Pretentii. Sentința nr. 516/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 516/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 14-02-2014 în dosarul nr. 9665/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECTIA
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 516
Ședința publică din data de 14 FEBRUARIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. B. S.
GREFIER – G. M.
Pe rol fiind soluționarea cauzei in contencios administrativ având ca obiect – pretenții, acțiune formulată de reclamanții L. N. și L. V., ambii domiciliați în C., ., ., ., județul C. si ambii cu domiciliul procesual ales în București, .. 12, ., în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, Sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art.153 și urm.C.proc.civilă.
Grefierul de sedintă, in referatul cauzei, evidentiază partile, obiectul litigiului, modalitatea de indeplinire a procedurii de citare si stadiul procesual.
Instanța față de disp. Legii 9/1998 se declară competentă material și teritorial în soluționarea prezentei cauze.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă instanța estimează că la prezentul termen de judecată se poate soluționa cauza.
În temeiul dispozițiilor art.292 și urm.C.proc.civilă, instanța constată pertinentă și concludentă cauzei proba cu înscrisurile depuse la dosar de către parti și o încuviințează spre administrare, constata incheiata cercetarea judecătorească, constată cauza în stare de judecată si rămâne in pronunțare asupra fondului cauzei.
TRIBUNALUL,
Asupra prezentei cauze:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului
C. – Secția de C. Administrativ și Fiscal sub nr._ reclamanții L. N. și L. V., în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 235.628,48, despăgubiri stabilite prin Hotărârea nr. 1825/21.03.2008 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9 / 1998 Tulcea.
Motivează în fapt cererea formulată arătând, în esență, că prin Decizia nr. 840/14.05.2010 emisă de către pârâtă a fost validată Hotărârea nr. 1825/21.03.2008 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9 / 1998 din cadrul Instituției Prefectului Județului Tulcea și s-a dispus în temeiul Legii nr. 9/1998, acordarea de compensații bănești pentru bunurile care au aparținut autorului lor și care au fost trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, încheiat la C. la 7 septembrie 1940, în cuantum total de 235.628,48 lei sumă care nu le-a fost plătită.
Cererea de chemare în judecată este întemeiată în drept dispozițiile Legii nr. 9/1998, H.G. nr. 1120/2006
Legal citată pârâta a formulat întâmpinare față de cererea de chemare în judecată, prin care arată că cererea de chemare în judecată este prematură/nefondată, față de dispozițiile O.U.G. nr. 10/2013.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri:
- Hotărârea nr. 1825/21.03.2008 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9 / 1998 din cadrul Instituției Prefectului Județului Tulcea ;
- Decizia nr. 840/14.05.2010 emisă de către A. NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și comunicare;
- certificat de legatar.
Pe fondul cererii de chemare în judecată, din proba cu înscrisuri administrată, reține:
Prin Decizia nr. 840/14.05.2010 emisă de către A. NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR a fost validată Hotărârea nr. 1825/21.03.2008 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9 / 1998 din cadrul Instituției Prefectului Județului Tulcea și s-a dispus plata către autoarea reclamanților a compensațiilor bănești, în cuantum total de 235.628,48.
Potrivit Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, aprobate prin H.G. nr. 753/1998, modificată prin H.G. nr. 1277/2007:
Art. 38. - (1) Plata despăgubirilor solicitate în baza Legii nr. 9/1998 se face de către A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin Direcția economică.
(2) Solicitarea plății se face pe bază de cerere scrisă, adresată către A. Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, sau din oficiu, dacă actele necesare plății se află deja la dispoziția Autorității.
(3) Cererea trebuie să fie însoțită de decizia de plată sau de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, învestită cu formulă executorie, după caz, precum și de o copie a actului de identitate și de dovada deschiderii unui cont la o bancă comercială; dovada se face prin documentul ștampilat emis de bancă la deschiderea contului, cu specificarea codului IBAN și a sucursalei de bancă.
(4) La propunerea Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, vicepreședintele dispune plata despăgubirilor pe baza documentelor prezentate, prin Direcția economică din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
(5) Compensațiile bănești stabilite prin decizie de plată se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat, astfel:
a) integral, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei;
b) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an și 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei și 100.000 lei;
c) eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei.
(6) Suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranșă se actualizează, potrivit prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 privind unele măsuri referitoare la funcționarea Comisiei centrale și a comisiilor județene și a municipiului București pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C. la 7 septembrie 1940, în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de Institutul Național de S., față de luna decembrie a anului anterior.
Tot potrivit art. 8 alin.2 teza finală a Legii nr. 9/1998: Eșalonarea plăților nu poate depăși 2 ani consecutivi.
Decizia nr. 840/14.05.2010 emisă de către A. NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR prin care se acordă reclamaților compensații bănești în cuantum de235.628,48 lei, constituie izvorul unei obligații legale de plată a sumei menționate, obligație ai cărui creditori sunt reclamanții, fără însă ca acestui ordin legea să îi confere valoarea unui titlu executoriu, astfel că pentru executarea silită a acestei obligații creditorii sunt obligați a urma calea dreptului comun, respectiv pronunțarea unei hotărâri judecătorești de obligare a debitorului la executarea obligației de plată. Totodată, a nega dreptul persoanelor îndreptățite de recurge la executarea pe cale silită a dreptului lor de creanță născut dintr-un astfel de act și a lăsa realizarea acestui drept de creanță la latitudinea debitorului ar însemna lipsirea acestora de un bun, în sensul art.1din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului .
Văzând și Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eșalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispozițiilor Legii nr. 9/1998, prin care s-au reținut următoarele: „În prezenta cauză, Curtea reține că în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, al Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 393/2006, statul român s-a obligat să plătească foștilor proprietari și moștenitorilor acestora compensații bănești pentru anumite imobile abandonate pe foste teritorii ale României, în urma modificării granițelor survenite înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Astfel, deciziile definitive de plată a despăgubirilor (concretizate fie în hotărârile comisiilor județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea celor trei acte normative precizate, fie în deciziile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, fie în hotărârile judecătorești definitive prin care s-a exercitat controlul judecătoresc asupra actelor administrative de plată a despăgubirilor) au generat un drept de creanță asupra statului care beneficiază de protecție constituțională, în condițiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, dând naștere în patrimoniul persoanelor îndreptățite la despăgubiri, unui "bun", în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție.
În acest context, Curtea consideră că emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2013, în temeiul căreia executarea integrală a unei creanțe asupra statului ar avea loc în decursul a 10 ani, este de natură a nu răspunde cerinței termenului rezonabil ce se circumscrie noțiunii de proces echitabil, care include și faza executării, afectând, în acest mod, drepturi fundamentale ale cetățeanului, respectiv dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate.
De altfel, conceptul de termen rezonabil al unei proceduri judiciare nu poate fi considerat respectat, în condițiile în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2013 instituie o a doua eșalonare a plății unei creanțe asupra statului.”,
Întrucât reclamanții fac dovada prin Decizia nr. 840/14.05.2010 emisă de către pârâtă a creanței certe, lichide și, față de data emiterii acestuia, și exigibilă în întregime la momentul formulării cererii de chemare în judecată, pe care o au față de pârâtă iar pârâta nu face dovada plății, dovadă a cărei sarcină îi incumbă ca act pozitiv,
Tribunalul urmează a admite cererea de chemare în judecată urmând a obliga pârâta la plata către reclamanți a sumei de 94.251,30 – prima tranșă, actualizată în raport de indicele de creștere a prețurilor cu începere de la data de 01.01.2011, data limită până la care prima tranșă a despăgubirilor trebuia plătită, și până la data executării efective a obligației de plată.
Avându-se în vedere considerentele Deciziei nr. 21 din_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit cărora principiul reparării integrale a prejudiciului, în spiritul căruia au fost elaborate normele prin care sunt reglementate compensațiile cuvenite persoanelor care au avut pierderi patrimoniale în urma aplicării prevederilor Tratatului de la C. din 7 septembrie 1940, impune ca, în momentul validării compensațiilor, sumele stabilite să corespundă valorii reale a bunurilor ce fac obiectul acestora, precum și disp. art.38 alin.6 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, aprobate prin H.G. nr. 753/1998, urmează a fi obligată pârâta la plata sumei de 141.377,09 lei, cea de a doua tranșă, actualizată în raport de indicele de creștere a prețurilor cu începere de la data de 21.03.2008 și până la data executării efective a obligației de plată.
Ia act că nu s-a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții L. N., CNP_ și L. V., CNP_, ambii domiciliați în C., ., ., ., județul C. si ambii cu domiciliul procesual ales în București, .. 12, ., ., sector 4, în contradictoriu cu pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, Sector 1.
Obligă pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR la plata către reclamanți a sumei de 94.251,30 lei actualizată în raport de indicele de creștere a prețurilor cu începere de la data de 01.01.2011 și până la data executării efective a obligației de plată.
Obligă pârâta A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR la plata către reclamanți a sumei de 141.377,09 lei actualizată în raport de indicele de creștere a prețurilor cu începere de la data de 21.03.2008 și până la data executării efective a obligației de plată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.02.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
A. B. S. G. M.
Tehnored. S.A.B. / 5 ex.
24.02.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 1763/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 05/2014. Tribunalul... → |
|---|
