Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1065/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Decizia nr. 1065/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 10950/212/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă Nr. 1065

Ședința publică de la 19 Noiembrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E. C.

JUDECĂTOR: I.-L. O.-D.

GREFIER: E. D.

Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție CT_, formulat de apelanta petentă ., cu sediul în Năvodari, ., parter, jud. C., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ, cu sediul în C., ., jud. C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/15.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 05.11.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din cuprinsul prezentei hotărâri, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 12.11.2014, apoi la 19.11.2014 când s-au hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de fata constata urmatoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanta la data de 23.04.2014, sub nr._, petenta . a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE munca CONSTANTA, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/09.04.2013.

În motivarea în fapt a plângerii, petenta a arătat, în esență, faptul că procesul-verbal de sancționare contravențională este netemeinic, deoarece există fișe de aptitudine medicală pentru lucrătorii C. I. și B. M., de asemenea, angajata C. I. are întocmită fișă individuală de instruire la angajare.

A mai aratat petenta că, întrucât fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă pentru angajata C. I. a fost pierdută în condiții neelucidate de petentă, administratorul societății petente a decis ca, la data de 02.04.2013, să efectueze fișe noi de instruire individuală. De asemenea, a arătat petenta că, la momentul controlului, angajata C. I., din necunoștință de cauză și din nepricepere, a pus la dispoziția inspectorului ITM, dosarul vechi privind securitatea și sănătatea în muncă, dosar în care nu se aflau fișele de instruire individuală de instruire la angajare.

În dovedirea plângerii au fost depuse, în copie, următoarele înscrisuri: procesul verbal de contravenție . nr._/09.04.2013, proces-verbal de control nr. 7275/09.04.2013, certificat de înregistrare, contracte individuale de muncă, contract de consultanță încheiat cu . Consult SRL, contract de prestări servicii medicale, fișe medicale de aptitudine, fișe de expunere la riscuri profesionale.

În drept, au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată. Astfel, cu ocazia controlului din data de 09.04.2013, de la sediul petentei, s-a constat că examinarea medicală a salariatelor B. M. C. și C. I. nu a fost atestată prin fișele de aptitudine care finalizează examenul medical la angajarea în muncă, în două exemplare, unul pentru angajator și unul pentru angajat, și nu a fost avizată de medicul de medicina muncii pe anul 2013.

De asemenea, angajatorul nu a respectat dispozițiile legii securității și sănătății în muncă cu privire la: instruirea lucrătorilor asupra riscurilor anterior angajării, a rezultat primirea la muncă fără a fi instruiți și informați cu privire la riscurile specifice locului de muncă și măsuri de prevenire.

În probațiune, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.

Prin sentinta civila nr._/15.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a fost admisa în parte plângerea contravențională împotriva procesului-verbal . nr._/09.04.2013 formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCA, s-a dispus înlocuirea sancțiunii „amenzilor contravenționale în cuantum de 8.000 lei fiecare” cu sancțiunea „amenzilor contravenționale în cuantum de 4.000 lei fiecare”, suma totală, reprezentând amendă contravențională, fiind astfel de 8.000 lei, mentinandu-se celelalte dispoziții ale actului constatator contravențional.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a retinut urmatoarele:

Instanța, în urma verificării cerute de art. 34 din O.G. 2/2001, a constatat că plângerea a fost înregistrată la instanță în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal contestat

Analizând probele din dosar, instanța învestită cu soluționarea plângerii, cu respectarea prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001, a verificat legalitatea și temeinicia procesului verbal, hotărand asupra sancțiunii.

Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța a constatat că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 17 din O.G. 2/2001, conținând toate mențiunile a căror lipsă se sancționează cu nulitatea absolută.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța a constatat pentru început că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).

Prin procesul – verbal de constatare a contravenției . nr. 7275/09.04.2013 petenta a fost sancționată contravențional, conform prevederile art. 13 lit. j) din Legea nr. 319/2006, coroborat cu art.39 din Legea nr. 319/2006, de asemenea, petenta a fost sancționată, reținându-se că lucrătoarea C. I. nu are fișa individuală de instruire la angajare, contrar prevederilor art. 13 lit. h) din Legea nr. 319/2006.

Instanța a apreciat că, în temeiul art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dar și din întreaga economie a actului normativ indicat, procesele-verbale de sancționare contravențională se bucură de o prezumție de temeinicie cu privire la faptele constatate personal de agenții constatatori (ex proprii sensibus), fiind acte autentice de natură administrativă, întocmite de funcționari publici aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Instanța a constatat că petenta nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul procesului verbal de contravenție, respectiv că a efectuat controlul medical al angaților reținuți în procesul verbal de contravenție și că a efectuat instructajul în domeniul securității și sănătății în muncă. De altfel, deși nu ar fi avut vreo relevanță din punctul de vedere al reținerii săvârșirii celor două contravenții, petenta nu a dovedit cu nici un mijloc de probă existența fișelor de aptitudine medicală a lucrătorilor C. I. și B. M., la momentul efectuării controlului, precum și a fișei individualede instruire la angajare pentru angajata C. I..

În consecință, față de mijloacele de probă administrate în cauză instanța a constatat că a fost răsturnată prezumția de nevinovăție.

Conform art. 34 din OG nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște asupra sancțiunii, iar potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Având în vedere aceste criterii instanța a considerat că sancțiunea amenzii de 16.000 lei (8.000+8.000lei) nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei.

Instanța a apreciat că sancțiunea pecuniară aplicată petentei este excesivă prin raportare la criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/ 2001, având în vedere, pe de o parte, gradul real de pericol social al faptei trebuie determinata de împrejurările concrete în care a fost săvârșită contravenția, urmarea efectiv produsă iar, pe de altă parte, circumstanțele personale ale petentei, motiv pentru care a procedat la o redozare a sancțiunii, apreciind că aplicarea amenzii contravenționale minime (în cuantum de 4.000 lei fiecare contravenție) este o măsură suficientă atât pentru restabilirea ordinii de drept cât și pentru atenționarea petentei cu privire la conduita sa viitoare, făcând aplicarea art. 5 alin 2 lit. a) din OG 2/2001.

Petentul a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta, prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea hotararii apelate, in sensul admiterii plangerii si anularii procesului verbal. In subsidiar a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu avertisment.

In dezvoltarea motivelor de apel a aratat apelantul ca instanta de fond in mod eronat a retinut ca exista contraventiile retinute in sarcina petentei, ignorand explicatiile acesteia. Instanta de fond a considerat in mod eronat ca petenta nu a dovedit aspectele pe care le-a probat. Mai mult, a aratat ca sanctiunea aplicata este prea aspra si impovaratoare pentru societate, solicitand inlocuirea amenzii cu avertisment.

Intimata a depus intampinare, solicitand respingerea apelului ca nefondat.

Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor invocate si a dispoz. art. 476 si urm. NCPC, Tribunalul retine ca apelul este fondat din urmatoarele considerente:

Cu titlu preliminar, instanța reține că, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare ”Curtea”, cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare ”Convenția”). La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 195/2002 se adresează tuturor cetățenilor); sancțiunile contravenționale aplicabile (amenda și sancțiunile complementare) urmăresc un scop preventiv și represiv. Curtea a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.Conform jurisprudenței acesteia, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de prezumtia de legalitate si temeinicie, prezumtie care, desi neconsacrata legislativ, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica instantelor judecatoresti. O astfel de prezumtie nu încalca dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natura a încalca prezumtia de nevinovatie.

Dupa cum a constatat si Curtea (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumtiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata si materia contraventionala prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, daca sunt îndeplinite doua conditii: respectarea unor limite rezonabile, tinându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la aparare. În prezenta cauza, atât miza litigiului, cât si asigurarea posibilitatii petentei de a-si dovedi sustinerile, de a combate prezumtia de legalitate si temeinicie, permit aplicarea acestei prezumtii.

Cu privire la legalitatea procesului verbal, in mod corect instanța a constatat că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 17 din O.G. 2/2001, conținând toate mențiunile a căror lipsă se sancționează cu nulitatea absolută.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, in mod corect instanța a constatat pentru început că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).

Prin procesul – verbal de constatare a contravenției . nr. 7275/09.04.2013 petenta a fost sancționată contravențional, constatându-se lipsa, conform prevederile art. 13 lit. j) din Legea nr. 319/2006, coroborat cu art.39 din Legea nr. 319/2006, de asemenea, petenta a fost sancționată, reținându-se că lucrătoarea C. I. nu are fișa individuală de instruire la angajare, contrar prevederilor art. 13 lit. h) din Legea nr. 319/2006.

Corect s-a apreciat că, în temeiul art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dar și din întreaga economie a actului normativ indicat, procesele-verbale de sancționare contravențională se bucură de o prezumție de temeinicie cu privire la faptele constatate personal de agenții constatatori (ex proprii sensibus), fiind acte autentice de natură administrativă, întocmite de funcționari publici aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Instanța de fond in mod just a constatat că petenta nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul procesului verbal de contravenție, respectiv că a efectuat controlul medical al angaților reținuți în procesul verbal de contravenție și că a efectuat instructajul în domeniul securității și sănătății în muncă. De altfel, deși nu ar fi avut vreo relevanță din punctul de vedere al reținerii săvârșirii celor două contravenții, petenta nu a dovedit cu nici un mijloc de probă existența fișelor de aptitudine medicală a lucrătorilor C. I. și B. M., la momentul efectuării controlului, precum și a fișei individualede instruire la angajare pentru angajata C. I..

Conform art. 34 din OG nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște asupra sancțiunii, iar potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Având în vedere aceste criterii instanța a considerat că sancțiunea amenzii de 16.000 lei (8.000+8.000lei) nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei.

Instanța de fond in mod corect a apreciat că sancțiunea pecuniară aplicată petentei este excesivă prin raportare la criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/ 2001, având în vedere, pe de o parte, gradul real de pericol social al faptei trebuie determinata de împrejurările concrete în care a fost săvârșită contravenția, urmarea efectiv produsă iar, pe de altă parte, circumstanțele personale ale petentei, insa, instanta de control judiciar retine ca, in speta, se impune o redozare a sancțiunii, apreciind că aplicarea amenzii contravenționale chiar minime (în cuantum de 4.000 lei fiecare contravenție) este o măsură mult prea aspra fata de circumstantele personale pecuniare ale petentei.

Astfel, sub aspectul proporționalității sancțiunii aplicate, se constata ca, chiar urmare a redozarii sanctiunii de catre instanta de fond, prin reducerea acestora la jumatate, nu au respectate dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în conformitate cu care sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

În consecință, instanta de control judiciar constata ca in cauza se impune o redozare a sanctiunii aplicate de catre instanta de fond, tinandu-se cont de toate circumstantele petentei, astfel ca, dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.480 NCPC, va admite apelul formulat de apelanta petentă ., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ, îndreptat împotriva sentinței civile nr._/15.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, va schimba în parte hotărârea apelată în sensul că va admite în parte plângerea, va anula procesul verbal . nr._ din 9.04.2013 în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 13 lit. j din Legea 319/2006, va inlocui sancțiunea amenzii contravenționale de 8000 lei pentru fapta prevăzută de art. 13 lit. h din Legea 319/2006 cu avertismentul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta petentă ., cu sediul în Năvodari, ., parter, jud. C., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ, cu sediul în C., ., jud. C., îndreptat împotriva sentinței civile nr._/15.10.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .

Schimbă în parte hotărârea apelată în sensul că:

Admite în parte plângerea.

Anulează procesul verbal . nr._ din 9.04.2013 în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 13 lit. j din Legea 319/2006.

Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale de 8000 lei pentru fapta prevăzută de art. 13 lit. h din Legea 319/2006 cu avertismentul.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 19.11.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

E. C. I.-L. O.-D.

GREFIER,

E. D.

Jud.fond. M.V. M.

Tehnored.jud.decizie.I.-L. O.-D./4 ex./08.01.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1065/2014. Tribunalul CONSTANŢA