-petent a fost angajata prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, prin care s-a reținut săvârșirea de către petent a contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că a condus autovehiculul marca Ford cu numărul de înmatriculare_ în M., . dinspre 2 mai și, ajungând la intersecția cu . acordat prioritate de trecere autoturismului Opel cu nr. de înmatriculare_, care se deplasa din stânga sa pe . semnificația indicatorului „Cedează trecerea”.
Se retine ca criticile apelantului vizeaza gresita interpretare de catre instanta de fond a probelor administrate in cauza.
Retine instanta de control judiciar ca procesul verbal este legal întocmit cu respectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 195/2002 și O.G. nr. 2/2002.
Sub aspectul temeiniciei instanța de fond a făcut o corectă apreciere a probelor administrate in cauza.
Se apreciaza ca in concursul dintre prezumtia de legalitate si cea de temeinicie a procesului verbal contraventional solutia este impusa de probele administrate in cauza. .
Din înregistrarea video depusa la dosar de intimata rezultă că apelantul nu a respectat dispozițiile art. 57 din O.U.G. nr. 195/2002, respectiv nu a acordat prioritate de trecere autoturismului_ care circula pe drum prioritar.
Auto_ a fost nevoit să frâneze, deși se deplasa pe drum cu prioritate, pentru a evita impactul cu autoturismul conduce de petent. Nu are nicio relevanta juridica sustinerea apelantului ca celalalt conducator auto a redus viteza prin trecerea . de viteza si nu prin actionarea pedalei de frana, important fiind faptul ca celalalt conducator auto a prevazut posibilitatea unui impact si a redus viteza, desi avea prioritate de trecere.
Apărarea apelantului în sensul că și-a continuat deplasarea deși avea indicator de „cedează trecerea” motivat de faptul că conducătorul auto_ i-a făcut semn să treacă nu este dovedită din examinarea înregistrării video și nici de o altă probă administrată.
Prin urmare instanța de fond în mod corect a reținut că apelantul petent nu a dovedit o situație contrară celei reținute de organul constatator.
În ceea ce privește lipsa pericolului social al faptei instanța de control judiciar apreciază că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a art. 21 din O.G. nr. 2/2002.
Faptul că manevra apelantului de a nu respecta indicatorul „cedează trecerea” nu s-a soldat cu un accident rutier nu înseamnă că nu a pus în pericol circulația.
In concluzie, controlul judiciar relevă că, în mod judicios, instanța de fond s-a conformat dispozițiilor art.34 din OG.2/2001 și a concluzionat că procesul verbal sub aspectul temeiniciei, avand in vedere probațiunea administrată în cauză, confirmă veridicitatea situației faptice consemnată de agenții constatatori în procesul verbal contestat și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cuprinsul căreia se regăsesc motivele de fapt și drept care i-au format convingerea în pronunțarea soluției.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, Tribunalul, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul petent T. F. B., cu domiciliul în M., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. C., SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., jud. C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 222/07.02.2014, pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ , ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 04.06.2014.
Ptr. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
E. C. aflat in CO I.-L. O.-D.
Cf.art.426 alin.4 C. semneaza
P. Tribunal
V. C. Carbune
Ptr.GREFIER, aflat in CO
E. D.
Cf.art.426 alin.4 C. semneaza
Grefier sef sectie V. I.
Jud.fond.A.V. E.
Tehnored.jud.decizie.E. C.
11.07.2014 /4 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 330/2014.... | Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... → |
|---|
