Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 611/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 611/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 22563/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă Nr. 611
Ședința publică de la 17 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-L. O.-D.
JUDECĂTOR: E. C.
GREFIER: E. D.
Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție A_, formulat de apelanta petentă . SRL, PRIN ADMINISTRATOR M. V. A., cu sediul în Năvodari, .. C. în contradictoriu cu intimatul C. J. CONSTANTA, cu sediul în C., ., jud. C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 318/15.01.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 155 Cod pr. civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;
Instanța încuviințează pentru apelantă proba cu înscrisuri.
Instanța, reținând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în raport de prevederile art. 223 NCPC, constată încheiată cercetarea judecătorească în temeiul art. 244 NCPC și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de fata constata urmatoarele:
Prin plângerea depusă la 21.08.2013, înregistrată sub nr._, petentul contestator . SA a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/29.07.2013 întocmit de intimata C. JUDEȚEAN C. prin care a fost amendat cu 500 lei.
În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că Hotărârea Consiliului Județean C. nr. 252/2007 nu are aplicabilitate în cauză având în vedere că drumul în cauză se afla în administrarea Consiliului Local Năvodari. Deși conducătorul auto a solicitat să fie consemnate în procesul verbal obiecțiunile sale referitoare la inaplicabilitatea dispozițiilor hotărârii invocate, agentul constatator a refuzat să le consemneze.
În drept, plângerea a fost motivată pe dispozițiile OG nr. 2/2001, prevederile Hotărârii Consiliului Județean C. nr. 252/2007, Hotărârea Consiliului Județean C. nr. 170/2011, Hotărârea Consiliului Local Năvodari nr. 172/28.07.2011.
La data de 01.10.2013, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingere plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivarea solicitării, se invocă dispozițiile art. 4 indice 1 alin. 2 din HCJ nr. 252/2012 care dispun că taxa este datorată de persoanele fizice și juridice, denumite subiecte taxabile, care accesează și utilizează serviciul public al rețelei de drumuri județene cu mijloace de transport.
Se mai precizează că, petenta, în calitate de societate comercială cu răspundere limitată, nu se încadrează în niciuna din categoriile exceptate de la plata taxei de drum.
La data de 07.11.2013 petentul a depus răspuns la întâmpinare.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentinta civila nr.318 din 15.01.2014 pronuntata de Judecatoria Constanta a fost respinsa ca neintemeiata plangerea formulata de petenta . SRL .
Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:
„În fapt, prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimată la data de 29.07.2013, ora 12:40, petentul a fost amendat cu suma de 500 lei, reținându-se în fapt că în aceeași zi, a circulat cu auto nr._ fără a poseda autorizație de circulație de drum județean, fapta constituind contravenția prevăzută de art. 4 indice 1 alin. 13 lit. c din HCJ nr. 252/2012.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la motivul de nulitate invocat de petent, instanța are în vedere considerentele Deciziei nr. 22/19.03.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii promovat de P. de pe lângă ÎCCJ în raport de care situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță.
Astfel, nerespectarea de către agentul constatator a cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 (lipsa obiecțiunilor petentei) din OG nr. 2/2001 atrage doar nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Pe cale de consecință încălcarea acestor prevederi poate duce la anularea procesului–verbal doar sub condiția dovedirii vătămării produse și a faptului că această vătămare nu poate fi altfel înlăturată decât prin anularea procesului–verbal de contravenție în condițiile art. 105 alin. 2 C.pr.civ.
Nu s-a făcut dovada existenței vreunei vătămări de către petent. Mai mult, prin formularea prezentei plângeri, petenta a avut posibilitatea de a supune analizei instanței toate obiecțiunile sale.
În ceea ce privește lipsa calității sale de subiect activ al contravenției, instanța reține că petenta a invocat faptul că, în temeiul art. 4 indice 1 alin. 5 din HCJ nr. 252/2012 este exceptată de la obligația achitării taxei de drum.
Potrivit acestui text, pe lângă vehiculele proprietarului și cele ale administratorului drumurilor județene, respective CJC și RAJDP C., sunt exceptate de la plata taxei de utilizare a rețelei de drumuri județene și mijlocele de transport aparținând următoarelor categorii: unitățile Ministerului Apărării Naționale, unitățile MAI, autoritățile administrației publice locale, serviciile de ambulanță, serviciile publice comunitare pentru situații de urgență.
Nu s-a făcut dovada de către petentă că autoturismul cu nr._ menționat în procesul verbal aparține vreuneia dintre unitățile menționate, fiind în fapt proprietatea unei societăți comerciale cu răspundere limitată, nefiind, deci exceptată de obligația de a poseda autorizație de circulație.
Petenta intră în noțiunea de subiect taxabil, astfel cum este definită în art. 4 pct. 2 din HCJ nr. 252/2012.
Referitor la inaplicabilitatea HCJ nr. 252/2012, având în vedere că drumul în cauză se află în administrarea Consiliului Local Năvodari, instanța reține că potrivit art. 4 indice 1 alin. 2, taxa este datorată de persoanele fizice și juridice, denumite subiecte taxabile, care accesează și utilizează serviciul public al rețelei de drumuri județene cu mujloace de transport.
Prin urmare, indiferent de entitatea căreia îi revine sarcina de a administra sectorul de drum în discuție, atât timp cât drumul pe care circula petentul la momentul efectuării controlului era drum județean, acesta avea obligația de plată a taxei.
Instanța va analiza în cele ce urmează temeinicia procesului verbal de contravenție.
În prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil, însă acesta nu a înțeles să conteste temeinicia procesului verbal, înțelegând să invoce doar aspecte de nelegalitate, ce au fost deja înlăturate de instanță potrivit celor mai sus redate.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța și-a format convingerea că petentul a comis fapta care a fost reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție.
Nu există niciun motiv pentru care instanța să înlocuiască amenda cu avertismentul, întrucât petentul nu a recunoscut săvârșirea faptei și nici nu a invocat și dovedit circumstanțe personale de natura celor prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 pentru ca instanța să poată aprecia asupra posibilității înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Pentru motivele arătate, în temei art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea ca nefondată.
Totodată, în temeiul art. 36 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanța va obliga petentul la plata catre stat a cheltuielilor judiciare in cuantum de 50 lei.”
Petenta . SRL a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta prin care a solicitat admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei apletae in sensul admiterii plangerii.
In motivarea cererii de apel s-a aratat ca avand in vedere ca DJ226 de la limita administrativa cu . in raza administrativ teritoriala si sub jurisdictia orasului Navodari si se numeste conform HCL 187/2009 „bulevardul Navodari” agentul constatator al Consiliului J. Constanta nu avea abilitatea necesara sa efectueze controlul si sa dispuna aplicarea de sanctiuni, tronsonul respectiv de drum pe care a fost oprit auto cu nr.de inmatriculare_ nefiind drum judetean. In virtutea aceluiasi argument, sustine apelanta ca nu avea obligatia achitarii taxei de utilizare a drumurior judetene pentru acel tronson de drum.
Mentioneaza apelanta faptul ca . ar eca asociat unic orasul Navodari, astfel cum reiese din certificatul constatator.
In sustinere a solicitat proba cu inscrisuri.
Intimatul C. J. Constanta a formulat intampinare la cererea de apel prin care a solicitat respingerea apelului întrucat instanta fondului a apreciat corect dispozitiile legale incidente .
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, față de actele și lucrările dosarului și de prevederile legale incidente dar și raportat la apărările partilor, Tribunalul, făcând și aplicarea prevederilor art. 479 C. proc. civ., apreciază că nu subzistă în cauză nici un motiv de nelegalitate care să impună schimbarea sentinței pronunțate de prima instanță, în considerarea celor în continuare arătate.
Raspunderea contraventionala a apelnatei-petente a fost angajata prin procesul –verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimată la data de 29.07.2013, ora 12:40, prin care a fost sanctionata cu amenda in suma de 500 lei, reținându-se în fapt că în aceeași zi, a circulat cu auto nr._ fără a poseda autorizație de circulație de drum județean, fapta constituind contravenția prevăzută de art. 4 indice 1 alin. 13 lit. c din HCJ nr. 252/2012.
Apararea apelantei privind lipsa obligatiei de a achita taxa judeteana de drum intrucat tronsonul de drum pe care a circulat nu este drum judetean fiind in administrarea orasului Navodari, iar conform HCL 187/2009 acesta se numeste bulevardul Navodari nu poate fi primita.
Se constata ca, chiar din indicativul drumului DJ226 rezulta ca acesta este drum judetean, astfel incat, faptul ca un tronson din acesta a fost intitulat Bulevardul Navodari nu are nicio relevanta juridica .
Conform art.7 din OG 43/1997 privind regimul drumurilor „ Drumurile de interes județean fac parte din proprietatea publică a județului și cuprind drumurile județene, care asigură legătura între:
a)reședințele de județ cu municipiile, cu orașele, cu reședințele de comună, cu stațiunile balneoclimaterice și turistice, cu porturile și aeroporturile, cu obiectivele importante legate de apărarea țării și cu obiectivele istorice importante;
b)orașe și municipii, precum și între acestea și reședințele de comună;
c)reședințe de comună.”.
Aprecierea apelantei ca nu are obligatia de a achita taxa de utilizare a drumurilor judetene de drum este eronata si vine in contradictie cu obligatia stabilita prin HCJ nr.252/2012.
Faptul ca DJ226 este dat de catre proprietarul drumului, respectiv C. J. Constanta in administrarea Consiliului Local Navodari, nu are nicio relevanta juridica sub aspectul obligatiei de plata a unei taxe stabilita de proprietarul drumului, respectiv C. J. Constanta.
In concluzie, controlul judiciar relevă că, în mod judicios, instanța de fond s-a conformat dispozițiilor art.34 din OG.2/2001 și a concluzionat că procesul verbal sub aspectul temeiniciei, avand in vedere probațiunea administrată în cauză, confirmă veridicitatea situației faptice consemnată de agenții constatatori în procesul verbal contestat și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în cuprinsul căreia se regăsesc motivele de fapt și drept care i-au format convingerea în pronunțarea soluției.
Dand eficienta juridica considerentelor expuse, Tribunalul, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta petentă . SRL, PRIN ADMINISTRATOR M. V. A., cu sediul în Năvodari, .. C. în contradictoriu cu intimatul C. J. CONSTANTA, cu sediul în C., ., jud. C., îndreptat împotriva sentinței civile nr. 318/15.01.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ , ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I.-L. O.-DANELISABETA C.
GREFIER,
E. D.
Jud.fond. A. U.
Tehnored.jud.decizie.E. C.
9.10.2014/4 ex.
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1814/2014.... | Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 2691/2014.... → |
|---|
